Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)
1970-03-26 / nr. 650
proletari am toate țărilor unifi-ve! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Deschiderea lucrărilor sesiunii Marii Adunari Naționale La București, au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea in continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viată politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității economice în vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. In actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituiții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străine, au ora 10. Deputații și invitații întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofan, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stînga se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dezbătut în organizațiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cuvintul deputații : Ștefan Boboș, prim-secretar al Cojudețean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Boldești, județul Prahova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetului județean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din județul Constanța, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea" din Oradea, Marcel Dobra, președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în ședința plenară s-au întrerupt, urmând a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică, pentru industrie, construcții, și transporturi ; pentru sănătate, muncă și asigurări sociale; pentru consiliile populare și administrația de stat; pentru, învățămînt, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres). Importante capacități de producție puse în unesiune în industria chimică au fost puse în funcțiune, în acest an, noi capacități de producție. Astfel, la Uzina chimică de la Năvodari a intrat în producție o nouă linie de fabricare a acidului sulfuric cu o capacitate anuală de 200.000 tone, la Săvinești o nouă fabrică de fibră acrilică românească „Metana III" — care poate produce anual 10.000 tone, iar Fabrica de polietilenă din cadrul Combinatului petrochimic de la Pitești produce acum la capacitatea proiectată, prin intrarea în funcțiune a două noi linii tehnologice de cite 15.000 de tone polietilenă anual. De asemenea, la Uzina de prelucrare a maselor plastice a fost dată in funcțiune o capacitate de producție de 4.500 tone granule destinate industriei electrotehnice. In prezent, la Uzina de fibre și îngrășăminte chimice — Săvinești se află în construcție două noi fabrici, una care va produce anual 300.000 tone amoniac și alta de uree. Alte importante capacități de producție se află în diferite faze de construcție la Pitești, Rîmnicu Vîlcea și Tg. Mureș. Noi instalații vor intra în funcțiune în cursul anului la Grupul industrial de petrochimie Borzești, Uzina de fibre poliesterice Iași, Uzina de fibre artificiale Brăila. Ca urmare a investițiilor substanțiale rezervate acestui important sector numărul unităților productive in industria chimică va spori, în 1970, cu 47 de capacități noi. (Agerpres). Programul național privind gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări și de combatere a eroziunii solului în Republica Socialistă România în anii 1971—1975 și prevederile generale de perspectivă pînă în 1985 C.A.P. Dragalina. Mecanizatorii Ion Manale, Neculai Sirbu, Matei Teodor și Vasile Ginghină pregătesc patul germinativ în vederea însâmînțârii culturilor din epoca întîi. Foto : P. Botoșanu vwvwwvwwwv /wvwwwwww IMPORTANTĂ ACȚIUNE IN VEDEREA RIDICĂRII NIVELULUI AGRICULTURII „Numai creind o puternică bază tehnico-materiala a agriculturii, asigurind mecanizarea și chimizarea lucrărilor, aprovizionarea cu apă a solului, recuperarea terenurilor degradate, conservarea in bune condiții a fondului funciar se poate făuri o agricultură cu adevărat modernă, in stare să furnizeze produse agro-alimentare in cantități tot mai mari pentru buna aprovizionare a populației, să asigure materiile prime agricole necesare industriei". (Din cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, la plenara C.C. al P.C.R. din 17—19 martie 1970). Programul național privind gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigație, îndiguiri, desecări și combaterea eroziunii solului în țara noastră in perioada 1971—1975 și prevederile generale de perspectivă pînă în 1985 aprobat recent de plenara C.C. al Partidului Comunist Român este prima lucrare de largă perspectivă în acest domeniu pentru care statul alocă peste 37 miliarde de lei. In decursul cincinalului următor se va amenaja pentru irigații o suprafață de 1,3—1,5 milioane hectare. Pentru combaterea inundațiilor și excesului de umiditate, programul cuprinde noi lucrări de îndiguiri și desecări pe o suprafață de 500 mii hectare. In zonele puternic erodate din unele bazine hidrografice, unde eroziunea aduce mari prejudicii economiei și populației („Programul național" amintește și de bazinul Bîrladului), se vor executa lucrări de combatere a eroziunii pe o suprafață de 430.000 de hectare. Extinderea rapidă a irigațiilor, a industriei și a centrelor populate au făcut ca în numeroase zone ale țării, printre care putem cita și Vasluiul, să crească nevoia de apă. Programul prevede executarea unor acumulări pentru înmagazinarea apei în perioadele de ape mari și apoi redistribuirea ei după necesități. Numai pînă la sfirșitul anului 1970 se prevede a intra în funcție 35 de acumulări ce însumează două miliarde mc. de apă înmagazinată. O bună parte din fondurile alocate acestui grandios program sunt destinate și îmbunătățirilor funciare din județul nostru. Situat în podișul central moldovenesc, pe un teren frămintat, peste 270 mii de hectare, adică 65 la sută din suprafața agricolă a județului, este supusă pericolului de eroziune, ceea ce se reflectă negativ în nivelul scăzut al producțiilor de cereale. O suprafață însemnată de teren, peste 33.000 de hectare, în special în luncile Bîrladului și Prutului sint supuse inundațiilor și excesului de umiditate. In ultimii ani, cu sprijinul nemijlocit al statului, unitățile agricole socialiste din județul Vaslui au întreprins o serie de măsuri pentru folosirea rațională a pămîntului, pentru combaterea inundațiilor și excesului de umiditate, pentru stăvilirea fenomenului de eroziune. Este vorba de construirea digului de apărare din zona Albita in lungime de 68 de km, care a scos de sub pericolul inundațiilor 18.655 de hectare. Digul, lucrările de combatere a eroziunii solului, regularizarea scurgerilor pe versanți, amenajarea a trei sisteme de desecare în incinta vor permite obținerea îndiguită unui spor de recolte a căror valoare se ridică la peste 160 de milioane de tei. Acțiunea de combatere a eroziunii solului s-a desfășurat pe o suprafață de 70.000 de hectare. Pe terenurile în pantă, improprii culturilor de cîmp s-au înființat plantații viticole și pomicole însoțite de lucrări antierozionale, suprafața acestora atingind 16.350 de hectare. In anul in curs, pe lingă lucrările ce se desfășoară în continuare pe șantierul de hidroameliorații Albița—Fălciu, se întreprind acțiuni de stabilire a terenurilor in bazinul hidrografic Valea Seacă pe 3.600 de hectare, lucrări care au și început. Acțiunile de îmbunătățiri funciare și gospodărire a apelor ce se vor desfășura pe teritoriul județului Vaslui în cincinalul 1971—1975, prezintă o pondere însemnată, ele urmind să asigure o îmbunătățire substanțială a capacității de producție a terenurilor, a volumului și a valorii producției agricole. Numai îndiguirea rîului Bîrlad pe cursul său superior, va scoate de sub pericolul inundațiilor 15.800 de hec-Ing. DUMITRU STANCIU de la Comisia economică a Comitetului județean Vaslui al P.C.R. (continuare în pag. a 3-a) Centrul civic vasluian spre cota finală , ai vârstnicii orașului, nu numai tinerii, își amintesc cu greu cum arăta, cu zece urmă, sau chiar ani nn mai recent, centrul Vasluiului. Contururile vechilor construcții demolate s-au șters, find pe tind, din memorie, in schimb s-au Înscris cu repeziciune liniile arhitecturii moderne edificii a numeroaselor social-culturale ivite pe locul unor case care prezentau vădite semne de bătrinețe. Freamătul muncii Însuflețite, simfonia mlinilor ce așează cărămidă peste cărămidă, pot fi intîlnite astăzi pe toate șantierele Vasluiului. Peste noapte, o construcție s-a mai Înălțat cu câțiva metri. Astăzi, au început săpăturile pentru fundația unui nou hotel. In acest an, se vor construi 670 de apartamente din fondurile statului și 80 de apartamente proprietate personală . Sunt tot atâtea lucruri cunoscute de fiecare vasluian, sapte catierele pe care le comentează pe stradă, cu ziarul in mină, sau la locul de muncă, din Ne-am oprit, într-una zilele trecute, pe șantierul centrului civic al orașului. Aici se lucrează de la 5 metri sub nivelul pămîntului pînă la o Înălțime de aproximativ 30 de metri. La sosirea noastră prima constatare , constructorii nu se împacă, in general, cu reporterii. Aceștia din urmă prea fimută cu vorba, betonul nu poate aștepta „așa cum cred unii" și nici țesătura de schele metalice împînzite pe tot șantierul de Marcel Nițescu. Și totuși... — Cu schelele pe care le vedeți, pot cutreiera întreaga țară — ne spune Marcel Nițescu. Ne oprim pe un șantier și le ridicăm. După ce face priză betonul, le iau iar și plec mai departe. Mereu altă construcție, dar cu altă economie de material lemnos! Un schelar dă „tot REPORTAJUL NOSTRU nul" construcției. După el își îndreaptă munca dulgherii, betoniștii, zidarii tencuitori și. în sfîrșit, zugravii, sau cum li se mai spune — „pictorii", „artiștii" noilor clădiri, începem un itinerar sinuos, cu multe urcușuri și coborîșuri. Deocamdată, ne aflăm in „buzunarul“ scenei Casei de cultură care, așa cum suntem încredințați, va fi dată in folosință la sfirșitul acestui an. In fața noastră, o echipă de fierari-betoniști lucrează la platforma înclinată a sălii de spectacole. Suntem bineînțeles, sub cerul liber și călcăm cu oarecare slială pe „scena" unde, nu peste mult timp, orga de lumini Își va așterne fascicolele moi peste chipul interpreților. Nu știm cum va fi primul spectacol, ce va cuprinde el și de cu succes se va bucura. Ne mulțumim cu mai puțin: aflăm cu exactitate „ușa" pe care vor intra spectatorii, pe unde vor ieși, sau cum se vor recrea. In timpul pauzelor, in foaierul care se conturează tot mai clar, pe zi ce trece. — Așteptăm la rindul nostru cu nerăbdare să Înfățișare vedem ultima a construcțiilor pe care le avem în primire, să pășim înăuntru ca simpli vizitatori — ne spunea ing. Constantin Herghelegiu, șeful lotului centrului civic Ritmul de lucru Vaslui, este bun. Dacă vom continua așa, vom termina cu mult mai repede decit s-a prevăzut. Urmează o plimbare prin foaierul Casei de cultură și, bineînțeles, satisfacția de a fi primii vizitatori, dar care, deocamdată, n-am călcat pe mochetă, ci ne-am „Încurcat" picioarele prin crengile de oțel neînghițite Încă în Întregime de beton ... La sediul politico - administrativ al orașului, maistrul Constantin Vițelaru nu slăbește din ochi nici un punct de lucru: „Mină dibace" — cum ii spun muncitorii de aici — om scurt la vorbă, el ne „raportează” — Demisol și parter — terminat, etaj. I — tencuit 80 la sută, V. NANEA (continuare în pag. a 2-a) in pagina a 4-a * bile Dejucarea unui complot militar* îndreptat împotriva guvernului ■ Misiunea lui Rumor în faza finală La F. R. R. a Început montajul unei INSTALAȚII DE TRATAMENT TERMIC Săptămîna trecută, la Fabrica de rulmenți din Bîrlad au început lucrările de montaj ale unei instalații complexe de tratament termic în atmosferă controlată a Inelelor și a corpurilor de rulare pentru inele de rulmenți. Instalația, care va intra in dotarea secției strungărie, este prevăzută cu o mașină de spălat, cit și alta de uscat piesele înainte ca acestea să intre pe fluxul tratamentului, cu un cuptor special și o instalație automată de călire în baie de ulei, cu o altă mașină de spălat piesele călite în ulei și un cuptor bietajat, pentru detensionarea pieselor ce vor asigura o productivitate de aproximativ 500 kg piese pe oră. Instalația, complet automatizată, are ca scop să îmbunătățească și să completeze dotările existente realizate pe parcursul anilor trecuți cu forțe proprii în cadrul unui program de autoutilaje; ea face parte din programul de dotare a fabricii cu noi utilaje specializate pentru sporirea operațiunilor de prelucrare pe fluxul tehnologic în vederea asigurării unor produse de cea mai bună calitate. OTTO GWIAZDOMORSCHI de la subredacția din Birlad a ziarului „Vremea nouă" Festivalul republican de teatru pionieresc și școlar Prima decadă a lunii viitîietatea — pe scene din oratoare coincide cu o frumoasă sele București, Brașov și Piamanifestare artistică înscrisă anul acesta în calendarul acțiunilor desfășurate de purtătorii cravatelor roșii: primul festival republican de teatru pionieresc și școlar. Cu acest prilej, 2.500 de elevi, între 9 și 14 ani, își vor disputa intra Neamț — demonstrîndu-și talentele artistice în cadrul unor spectacole de teatru, estradă, de păpuși și marionete, montaje literar-muzicale etc. La sfirșitul festivalului cele mai bune formații vor primi diplome de onoare. In curind, la Vaslui, se vor deschide noi unități de prestări servicii ale Cooperativei „Unirea meșteșugarilor”. Printre acestea enumerăm un atelier de confecționat și reparat bijuterii, o unitate tip Romarta pentru încălțăminte, un atelier care va produce elemente preJ fabricate din beton armat, o unitate de marochinărie. Totodată, se preconizează organizarea, cu sprijinul Inspectoratului școlar județean, și a unei unități de meditații pentru elevi. LA VASLUI Alte unitâți ale cooperației meșteșugărești T în campania agricolă de primăvară FIECARE ZI, FIECARE ORA BUNĂ DE LUCRU SA FIE FOLOSITE DIN PLIN! Ritm alert la arături timpul frumos din ultimele zile a favorizat zvîntarea pămîntului, fapt ce a făcut ca în aproape toate unitățile agricole cooperatiste să se treacă energic la aratul suprafețelor restante din toamnă și pregătirea patului germinativ. In unele C.A.P.-uri ca: Sîrbi, Delești, Zorleni, Costești, Schineni, semănăturile ,au și început. Este adevărat, n-au fost însămînțate decit suprafețe mici cu mazăre, borceag și ovăz. In acest an, în agricultura cooperatistă, prin aplicarea noului sistem de organizare, normare și retribuire a muncii se crează condiții pentru obținerea unor producții sporite, pentru că se cointeresează în rezultatele muncii nu numai cooperatorii, ci și mecanizatorii pentru a folosi integral ziua-lumină în scopul efectuării unor lucrări de bună calitate. Pregătirea solului în condiții optime constituie garanția răsăririi uniforme a semințelor, dezvoltării acestora în condiții normale. Tocmai de un asemenea fapt au ținut seama cei 35 de mecanizatori de la C.A.P. Ivești care GH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-a) Au terminat dezgropatul viei Paralel cu activitatea de pe ogoare, al cărei ritm devine din ce în ce mai intens, se desfășoară, în vis, primele lucrări ce se impun cu deosebită necesitate : dezgropatul și nivelatul terenului. Asemenea acțiuni întreprind și cooperatorii din comuna Laza, care pînă la data de 24 martie au dezgropat în întregime cele 59 de hectare de vie, ci posedă unitatea. In prezent, aceștia, după cum ne informează corespondentul nostru voluntar, Pavel Donici, lucrează la nivelatul terenului (numai în ziua de 24 martie s-au nivelat peste 15 hectare ). Continuînd astfel, cooperatorii din Laza, în următoarele zile, vor putea termina cu succes și această lucrare, după care, vor putea trece la întreprinderea neîntîrziată a celorlalte acțiuni cerute de actualul sezon. In pag. a 2-a Sport