Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-07-10 / nr. 739

9 PAGINĂ 2 Cuvîntarea tovarășului VREMEA NOO1 (urmare din pag­­i­­ țiile populare, Comitetele jude­­țene și organizațiile de partid să acționeze cu toată hotărî­­rea în vederea transpunerii în viață a prevederilor legii, pen­­tru ridicarea nivelului activi­tății de conducere, organizare și planificare a agriculturii, pentru creșterea inițiativei u­­nităților agricole, a fiecărui lu­crător și cooperator. Eiste știut că partidul și sta­tul au­ luat în ultimul timp un șir de măsuri pentru creșterea cointeresării oamenilor muncii de la sate; cu aproape două luni în urmă au fost adoptate măsuri privind creșterea pre­țurilor la o serie de produse agricole, îndeosebi animaliere. Aceasta demonstrează preocu­parea de a asigura, și din punct de vedere al cointere­­sării oamenilor muncii, înfăp­tuirea programului de dezvol­tare a acestei importante ra­muri a economiei naționale. Trebuie să îmbinăm însă în mod just cointeresarea materială cu buna organizare a muncii, cu ordinea, cu­ disciplina, cu e­­xecutarea lucrărilor în cele mai bune condițiuni. Numai așa vom putea îndeplini sarcinile mari prevăzute in următorul cincinal în domeniul agricul­turii. Legea pe care o va dez­bate Marea Adunare Naționa­lă este chemată să servească și ea acestui scop. Nu există nici o îndoială că, folosind cu pricepere cadrul legal creat prin măsurile a­­mintite, vom obține o îmbu­nătățire simțitoare a activită­ții noastre în agricultură. A­­ceasta va trebui să se reflecte în creșterea mai rapidă a pro­ducției agricole și a venituri­lor țărănimii, în sporirea con­tribuției agriculturii la crește­rea avuției naționale, la edi­ficarea societății socialiste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră, în ce privește proiectul de lege privind gospodărirea mij­loacelor materiale și bănești și organizarea controlului fi­nanciar, el are drept scop să precizeze răspunderea mai clar rolul și conducerilor de întreprinderi și organizații so­cialiste In folosirea cu rezul­tate cît mai bune a mijloa­celor materiale și bănești în­credințate de statul nostru so­cialist. Viața a demonstrat că este necesar să se asigure o mai bună organizare a contro­lului asupra folosirii acestor mijloace și o îndrumare uni­tară a controlului financiar. Problema bunei gospodăriri a mijloacelor materiale și bă­nești, creșterii eficienței fie­cărui leu cheltuit, are o im­portanță capitală pentru des­fășurarea cu succes a construc­ției socialiste. De aceea, con­ducerile întreprinderilor, mi­nisterele, toți cei cărora sta­tul, poporul le încredințează sarcini de gestionare și admi­nistrare a bunurilor materiale și bănești trebuie să simtă o înaltă răspundere, să depună toate eforturile pentru gospo­dărirea lor cu rezultate opti­me. Este adevărat, tovarăși, a­­vem rezultate bune în această privință ; mai sunt însă și mul­te lipsuri. Dacă ar exista o preocupare mai susținută, per­manentă, pentru buna gospo­dărire din partea tuturor ce­lor care au un anumit rol In conducerea economiei, am avea rezultate mult mai bune. În­suși programul de dezvoltare a socialismului ar progresa în­tr-un ritm mai intens, s-ar pu­tea asigura creșterea și mai susținută a veniturilor oameni­lor muncii. Iată de ce trebuie să gândim, să reflectăm serios asupra importanței bunei gos­podăriri, a cheltuirii cu maxi­mum de eficiență a mijloace­lor pe care statul, poporul le pun la dispoziție în vederea activității economice. Iată de ce trebuie să acordăm o aten­ție deosebită pregătirii oame­nilor pe care îi punem să gos­podărească aceste fonduri, să exercităm o îndrumare și un control mai efectiv. Desigur, — ca și în alte do­menii — numai măsura de îm­bunătățire a controlului nu re­zolvă singură problema. Va tre­bui — și măsurile pe care le avem la vedere urmăresc a­­cest lucru — să realizăm o mai bună pregătire a cadrelor de conducere. Ne gindim — și se lucrează în acest sens la o lege — ca In viitor să nu mai fie numiți in funcții de con­ducere economică decât oameni care dispun de temeinice cu­noștințe, nu numai tehnice, di­ar economice, de gospodărire, oameni care au dovedit în practică știința de a gospodări, de a conduce cu rezultate bu­ne activitatea economică. Deci măsurile pe care le cuprinde proiectul de lege pe care l-am­­ dezbătut constituie numai o latură — desigur, im­portantă, dar totuși numai o latură — a procesului de îm­bunătățire a administrării și gospodăririi mijloacelor mate­riale și bănești, controlul fi­nanciar nu reprezintă decît o parte a urmăririi și evidenței activității economice. Ținînd seama de deficiențele pe care le mai avem în acest domeniu, este necesar ca Mi­nisterul Finanțelor, celelalte ministere, conducerile organi­zațiilor socialiste să acțione­ze cu toată fermitatea pentru întărirea spiritului de răspun­dere în folosirea fiecărui leu. Totodată, se impune ca orga­nele și organizațiile de partid să exercite un control mai sus­ținut, să îndrume și să or­ganizeze mai eficient buna gospodărire și folosire a mij­loacelor materiale și bănești, să atragă masele largi popu­lare, oamenii muncii la reali­zarea controlului, la îmbună­tățirea activității la fiecare loc de muncă. Pornind de la faptul că a­­devărații stăpini ai tuturor mijloacelor de producție, ai tu­turor bunurilor materiale sunt oamenii muncii, poporul, tre­buie să organizăm în așa fel activitatea în­cît toți cei ce muncesc să simtă răspunderea și să participe efectiv la bu­na gospodărire și folosire a mijloacelor materiale și bă­nești. Numai în felul acesta vom putea obține rezultate su­perioare, la nivelul condițiilor și posibilităților sporite de ca­re dispune astăzi economia noastră națională. Numai ast­fel activitatea noastră econo­mică se va încheia cu rezul­tate tot mai bune, vom putea obține atit o dezvoltare in ritm susținut a industriei și agriculturii, cît și creșterea în­­tr-o măsură mai mare a nive­lului de trai a întregului popor. Tovarăși. Informarea prezentată cu pri­vire la inundațiile din primă­vară v-a putut da o imagine atit asupra dimensiunilor aces­tei calamități fără precedent care S-a abătut peste țara noastră, cît și, mai cu seamă, asupra vastei activități depuse pentru limitarea sau preveni­rea efectelor catastrofei, asu­pra muncii uriașe a sute și sute de mii de oameni care, zi și noapte, nu și-au precu­pețit eforturile în lupta cu fu­ria apelor. Trebuie să spunem că dacă inundațiile nu au pro­vocat daune și mai mari, a­­ceasta se datorește măsurilor ferme, hotărîte, care au fost luate, eroismului de care au dat dovadă cetățenii patriei noastre. Ați ascultat aici pe primii secretari din județele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma inundații­lor. Dar ceea ce au arătat aici tovarășii nu redă decît într-o mică măsură — și este și greu de altfel de redat în cuvinte— amploarea și gravitatea inun­dațiilor din mai și iunie. Am vizitat in perioada aceea a­­proape toate județele calami­tate. Dacă nu aș fi fost la fața locului, nu aș fi înțeles poate pe tovarășii care dădeau telefon din oră în oră pentru a solicita sprijin în lupta cu apele dezlănțuite. Intr-adevăr, tovarăși, nu s-a exagerat cu nimic ceea ce s-a prezentat in presă — dimpotrivă, poate mai degrabă nu s-a reușit să se redea la dimensiunile ei reale această calamitate. Trebuie să spunem că inundațiile au fost de o gravitate cu totul deose­bită și că, în fapt, s-a făcut tot ceea ce se putea face de către comitetele județene, organizațiile noastre de partid, de către toți oamenii muncii— pentru a opri furia apelor, pen­tru a diminua și limita pagubele. S-a lucrat in unele locuri — îndeosebi de-a lungul Dunării — săptămîni întregi în con­­dițiuni extrem de grele pentru a preîntîmpina noi revărsări. La Porțile de Fier, în două rânduri, au fost situații excep­țional de dificile, dar întregul colectiv a lucrat zi și noapte pentru a înlătura pericolul care amenința grav întreaga lucrare. De-a lungul Dunării, zeci și zeci de mii de oameni au lu­crat la înălțarea digurilor, la astuparea imediată a fisurilor ce se creau în diguri. Numai astfel am putut împiedica o catastrofă cu consecințe greu de reparat: inundarea Luncii Dunării, a bălților de pe Du­năre care ar fi afectat sute și sute de mii de hectare, nenu­mărate localități. Iată de ce doresc, în mod deosebit, ca și in cadrul ple­narei să aduc mulțumiri tu­turor celor care în acele zile și săptămîni au depus o mun­că cu adevărat eroică. Merita să subliniez că în aceste grele împrejurări s-a demonstrat o dată mai mult solidaritatea și unitatea întregului nostru popor în jurul partidului. Felul în care toți cetățenii patriei au răspuns chemării partidului și guvernului pentru ajutorarea zonelor calamitate, dovedește, de asemenea, o înaltă conștiin­ță socialistă, încrederea ne­strămutată în partidul nostru comunist. Se cuvine să relev în mod deosebit atitudinea clasei mun­citoare care, și de data aceas­ta, s-a aliat în primele rîn­­duri, strălucit îndeplinindu-și în mod rolul său de clasă conducătoare a societății so­cialiste. De asemenea, trebuie să evidențiez atitudinea țără­nimii noastre, aliata de nădej­de a clasei muncitoare, care de atîtea ori în istorie a în­țeles să facă totul pentru a-și aduce contribuția la învinge­rea marilor greutăți prin care a trecut poporul român. Așa cum am mai spus și în alte ocazii, Intelectualitatea nu a rămas mai prejos; ea a răs­puns cu însuflețire chemării partidului, contribuind — ală­turi de clasa muncitoare, de țărănime — la refacerea și asigurarea cursului normal al vieții economice și sociale. Iată de ce partidul și statul nostru au apreciat și aprecia­ză rolul important pe care îl are intelectualitatea în socie­tatea noastră — intelectuali­tate care s-a identificat în întregime cu cauza construc­ției socialiste. Viața a de­monstrat încă o dată că u­­nirea muncitorilor, țăranilor, in­telectualilor, sub conducerea partidului, reprezintă o forță uriașă, capabilă să învingă orice greutăți, să asigure în­făptuirea cu succes a sarci­nilor construcției socialiste. Consider că este de datoria mea să subliniez și în cadrul plenarei rolul important jucat de militarii forțelor armate, înalta răspundere și devota­mentul cu care ei și-au în­deplinit datoria față de patrie in aceste grele împre­jurări. De asemenea, doresc să evidențiez aportul însemnat al gărzilor patriotice, al mi­nunatului nostru tineret, al u­­nităților de pregătire militară ale acestuia. Față de amploarea fără pre­cedent a inundațiilor din a­­cest an se impun măsuri deosebite pentru evitarea unor noi distrugeri în viitor. In primul rînd sînt necesare lu­crări suplimentare, față de ceea ce ne gîndisem inițial, pentru regularizarea cursuri­lor unor ape, pentru constru­irea de baraje și diguri. Așa cum s-a arătat tn ple­nară, acolo unde au existat baraje pe cursul unor ape, s-a putut evita sau diminua pe­ricolul inundațiilor. Va trebui, de aceea, să revedem progra­mul de hidroameliorații, ti­­nînd seama de măsurile noi ce se impun a fi luate ime­diat. In momentul de față se lucrează la întocmirea studi­ilor necesare, va trebui să facem o mobilizare generală a poporului pentru realizarea vo­lumului de lucrări care se im­pun în această direcție, încă din acest an este necesar să fie refăcute și consolidate di­gurile care au avut de suferit, să se ridice noi diguri pen­tru protejarea localităților și întreprinderilor. Considerăm că este de datoria fiecărui comi­tet județean, a fiecărui co­mitet orășenesc să treacă de îndată — cu sprijinul specia­liștilor — la realizarea aces­tor măsuri pentru ca in­even­tualitatea unei situații ase­mănătoare să evităm pierderi­le suferite în acest an. Exem­plul unui șir de orașe și în­treprinderi a dovedit că dacă avem o serie de diguri — nu prea mari — putem diminua in măsură Însemnată pierderi­le provocate de inundații. De aceea, organele și organiza­țiile de partid trebuie să ia măsuri hotărîte pentru a rea­liză încă din vara acestui an lucrări de protejare a locali­tăților și obiectivelor econo­mice expuse. De asemenea, este necesar să organizăm mai bine activi­tatea Institutului Meteorologic. Se pare că va trebui să-l În­zestrăm mai bine, dar să ve­dem în același timp mai în­deaproape cum își desfășoară activitatea, pentru că n-au fost puține cazurile cînd pre­vederile sale s-au confirmat... pe dos. Va trebui, de aseme­nea, să punem la punct sis­temul de informare și avertiza­re, pentru că și aici au apă­rut unele deficiențe care au făcut ca în timpul inundațiilor o serie de localități să fie luate prin surprindere. De a­­semenea, va trebui să se îm­bunătățească colaborarea cu țările vecine, în special cu acelea cu care avem rîuri co­mune, inclusiv în domeniul in­formării și avertizării, pentru ca în comun să evităm pe vi­itor asemenea catastrofe. Unitatea și hotărîrea cu care poporul român a răspuns che­mării partidului în aceste mo­mente grele demonstrează în­că o dată ce forță uriașă re­prezintă un popor liber și stă­­pân pe destinele sale, care făurește orânduirea socialistă, care muncește pentru dezvol­tarea multilaterală a patriei, pentru victoria socialismului și comunismului. Tovarăși. La ordinea zilei avem și pregătirea celei de-a 50-a ani­versări a partidului. Această aniversare va trebui să pri­­lejuiască trecerea in revistă a întregii lupte desfășurate de partidul nostru în slujba cla­sei muncitoare, a poporului, a activității sale pentru îndepli­nirea rolului de forță condu­cătoare în societatea socia­listă. In condițiile grele ale inun­dațiilor, organele și organiza­țiile partidului nostru s-au do­vedit la înălțimea rolului și răspunderii pe care le au față de popor. Comuniștii, organi­zațiile și organele de partid au stat în primele rînduri ale luptei cu furia apelor, nu au precupețit nimic pentru asigu­rarea reluării cursului normal al întregii vieți sociale. In a­­ceste împrejurări s-a dovedit, încă o dată, cît de strînsă este legătura partidului cu oamenii muncii de la orașe și sate, fără deosebire de naționalitate, cu altă încredere urmează poporul nostru partidul comu­nist, cu ce avînt înfăptuiește el politica sa marxist-leninistă care corespunde pe deplin in­tereselor și năzuințelor întregii națiuni. Iată de ce aniversarea parti­dului va fi o sărbătoare a în­tregului popor. Ea trebuie să constituie un prilej de îmbu­nătățire a activității organiza­torice și politice generale a partidului, a muncii tuturor or­ganelor și organizațiilor de partid, a fiecărui comunist. In­­tîmpinarea celei de-a 50-a a­­niversări trebuie să marcheze afirmarea și mai puternică a rolului conducător al partidu­lui în toate sectoarele de ac­tivitate. Organele de partid tre­buie să îmbunătățească condu­cerea activității din întreprin­deri, din instituții, să desfă­șoare o intensă muncă poli­tică pentru înfăptuirea cu suc­ces a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea. Sărbătorirea a 50 de ani de la crearea partidului va avea loc in primul an al noului cincinal. De aceea ea va tre­bui să fie strîns legată de lupta pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societății, pentru perfecționarea relațiilor socialiste, pentru dezvoltarea Științei și culturii, adîncirea democrației socialiste, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. In același timp, aniversarea creării partidului trebuie să se desfășoare sub semnul inten­sificării activității internațio­nale a partidului și statului nostru, pentru dezvoltarea co­laborării și unității țării noas­tre cu statele socialiste, cu partidele comuniste și munci­torești, pentru sporirea contri­buției României la extinderea cooperării internaționale, a co­laborării cu toate țările, fără deosebire de orînduire socia­lă, la infăptuirea securității și păcii în Europa și în în­treaga lume. Partidul și poporul nostru sînt profund conștiente că în­făptuirea cu succes a sarci­nilor construcției socialiste In România constituie un aport de seamă la cauza generală a socialismului. Totodată, prin activitatea sa internațională România își aduce contribuția la întărirea sistemului mondial socialist, a frontului antiimpe­rialist, la lupta popoarelor pentru pace și progres social. Desigur, tovarăși, punem în activitatea noastră un accent deosebit pe rezolvarea pro­blemelor construirii socialis­mului din țara noastră. De altfel nici nu se poate altfel în cazul unui partid de gu­­vernămînt, el trebuie să do­vedească că știe să rezolve problemele practice ale con­strucției socialiste, să aplice învățătura marxist-leninistă în situația concretă din țara în care își desfășoară activitatea. Aceasta nu este nici pe de­parte o politică de izolare sau naționalistă — cum în­cearcă cîte o dată unii să spu­nă despre partidul și țara noastră. Dimpotrivă, a înfăptui țelurile socialismului înseam­nă a te preocupa — acolo unde trăiești, unde muncești, unde istoria ți-a încredințat sarcina de a conduce societa­tea — de soluționarea in con­­dițiuni cît mai bune a marilor probleme ridicate de făurirea noii orînduiri. In același timp, tovarăși, noi înțelegem că este necesar — și acționăm în acest spirit — să studiem și experiența altor partide, a altor țări socialiste și ceea ce co­respunde condițiilor noas­tre nu ne sfiim să aplicăm. Considerăm drept o necesitate ca între țările socialiste, in­tre partidele comuniste de gu­­vernământ să existe schimb de păreri, de informații, ca ele să-și studieze reciproc expe­riența in construcția socialis­mului și comunismului. Totoda­tă, socotim necesar să extin­dem colaborarea și întrajuto­rarea atit cu țările socialiste care fac parte din C.A.E.R., cît și cu toate celelalte țări socialiste, în scopul dezvoltării și înfloririi fiecărei națiuni so­cialiste și, totodată, al întă­ririi întregului sistem socialist mondial. După cum au­ văzut din in­formările prezentate plenarei, partidul și guvernul țării noas­tre au desfășurat în ultimele luni o largă activitate inter­națională. întreagă această ac­tivitate a fost realizată în spi­ritul hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului de a ac­ționa cu fermitate și consec­vență pentru dezvoltarea co­laborării și unității tuturor ță­rilor socialiste, pentru depă­șirea divergențelor existente— condiție indispensabilă în afir­marea forței și influenței so­cialismului în lume. Partidul Comunist Român a participat la aniversarea cen­tenarului nașterii lui Lenin, iar în cursul lunii mai, o delega­ție a partidului nostru a făcut o vizită in U.R.S.S., avind con­vorbiri cu­ delegația Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cu tovarășii L. I. Brejnev, N. V. Podgornîi, M. A. Suslov și alți conducători ai partidului și statului sovietic. In cadrul dis­cuțiilor de la Moscova dintre delegația partidului nostru și delegația P.C.U.S., au fost a­­bordate o serie de probleme privind relațiile dintre parti­dele și statele noastre, cît și un cerc larg de probleme ale situației internaționale. Aș dori să menționez că discuțiile s-au desfășurat într-o atmosferă de lucru și în urma lor am ajuns la concluzia comună de a ac­ționa pentru dezvoltarea con­tinuă a relațiilor dintre parti­dele și țările noastre pe baza principiilor marxist-leniniste, ale internaționalismului prole­tar, egalității în drepturi, res­pectului reciproc și neameste­cului în treburile interne. De asemenea, apreciem po­zitiv discuțiile purtate ulte­rior, la Moscova, intre dele­gația guvernului român con­dusă de tovarășul Ion Gheor­­ghe Maurer și delegația gu­vernului Uniunii Sovietice condusă de tovarășul A. N. Kosighin. Zilele acestea, după cum cu­noașteți, a avut loc vizita in România a unei deleg­­a­ții de partid și guvernamentale Uniunii Sovietice, con­dusă de tovarășul Ko­sighin, cu care prilej a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutua­lă dintre Republica Socialistă România și Uniunea Sovietică. Vizita delegației de partid și guvernamentale a Uniunii So­vietice, discuțiile pe care le-am avut cu acest prilej s-au des­fășurat într-o atmosferă caldă, de prietenie tovărășească, au permis desfășurarea unui rodnic Schimb de păreri, au contribuit la mai buna cu­noaștere, la adîncirea înțele­gerii reciproce. Noul Tratat româno-sovietic semnat în aceste zile la Bucu­rești, care reglementează re­lațiile dintre România și U­­niunea Sovietică pe o peri­oadă de 20 de ani, deschide noi perspective pentru dezvol­tarea în continuare a colabo­rării, prieteniei și alianței dintre partidele și țările noas­tre. El promovează principiile raporturilor de tip nou dintre țările socialiste, bazate pe marxism-leninism, pe Interna­ționalism proletar, pe egalita­te în drepturi și neamestec în treburile interne, pe respectul Independenței și suveranității naționale, pe întrajutorare și avantaj reciproc. Fără îndoia­lă că acest tratat va aduce o contribuție de preț la cauza colaborării și unității țărilor socialiste, a progresului și păcii în lume. Partidul și poporul nostru vor face totul pentru dezvoltarea continuă a relațiilor cu Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, cu po­poarele Uniunii Sovietice, considerând că aceasta cores­punde atât intereselor țărilor și partidelor noastre, cât și intereselor generale ale so­cialismului și păcii. Am avut, de asemenea, în ultima vreme o serie de con­vorbiri cu conducători și de­legații ale unor partide comu­niste și muncitorești și miș­cări de eliberare națională, cu Santiago Carillo, secretarul general al P.C. din Spania, cu Georges Marchais, secretar ge­neral adjunct al P.C. Francez, Alvaro Cunhal, secretar gene­ral al P.C. Portughez, Enrico Berlinguer, secretar general adjunct al P.C. Italian, cu A­­zis Mohamed, secretar gene­ral al Partidului Comunist din Irak, cu Ruben Dario Sonsa, secretar general al Partidului Poporului din Panama, cu o delegație a Partidului Comu­nist din Mexic, cu delegația Partidului Comunist Domini­can, a Partidului de stânga (comuniștii) din Suedia, cu președintele mișcării de elibe­rare din Africa de sud-vest și cu alte delegații. De asemenea, au avut loc numeroase schimburi între de­legații de activiști ai partidu­lui nostru și ai partidelor co­muniste din țările socialiste și din unele țări capitaliste. Cu prilejul unor congrese la care au participat și delegații ale partidului nostru, au fost pur­tate convorbiri cu un mare număr de partide. In acest cadru aș dori să mă refer și la vizita făcută de tovarășul Emil Bodnaraș, in fruntea unei delegații a Marii Adunări Naționale și a Consiliului de Stat, în Repu­blica Democrată Populară Co­reeană și în Republica Popu­lară Chineză. Cu acest prilej au avut loc convorbiri im­portante, cu rezultate bune. Noi dăm o deosebită aprecie­re rezultatelor vizitei în Re­publica Democrată Populară Coreeană — în special dis­cuțiilor purtate cu tovarășul Kim Ir Sen. Această vizită și discuțiile au evidențiat dorin­ța comună de a dezvolta re­lațiile dintre partidele și popoarele noastre, de a con­tribui la întărirea unității mișcării comuniste internațio­nale. De asemenea, apreciem în mod deosebit vizita delegației noastre de partid și de stat în Republica Populară Chineză, în special discuțiile avute cu tovarășii Mao Tzedun, Lin Biao, Cin En—lai­ Kan—sen și alți conducători ai Partidului Comunist Chinez și ai statului chinez. Cu acest prilej s-a eviden­țiat dezvoltarea relațiilor fruc­tuoase dintre partidele și ță­rile noastre, dorința comună de a acționa și în viitor In această direcție — ceea ce co­respunde atit intereselor parti­delor și țărilor noastre, cît și cauzei generale a socialismu­lui și păcii in lume, întreaga noastră activitate o­­glindește preocuparea perma­nentă a partidului de a contri­bui la depășirea greutăților din cadrul mișcării comuniste și muncitorești, la dezvoltarea și întărirea solidarității interna­ționale a celor ce muncesc, la întărirea unității mișcării co­muniste și muncitorești, a tu­turor forțelor antiimperialiste. Desigur, tovarăși, noi suntem conștienți de faptul că întări­rea unității mișcării comuniste și muncitorești se poate rea­liza numai pe o bază nouă, în care să fie asigurate pe de­plin autonomia și independen­ța fiecărui partid comunist, dreptul de a-și elabora — co­respunzător condițiunilor con­crete din țara în care și des­fășoară activitatea — linia sa politică generală. Suntem­, de a­­semenea, conștienți de faptul că dezvoltarea mișcării comu­niste, a ideilor comunismului presupune o largă dezbatere liberă, analiza și interpretarea științifică a schimbărilor sur­venite în lume și — pe aceas­tă temelie — dezvoltarea cre­atoare a învățăturii marxist- leniniste în concordanță cu noile condiții economico-socia­­le ; în acest sens acționează și va acționa și în continuare Partidul Comunist Român. Toată activitatea internațio­nală desfășurată de P.C.R de guvernul nostru corespun­și de pe deplin intereselor con­strucției socialiste în România, dezvoltării relațiilor partidului și statului nostru cu țările so­cialiste și cu partidele comu­niste și muncitorești, precum și cauzei coeziunii țărilor so­cialiste, cauzei unității mișcă­rii comuniste și muncitorești internaționale, a întăririi for­țelor antiimperialiste. In această perioadă au avut, de asemenea, loc, un șir de întîlniri și vizite pe linie de stat. In acest cadru se înscrie vizita președintelui Turciei in România, vizita pe care am e­­fectuat-o în cursul lunii iunie în Franța, vizita președintelui Zambiei și vizita Șahinșahului Iranului în România, precum și recenta vizită a tovarășului Maurer in Republica Fede­rală a Germaniei. Noi apreciem că aceste vizite, convorbirile pe care le-am avut au evi­dențiat incă o dată posibilita­tea dezvoltării colaborării din­tre state in spiritul principiilor coexistentei pașnice. România acționează consecvent pentru Intensificarea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, pentru in­staurarea în Viața internațio­nală a unor relații bazate pe principiile independenței și su­veranității naționale, deplinei egalități în drepturi, neames­tecului în treburile interne și avantajului reciproc. Considerăm că o importanță hotărîtoare pentru dezvoltarea unor relații normale între sta­te are respectarea dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, fără amestec din afară, lichidarea oricăror prac­tici și tendințe de dominație și dictat, abolirea forței ca mijloc de soluționare a pro­blemelor internaționale litigioa­se. Desigur, tovarăși, dacă acti­vitatea internațională a Româ­niei se bucură de ecou în multe state, aceasta se dato­rește faptului că politica sa ex­ternă corespunde situației in­ternaționale de astăzi, că prin­cipiile pentru care militează țara noastră pe arena inter­națională sunt principii care se impun tot mai mult ca sin­gurele ce pot asigura o cola­borare rodnică, pașnică, între toate popoarele lumii. Viața demonstrează continuu că problemele internaționale nu pot fi soluționate decît cu participarea tuturor statelor,­­ie ele mari sau mici — că țările mici și mijlocii, desfă­­șurînd o politică consecventă de colaborare și de pace, pot aduce, împreună cu marile pu­teri, o contribuție fructuoasă la soluționarea problemelor in­ternaționale. De altfel, în lumea de astăzi nu se mai pot rezolva proble­mele prin nesocotirea intere­selor nici unui popor. Eveni­mentele din Indochina demon­strează cu toată claritatea că atunci cînd un popor — chiar mnic — este hotărît să-și a­­pere independența și suvera­nitatea națională, să nu admi­tă dominația imperialistă, el poate face aceasta cu succes, bucurîndu-se de sprijinul una­nim al popoarelor lumii. In activitatea noastră inter­națională am acordat și acor­dăm o atenție deosebită pro­blemelor securității pe conti­nentul european. Intîlnirile și discuțiile pe care le-am avut cu conducători de partide și de state, cu oameni politici și reprezentanți ai opiniei publice, ne-au întărit și mai mult convingerea că sînt crea­te condiții pentru a se trece la pregătirea și organizarea u­­nei conferințe a țărilor euro­pene, care să netezească dru­mul spre înfăptuirea securității, spre soluționarea treptată a problemelor acumulate pe con­tinent. De altfel memorandu­mul miniștrilor afacerilor ex­terne ai țărilor socialiste, care s-au întîlnit recent la Buda­pesta, a găsit o rezonanță fa­vorabilă în popoarelor; el rîndul tuturor creează noi premise pentru trecerea la pregătirea și organizarea con­ferinței europene. Partidul și poporul nostru și-au manifestat și își mani­festă îngrijorarea în legătură cu persistența în lume a u­­nor focare de tensiune și în­cordare. Am acționat și ac­ționăm pentru a sprijini lupta poporului vietnamez și a po­poarelor din Indochina, pen­tru a contribui la încetarea războiului din această pe­ninsulă; trupele S.U.A. trebuie să se retragă, popoarele din această parte a lumii trebuie lăsate să-și rezolve singure problemele, fără nici un a­­mestec din afară! t­. De asemenea, acționăm pen­soluționarea conflictului din Orientul Apropiat pe baza rezoluției Consiliului de Secu­ritate din noiembrie 1967, pen­tru retragerea trupelor israe­­liene din teritoriile arabe o­­cupate, pentru asigurarea secu­rității și integrității tuturor statelor și instaurarea păcii in această parte a lumii. Și în viitor, partidul și gu­vernul țării noastre vor ac­ționa în spiritul Directivelor Congresului al X-lea al parti­dului, pentru dezvoltarea co­laborării cu toate țările socia­liste, pentru unitatea tuturor forțelor antiimperialiste, pen­tru dezvoltarea largă a rela­țiilor cu toate țările și po­poarele lumii, pentru pace și securitate în lume. Tovarăși. In fața partidului și poporu­lui nostru stau sarcini de mare importanță și răspunde­re. Plenara noastră este che­mată să adopte hotăriri de mare însemnătate pentru ac­tivitatea de viitor. Avem de­plina convingere că întregul partid și întregul popor vor acționa în strînsă unitate în jurul Comitetului Central, pentru îndeplinirea tuturor o­­biectivelor stabilite de Con­gresul al X-lea, pentru dez­voltarea în continuare a în­tregii noastre societăți și ri­dicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale a oa­menilor muncii din patria noastră. Cred că sînteți de acord să adresăm tuturor organelor și organizațiilor de partid, tutu­ror oamenilor muncii urări de noi și noi succese în activi­tatea consacrată dezvoltării e­­conomiei, științei și culturii, înfloririi întregii țări, făuririi socialismului și comunismului în patria noastră. (Aplauze puternice, prelungite). NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Fabrica de mobilă Vaslui. Aspect din sala compresoarelor. Foto: V. Badea f

Next