Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-07-22 / nr. 749

> > i £ Proletari din toate ț­ările, unifi­ vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul III nr. 749 Miercuri 22 iulie 1970 4 pagini 30 bani LA REBRICEA NEHME titluli-i ni im­­ li liliuii im mii! A­flîndu-ne într-un mo­ment cînd se cere ca toate forțele apte de muncă din unitățile a­­gricole cooperatiste să fie concentrate la lucru, am po­posit, recent, pe terenurile celor două cooperative agricole din comuna Rebricea. Aspectele in­finite constituie, pentru țăranii cooperatori de la Draxeni, mo­tive de binemeritate aprecieri, l-am întîlnit, cu zecile, la recol­tat și depozitat furaje, în gră­dina de legume, la secere, în vie, la prășit ultimele suprafețe cu porumb. Președintele unității, tovarășul Petru Radu, era ple­cat să caute clienți pentru cea­pa rezultată de la rănit, fiindcă tovarășii în drept de la Vaslui nu ajută cooperativa să-și poa­tă valorifica producția legumi­colă obținută. Inginerul șef, to­varășul Constantin luțu, se afla printre oameni, îi controla și îi îndruma concret, în muncă. Ac­tivitatea se desfășura, prin ur­mare, în mod corespunzător, în toate sectoarele. In schimb, la Rebricea, cu ci­ umblam mai mult pe tarlale, cu atît sporeau atestînd lipsa unei argumentele organizări temeinice a muncii, a controlu­lui și îndrumării. Desigur, ne-au fost oferite scuze, dar cui pot folosi, practic, acestea ?­­ O parte din lanurile cu orz tre­buiau să fi fost deja recolta­te cu cîteva zile încă mai înain­te de data vizitei noastre, iar în miriște să se înceapă semă­natul culturilor duble. Nu se întîmplase însă așa. Apoi, încă erau cooperatori care nu exe­cutaseră nici prima prașilă la porumb, cu toate că ar fi tre­buit să o termine pe a treia. Conducerea cooperativei hotărî­­se să analizeze această situa­ție într-o ședință de consiliu. ../w/////////////////­­/////////////rr Nu-i rău, firește, nici în al unsprezecelea ceas să intervii, dar de ce nu se va fi acționat oare încă din primele zile, cînd s-a văzut că unii cooperatori nu-și îndeplineau sarcinile ce le revin ? Nici în vie situația nu era cu mult mai bună. Tovară­șa ingineră Tamara Focșa, șe­fa fermei hortiviticole, ne asigu­ra, la sediu, că în podgorie lucrările sunt „la zi" și că mâ­na nu și-a făcut încă apariția. De ! Cum să bănuiască dum­neaei că ne vom duce în vie să ne convingem la fața locu­lui dacă așa stau lucrurile ?­­ Am urcat în podgorie. Am gă­sit la lucru trei oameni: șeful de echipă Gheorghe Coisin și doi membri ai echipei condu­se de el. Preparau soluție pen­tru a stropi o parte din via se­rios manată. Aduseseră apa, cale de cîțiva kilometri, într-un butoi așezat pe un car ce mer­gea pe trei roți și... un butuc. Șeful de echipă supraveghea, chipurile, munca, unul dintre cei doi căra apa din butoi în recipientul pentru preparat so­luție cu o găleată turtită, iar celălalt cu un șiștar spart. Se pierdea multă apă, întrebat de ce nu astupă gaura, a replicat înțepat : „Fiindcă nu am cu ce”. Șeful de echipă a motivat, cînd ne-am adresat lui : „Din cei 18 membri ai echipei sînt la lucru, vedeți, doar doi. De la conducerea cooperativei la ce ajutor să mă aștept ? Am pro­curat patru roți, dar nu le pot încă folosi, întrucît nu am și­nă, iar eu nu am timp să alerg după asemenea material". In­ginerul șef cu toate că a intrat împreună cu noi prin vie, nu a observat (curios?) aspectele pe care le-am înserat mai sus. Conchidem că nu le-a observat din cauză că, la Rebricea, se pare, a devenit un obicei ca lipsuri evidente să nu prea fie luate în seamă. Altfel cum s-ar explica faptul că o seamă de C. S. VINATORU (continuare In pag. a 3­a 1 I 1 Solicitudine! CU... I | neglijență­­­ uminică hușeană. Hușul ^ este supranumit orașul Ș­­t, I viilor și al florilor. După Ș ^ RfJP cum viile înseamnă co- p­line domoale (aici așeza­­­ ț rea lor crează impresia unui om­ Ș Ș fiteatru), florile, la rîndul lor, ^ ^ înseamnă curățenie, aer parfumat, § Ș răcoros, tonic. Există oare vreo­­ legătură între aspectul acestui ^ ^ oraș, așa cum arată el la ora ^ 1 5 dimineața, cu străzile stropite ^ ^ de la un capăt la altul, cu pri- ^ § WWWWWWWWWWl/t/Vl/W» N­­ Cotidiene f Ș I Wl/W WWW WWWW­l­ YWX­ W 5 5^ unele semne ale forfotei ce va ^ 5 ^ stăpîni peste tot în restul zilei ^ ^ și oamenii de aici a căror simț ^ ^ gospodăresc este recunoscut și Ș ^ in împrejurimi ? Cu siguranță că ^ I da­­r ș Am cunoscut cîțiva dintre hu- ^ $5 seni mai îndeaproape, am discu­ ^ S­tat cu ei despre multe. Pe alții . Ș i-am văzut mai de departe, am Ș ^ schimbat cu ei doar priviri fu­ ^ k»­gare. Aceeași siguranță a omului ^ # stăpîn pe sine, pe rezultatele ^ muncii sale neobosite, același Ș Ș comportament firesc, plăcut atît ^ ^ turiștilor opriți pentru cîteva zile Ș Ș în acest oraș, cît și oamenilor S din împrejurimi. ^ Aglomerația cea mai mare am 5 £ întîlnit-o în piață. Piața aprov.­ Ș ^ zionată cu de toate. Printre ^ mese — curățenie desăvîrșită. ^ s £ Oamenii vin și pleacă, intră a­ < 5 , 5­poi și ies în grupuri din ma­ * ^ s­gazinele care sînt deschise în. ^s 5 mod permanent (cum rar întîi­ Ș £ ne ști în județul nostru !) și du­ § J minica după-amiază. In magazine g ^ £ — deservire promptă, ireproșabi­ SȘ s­fe­ră. Răbdare prelungită, calculată > 5 5 5 parcă, atît de cumpărători, cît §1 $ N. VASI­LE § s › g (continuare în pag. a 2-a) ș 3 5 importante mm în îndeplinirea plani ți a angajamentelor suplimentare . Zilnic, primim vești la redacție cu privire la modul cum sunt îndepli­nite angajamentele su­plimentare asumate pen­tru inlăturarea grabnică a efectelor negative pro­vocate de calamitățile na­turale și realizarea inte­grală a sarcinilor de plan in acest ultim an al cin­cinalului. Despre înalta răspun­dere și dăruire cu care se lucrează, peste tot, in unitățile economice din județ se vorbesc re­zultatele obținute. Puternic antrenat în între­cerea socialistă, U.J.C.M.-ului VASLUI colectivul obține noi succese în activitatea de producție și deservire a popu­lației. Astfel, angajamentul de 2.500.000 de lei luat la pro­ducția marfă pînă la sfîrșitul anului a fost depășit cu 2.809.000 lei, iar încasările de la populație au fost îndeplinite în proporție de sută la sută. Livrările către fondul pieții au fost depășite cu 251.000 lei, iar angajamentele la planul de ex­port cu 56.000 lei. Pentru se­mestrul II, colectivul de aici și-a suplimentat angajamentele cu încă 1.000.000 lei, la producția marfă, 50.000 lei la încasări de la populație, 1.000.000 lei la fondul pieții și 20.000 de lei la export. Intensificîndu-și eforturile în vederea îndeplinirii exemplare a planului, precum și pentru de­pășirea angajamentelor supli­mentare, colectivul I.E.I.L. Bîr­lad a obținut pînă în prezent succese demne de menționat. Angajamentele la producția globală au fost depășite cu 2.301.000 de lei, iar la producția marfă — cu 3.388.000 lei, în condițiile înregistrării unor eco­nomii la prețul de cost de 581.000 lei și obținerii unor be­neficii suplimentare de 1.594.000 lei. Aceste realizări s-au con­cretizat în realizarea peste pre­vederile planului a 675.000 bu­căți doze electrice, 23 tone pie­se turnate, 236 m.c. prefabrica­te, 4 garnituri mobilă, 140 to­ne vată, 761 containere etc. Angajamentele luate de lu­crătorii Inspectoratului silvic Vaslui sunt îndeplinite cu suc­ces. Astfel, din angajamentele anuale luate la producția sil­vică s-au realizat pînă în pre­zent 370.000 de lei, iar la pro­ducția pentru export — 17.000 de lei. Angajamentele supli­mentare la livrările la fondul pieții au fost îndeplinite în pro­porție de sută la sută. S-au executat întrețineri la plantații­le tinere, prin muncă patriotică, în valoare de peste 75.000 de lei. Drumul plin de peripeții al legumelor, din grădini pînă la consumatori . N­e aflăm în a treia deca­da a lunii­­ iulie, în plin sezon al legumelor și fructelor. Cantitățile mari de precipitații căzute, ca și căldura abundentă, au favori­zat dezvoltarea impetuoasă a plantelor legumicole. Numai că, cu toată abundența de legume înregistrată la ora ac­tuală, în grădini, nu o sin­gură dată ele au lipsit din magazinele I.J.L.F.-ului. Cau­za ? O proastă organizare a recepționării lor în grădini, a preluării și transportului de la producător la beneficiar. Am încercat, timp de cîte­va zile, să aflăm cauzele ce fac ca piețele să nu fie apro­vizionate în mod ritmic și cu cantități suficiente de legume. Mai întîi, ne-am oprit la con­ducerea I.J.L.F. (aflată în ora­șul Huși) unde se planifică și de unde se dirijează produc­ția legumicolă spre piețele de desfacere. Aici, ni s-a înfăți­șat de către șeful secției plan, o situație foarte „roră" pri­vind cantitățile preluate pînă la 20 iulie. Cîteva cifre se cer citate. Total legume furnizate consumatorilor, 850 de tone, din care 126 tone de roșii, 170 tone de ceapă verde, 317 tone de varză, 33 tone de mazăre. La aceste cantități mai trebuie adăugate și cele peste 600 de tone de cartofi timpurii despre care se spune că au fost tri­miși, în mod ritmic, piețelor.­­Noi însă ne abținem deocam­dată de la vreun comentariu asupra „ritmicității" expedierii cartofilor pe piață, mai ales între 1—-15 iulie!). Ne-au fost citați apoi și producători con­știincioși, care au furnizat centrelor I.J.L.F. cantități spo­rite de roșii, varză, cartofi, C.A.P. Huși (23 tone de varză și 21 tone de tomate), C.A.P. Tîrzii (12 tone de tomate), C.A.P. Lunca Banului, Bere­­zeni etc. Am pornit apoi prin grădi­nile de legume din Lunca Pru­tului, străbătundu-le, de la Rî­­șești și pînă la Cîrja. Ceea ce am putut constata, cu această ocazie, este abundența de to­mate, de cartofi, de varză. Dar, dezorganizarea care există în privința preluării produselor legumicole de către beneficiar, ni s-a părut direct proporțio­nală cu marile cantități de produse ce așteaptă să ia dru­mul piețelor. Cîteva exemple : 17 iulie, ora 16. In grădina de legume a C.A.P. Lupca Banu­lui, inginera Paraschiva Dîr­­varu (șeful fermei legumicole) a organizat în așa fel munca, încît au fost recoltate, în con­diții optime de calitate, o tonă de roșii, 4 de cartofi și una de ceapă uscată („cantitățile prevăzute în grafic", după cum ne-a spus contabilul șef al u­­nității). La ora 16,30, însă mer­ceologul Ion Alexa telefona din Huși (redăm textual) : „N-avem mașină, așa că nu mai așteptați degeaba, deoare­ce nu putem prelua marfa". (După cum am aflat apoi, le­gumele recoltate în ziua de 17 iulie a.c., au fost preluate după două zile!). Intr-o astfel de situație, nici pe departe nu se mai poate vorbi de calita­tea legumelor ! Vina, desigur, o poartă beneficiarul, mai pre­cis conducerile centrelor I.J.L.F. unde (și de ce n-am spune-o!) există un adevărat haos privind organizarea mun­cii de recepționare, preluare, depozitare și redistribuire a­le­ GH. ȘERBARU (continuare în pag. a 3-a) WWWWWWN­A/WWWWW. ■ „Marfă există! Nu sunt mij­loace de transport!“ ■ Aștep­­tînd să scadă prețul, își face suma precupețul! '/WWWWW' C.A.P. Stânilești. Zilnic, din grădina de legume, se recoltează însemnate cantități de roșii. Foto : Radu Gabriel I.E.I.L. Vaslui Alte utilaje in dotare In vederea sporirii și di­­versificării producției, pre­cum și asimilării de noi produse, I.E.I.L. Vaslui a fost dotată cu utilaje cu un înalt randament. Astfel, zi­lele trecute, s-a montat o mașină de găurit multiplă de construcție românească. In curînd vor intra in pro­ducție două mașini de șle­fuit orizontale și un fierăs­trău circular electric cu a­­vans hidraulic. Introducerea în producție a acestor utilaje moderne va contribui la sporirea productivității muncii, exe­cutarea de lucrări de cali­tate superioară și reducerea consumului specific. C.A.P. Lunca Banului Importante venituri din zootehnie Creșterea animalelor s-a do­vedit o ramură deosebit de rentabilă pentru membrii coo­peratori din comuna Lunca Banului. Pînă în prezent, su­mele încasate de la stat, pen­tru livrarea produselor anima­liere, au depășit 600.000 de lei. De remarcat că a fost preda­tă beneficiarului cantitatea de 2.667 hi, lapte, adică cu peste 367 mai mult decât prevederile planului. Concomitent, au fost preluate de către combinatul industriei alimentare 44 de bovine adulte în greutate de 22 de tone și aproape 200 de porci. De asemenea, alte 107 taurine (tineret mascul) au fost predate îngrășăt­oriei existente în cadrul cooperativei agrico­le de producție din comuna HurduaL Toasturile rostite sunt la masa oferită de Comitetul Executiv al C. C. al P. C. R. la aniversarea tovarășului Gheorghe Stoica Toastul tovarășului NICOLAI CEAUȘESCU După cum s-a anunțat, Co­mitetul Executiv al Comitetul­­ui Central al Partidului Co­munist Român a oferit luni o Dragă tovarășe Stoica. Stimați tovarăși, Reuniunea de astă-seară e consacrată unui eveniment important: împlinirii de către tovarășul Stoica a 70 de ani de viață și a peste 50 de ani de activitate în mișcarea re­voluționară. E plăcut să ajungi la virstă înaintată, cînd viața pe o care ai trăit-o ai închinat-o unor idealuri mărețe — idea­lurilor socialismului și comu­nismului — ai consacrat-o bu­năstării poporului, intereselor națiunii tale socialiste. Viața și activitatea tovarășului Gheorghe Stoica îi face cinste nu numai lui, ci și partidului nostru. El este unul din mi­litanții vechi ai partidului ca­re încă din tinerețe s-au în­rolat in mișcarea socialistă și apoi în rândurile Partidului Co­munist Român, contopindu-se cu năzuințele de libertate, de dreptate socială și de inde­pendență națională ale po­porului nostru. El se numără printre acei care au luat par­te la primul Congres de con­stituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe a­­ceea de secretar al Comite­tului Central, în condițiile ac­tivității ilegale a partidului nostru, in anii luptelor grele desfășurate de comuniști, de proletariatul român împotriva reacțiunii interne și a domi­nației imperialiste străine. La chema­rea partidului, împreu­nă cu sute și sute de comu­niști și antifasciști români, tovarășul Stoica a mers in Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea po­poarelor, la lupta pentru apă­rarea democrației. Trebuie să subliniem că asemenea mili­tanți ca tovarășul Gheorghe Stoica, care nu au precupețit nimic in lupta revoluționară, au contribuit ca Partidul Co­munist Român, clasa munci­toare, poporul român să poa­tă desfășura cu succes mari bătălii politice și, cu modes­tie spunind, să se numere printre detașamentele de frun­te care s-au ridicat împotriva fascismului în Europa. Au fost multe momente de seamă ale istoriei partidului și patriei noastre la care tova­rășul Gheorghe Stoica a par­ticipat în anii ilegalității. Men­ționez acestea, cu atît mai mult cu cut peste cîteva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Co­munist Român — moment de o importanță covîrșitoare în istoria luptelor revoluționare din România, a mișcării noas­tre muncitorești, înființarea partidului nostru și-a avut ră­dăcinile în dezvoltarea econo­­mico-socială a patriei și toc­mai de aceea el a putut să se dezvolte și să conducă cu suc­masă cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naș­tere a tovarășului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului ces luptele pentru transfor­marea revoluționară a Româ­niei. Cu atît mai mult merită să subliniem acest lucru as­tăzi, cînd legarea mișcării muncitorești, a partidelor co­muniste de propriile popoare, transformarea lor în port-dra­­pel și conducător al acestora este problema primordială pentru dezvoltarea cu succes a luptei revoluționare, pentru victoria socialismului, pentru apărarea păcii în lume. —. Partidul Comunist Român are meritul că, fiind strîns le­gat de poporul român, de cla­sa muncitoare, de forțele re­voluționare din patria noastră, a știut întotdeauna să judece evenimentele și să-și elabore­ze linia politică în context cu interesele generale ale progre­sului social, ale cauzei socia­lismului, dezvoltarea Și astăzi, analizînd și perspectivele mișcării revoluționare, partidul nostru pornește de la condi­țiile social-istorice date, de la faptul că in lume există 14 state socialiste, că sistemul socialist mondial se poate a­­firma numai în măsura in ca­re acționează unitar. Noi con­siderăm că înțelegerea noilor condiții istorice, înțelegerea i­­deii independenței naționale, a respectului suveranității,a nea­mestecului în treburile inter­ne, a dreptului fiecărui partid comunist și al fiecărei națiuni de a-și hotărî destinele de si­ne stătător este determinantă pentru victoria cauzei socialis­mului și păcii, precum și pen­tru însuși progresul și civili­zația omenirii.­­Sărbăto­rin­d pe tovarășul Stoica, unul din militanții vechi ai partidului nostru, sărbăto­rim pe cei care întotdeauna au înțeles că a fi comunist înseamnă a fi în pas cu vre­mea, cu dezvoltarea socială, cu ceea ce este nou. Partidul nostru poate fi mîndru că ac­ționează în continuare alături de tot ceea ce este progresist, că luptă pentru dezvoltarea în noile condiții a marxism-leni­­nismului, pentru progresul socialismului și comunismului în lume. Tovarășul Stoica a luptat, cum am reamintit, nu Spania ; el a luptat în războiul împo­triva Germaniei hitleriste, ca atîtea alte sute de mii de ce­tățeni ai patriei noastre Du­pă eliberare, el a îndeplinit numeroase sarcini de răspun­dere — și le-a îndeplinit bi­ne. A înțeles întotdeauna că trebuie să meargă acolo unde îl trimite partidul, unde este necesar să acționeze pentru realizarea în viață a liniei ge­nerale a partidului. Am lu­crat direct cu tovarășul Stoi­ca, inclusiv aici, în Dobrogea. Știu cu altă pasiune, cu altă hotărîre a acționat în acele împrejurări. Și astăzi, în ca­litate de membru al Comite­tului Executiv al Comitetului Central, știm cu altă pasiune, cu altă fermitate acționează Executiv al G.G. al P.C.R. La festivitate, tovarășii Ni­­colae Ceaușescu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi, pentru a contribui nu numai la elaborarea liniei generale a partidului nostru, dar și la transpunerea ei în viață — a­­tît in problemele transformă­rii socialiste a patriei, cit și în problemele politicii inter­naționale. " Noi îl sărbătorim pe tova­rășul Stoica ca pe unul din tovarășii de luptă vechi, cu care mulți de aici am luptat în ilegalitate, cu care toți lu­crăm acum împreună. Știm că întotdeauna, preocupîndu-se de interesele generale ale clasei muncitoare, ale poporului, el a avut în vedere că acestea pot fi îndeplinite în condițiuni bune numai în măsura în ca­re partidul este puternic, fi­nit, neadmițînd niciodată ac­țiuni care să dăuneze unității partidului, făcînd totul pentru întărirea unității sale de mo­nolit. Relev acest lucru, tova­răși, ca pe o Învățătură prin­cipală a istoriei partidului nostru, învățătură pe care o vom sublinia și la aniversarea celor 50 de ani de existență ai săi. Știm cu toții că uni­tatea a fost baza succeselor partidului și că, atunci cînd nu a existat unitate, partidul nu și-a putut îndeplini rolul. Pentru ca un partid comunist — inclusiv partidul nostru — să-și îndeplinească rolul de for­ță politică conducătoare a so­cietății în făurirea socialismu­lui și comunismului, el trebuie să fie puternic, unit și să nu admită în rândurile sale nici un fel de fisură. Democrația socialistă, democrația partinică presupune discuții, dezbateri libere, elaborarea colectivă a liniei politice, activitate colec­tivă pentru înfăptuirea ei. Tot­odată, ea presupune o discipli­nă fermă care să nu permită nimănui să se abată de la ho­­tărîri sau, atunci cînd aceasta se intîmplă, să se ia toate mă­surile necesare pentru a apăra partidul, unitatea sa, pentru a garanta clasei muncitoare, na­țiunii socialiste, forța ca­re s-o conducă spre victorie, spre socialism, spre comunism. Doresc să adresez tovarășu­lui Gheorghe Stoica cele mai calde și sincere felicitări din partea mea și a voastră, a tu­turor, din partea Comitetului nostru Central, a partidului, a poporului nostru. Doresc să-i urez ani mulți ca, împreună cu conducerea partidului, cu partidul, cu poporul nostru, să meargă ferm înainte spre rea­lizarea programului stabilit de Congresul al X-lea, pentru a face ca patria noastră să de­vină tot mai puternică, tot mai bogată, tot mai înaintată, în felul acesta vom contribui la întărirea sistemului socialist mondial, la realizarea unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, la victoria cauzei socialismului și păcii în lume.­­Iți doresc, tovarășe Stoica, multă sănătate, multă fericire. Toastul tovarășului 9 Gheorghe Stoica Dragi tovarăși și tovarășe. Aș dori, înainte de toate, să mulțumesc Comitetului Exe­cutiv pentru înalta apreciere dată activității mele, să mul­țumesc tovarășului Ceaușescu pentru cuvintele bune, tovă­rășești, pe care mi le-a adre­sat și, totodată, să mă declar întru totul de acord cu conți­nutul politic al cuvintării sale, îndreptată spre întărirea con­tinuă a partidului nostru, a rolului său, a forței și unității sale, spre întărirea — pe baza respectării independenței și su­veranității fiecărui partid — a unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Aș dori, de asemenea, să fo­losesc acest prilej pentru a adresa mulțumiri tovarășilor, organizațiilor obștești, care m-au felicitat la aniversarea zi­lei mele de naștere. Tovarăși, la vîrsta la care am ajuns, desigur că mi-am făcut un anumit bilanț al dru­mului parcurs, al vieții și ac­tivității mele sociale, între­­bindu-mă dacă am dat tot ce a trebuit să dau, dacă acțiu­nile pe care le-am întreprins și-au atins țelul. Analizîndu-mi activitatea din decursul aces­tor 55 de ani consacrați miș­cării revoluționare, tncepînd incă din perioada dinaintea for­mării Partidului Comunist, m-am oprit mult asupra luptei partidului nostru, privind-o prin prisma învățăturilor vie­ții acumulate pînă acum. M-am întrebat cum aș acționa dacă soarta m-ar pune din nou să-mi aleg drumul. Știm că drumul nostru nu a fost un triumf ne­întrerupt, presărat cu flori și aplauze, ci a fost un drum greu ; au existat victorii mari dar și greșeli, și nu puține ; au fost multe înaintări, dar și retrageri. Cu toate acestea, trebuie să vă spun, tovarăși, cu toată sinceritatea că, dacă soarta m-ar pune in fața unei asemenea situații, cu tot acest drum aș alege, tot acest partid aș alege. Un partid trebuie analizat nu numai prin prisma slăbiciuni­lor și greșelilor sale, trebuie apreciat în primul rînd prin capacitatea lui de a conduce, tini și organiza masele în mo­mentele de răscruce ale isto­riei. Or, tocmai în asemenea momente — și mă gîndesc în primul rind la 23 August '­944 — partidul nostru a fost capa­bil să stringă forțele cele mai vii ale națiunii și să se în­drepte împotriva dușmanului. Capacitatea și aria unui ade­vărat partid marxist-leninist constă și în a ști, în fiecare etapă a dezvoltării societății, dar mai cu seamă în momen­tele de răscruce, să găsească aliații cu care să realizeze co­titura necesară. Partidul nostru a fost in stare să stringă toate forțele posibile și să întoarcă un front uriaș împotriva duș­manului de atunci. Istoria nu cunoaște multe cazuri similare celui din 1944, cînd partidul nostru comunist a mobilizat în­treaga armată să întoarcă ar­mele împotriva cotropitorilor fasciști. Marea capacitate poli­­tico-organizatorică a partidului nostru s-a dovedit apoi in lu­nile următoare eliberării, cînd a închegat alianța muncitorimii cu țărănimea, cu intelectuali­tatea, pentru a obține desăvir­­șirea revoluției burghezo-de­­mocratice și apoi cucerirea pu­terii, victoria revoluției socia­liste, trecerea la făurirea noii orînm­uiri. De aceea, tovarăși, se poate spune cu deplin temei că partidul nostru s-a dovedit un partid bun, capabil să conducă clasa sa, poporul, spre împli­nirea destinului socialist. Iz­vorul acestei capacități constă în aceea că la baza ideologiei sale a stat și stă marxism-le­­ninismul. Spunind toate acestea, muf­­ (continuare In pag. a 3-a)

Next