Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)

1970-10-20 / nr. 825

PAGINA 2­ 9 Cuvintarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CE la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (BIBWtre dip pag-­i­nisme Internaționale. In epoca noastră pacea este indisolubil legată de progresul societății, de dez­voltarea economică și socială democratică a vieții popoarelor, de crearea condițiilor care să permită maselor să-ți spună cuvlntul in conducerea desti­nelor națiunii lor. Lumea spre care mergem ine­vitabil este aceea in care fiecare popor va putea fi cu adevărat stăpîn pe soarta sa, va putea decide asupra viitorului său, va putea acționa pentru cola­borarea pașnică cu celelalte popoare. Se impune, de aceea, în mod obiectiv să se pună capăt poli­ticii de amestec în treburile altor state, de spri­jinire a forțelor sociale reacționare, retrograde, care se opun aspirațiilor popoarelor de a se dezvolta corespunzător voinței și intereselor lor vitale. — Considerăm imperios necesar să se acționeze cu hotărîre pentru lichidarea definitivă a colonia­lismului — acest anacronism rușinos, în cea mai flagrantă contradicție cu etica și principiile inter­naționale unanim proclamate azi de popoarele lumii. Nu se mai poate admite reînvierea, sub nici o for­mă, a dominației unui stat de către altul; trebuie să se acționeze ferm pentru abolirea neorolonia­­lismului care reeditează în mod mascat spolierea popoarelor.­­ Pornind de la rolul important pe care îl are națiunea în evoluția societății, avînd în vedere că încă zeci de popoare se află la începutul dez­voltării lor ca națiuni și a realizării unității lor na­ționale — trebuie susținută cu toate puterile lupta pentru constituirea statelor naționale de sine stă­tătoare, precum și pentru apărarea și consolidarea independenței și suveranității statelor nou create. Realitatea internațională demonstrează că orice a­­tingere a independenței naționale a unui popor a­­fectează grav nu numai interesele sale vitale, pro­gresul și dezvoltarea sa, ci însăși cauza generală a păcii și civilizației. Evenimentele confirmă că au apus vremurile politicii de dominație și dictat, că popoarele nu mai pot fi îngenuncheate prin forță. Aceasta im­pune așezarea relațiilor dintre state pe baze noi, pe egalitate și stimă reciprocă, cere ca în rezolva­rea problemelor internaționale să se țină seama de voința popoarelor, de interesele lor naționale. Na­țiunea, statul național vor avea un rol însemnat de jucat încă pentru o lungă perioadă a dezvol­tării societății omenești. Numai o colaborare și co­operare între națiuni libere și independente care să asigure progresul economic și social al fiecă­rei țări poate d­ezășui pacea și securitatea inter­­națională. — Cursa Înarmărilor a luat proporții uriașe, chel­tuielile militare depășesc 200 de miliarde de do­lari anual •— ceea ce are efecte negative profun­de asupra progresului economic și social și a ni­velului de trai al multor popoare. Armele nucleare constituie un pericol grav pentru însăși soarta o­­menirii. In aceste condiții, considerăm drept un imperativ arzător­ ca Organizația­­ Națiunilor Unite, ca toate statele să acționeze cu cea mai mare fer­mitate pentru înfăptuirea dezarmării generale și, în primul rând, a celei nucleare. Organizația Națiunilor Unite, conducătorii tutu­ror statelor, toți oamenii politici poartă o grea răspundere în fața popoarelor, a viitorului civili­zației umane, pentru eliberarea lumii de povara Înarmărilor și de coșmarul unui război atomic. Trebuie să spunem cu hotărire Nu cursei înar­mărilor, Nu armelor nucleare ! După părerea noastră, Comitetul de dezarmare de la Geneva trebuie să primească însărcinarea de a acționa efectiv, cu reală răspundere, pentru realizarea scopului în virtutea căruia a fost creat. Considerăm necesar ca la lucrările acestui comitet să participe toate statele interesate. Este, în sfîr­­șit, timpul să se treacă de la vorbe la fapte, de la discuții la măsuri concrete în direcția dezarmării. România apreciază că un efect salutar asupra e­­forturilor pentru dezarmare, ca și pentru cauza pă­cii în general, ar avea promovarea de măsuri care să ducă la desființarea blocurilor militare incom­patibile cu principiile Organizației Națiunilor U­­nite. Putem vorbi oare de „națiuni unite", atîta timp cit lumea este împărțită în blocuri militare opuse ? Se impune, de asemenea, ca o măsură importantă pe calea dezarmării, lichidarea bazelor militare stră­ine de pe teritoriul altor state, retragerea trupe­lor străine în granițele lor naționale. Considerînd că una din sarcinile fundamentale ce revine tuturor statelor este aceea de a între­prinde acțiuni concrete in vederea realizării de­zarmării generale și totale, guvernul român este hotărit să militeze cu toată fermitatea pentru în­făptuirea acestui deziderat vital al omenirii. — In lumea de azi s-au acumulat uriașe valori materiale și spirituale — rod al eforturilor de se­cole ale omenirii, al cuceririlor epocale in dome­niul cunoașterii. O sarcină primordială a comuni­tății umane este de a veghea ca aceste cuceriri să fie puse nu în slujba distrugerii civilizației, ci a progresului și păcii, a transformării naturii în fo­losul omului, a ameliorării condițiilor de viață ale locuitorilor planetei noastre. Aceasta este însăși problema nodală a zilei de mîine, a viitorului so­cietății omenești, care interesează în cel mai înalt grad popoarele și, în primul rând, tânăra genera­ție. Dorința de a construi o lume în care oamenii să se bucure pe deplin de roadele civilizației moderne, să fie eliberați de perspectiva războa­ielor este sursa principală a mișcării contempo­rane a tineretului. Consider că tineretul trebuie ascultat și trebuie să aibă un cuvînt greu de spus în organizarea vieții sociale de mîine. Se cer create condiții ca tineretul să poată participa mai activ la viața socială, să-și poată manifesta ener­gia în direcția perfecționării societății umane, a înfăptuirii idealurilor de dreptate, libertate și bu­năstare ale întregii omeniri.­­ Printre problemele cele mai arzătoare care își așteaptă rezolvarea în lumea de azi se află și lichidarea subdezvoltării. După cum se știe, zone întregi ale planetei noastre sînt rămase în ursă, pe planul forțelor de producție, al nivelului de civilizație, al consumului. Ocrotirii sănătății și in­strucției publice, și această rămînere in urmă se datorește faptului că multă vreme au fost ținute sub dominație străină, iar bogățiile lor au fost exploatate. In secolul celui mai furtunos progra material, științific și cultural, sute de milioane de oameni suferă de subnutriție, sunt lipsiți de mij­loacele necesare pentru dezvoltarea culturală și științifică. Perpetuarea acestei situații, menținerea și chiar creșterea decalajului între țările avan­sate și cele rămase în urmă constituie o urm­ă pentru evoluția generală a civilizației; în același timp, aceasta continuă să rămînă o sursă de ani­mozitate, neîncredere și conflict în viața Inter­națională. Este timpul să se treacă de la rezoluții generale despre lichidarea subdezvoltării la mă­suri practice, la un program multilateral de spri­­jinire al eforturilor de progres ale statelor rămase în urmă — program la care țările avansate să-și aducă o contribuție substanțială. — Pentru accelerarea progresului general este necesar ca toate statele să-și axum­e obligația de a favoriza dezvoltarea nestingherită a schimburilor internaționale economice, științifice, tehnice și cul­turale, lichidindu-se orice fel de bariere, restricții și discriminări care impietează în prezent asupra colaborării dintre popoare. Fiecare popor poate să-și aducă o contribuție prețioasă proprie la cau­za progresului și civilizației mondiale. De aceea este necesar să se creeze condiții pentru intensi­ficarea conlucrării națiunilor în rezolvarea proble­melor dezvoltării lor atît pe plan material, cît și spiritual. Este o cerință a însuși mersului înainte al umanității, asigurarea accesului larg al tuturor popoarelor la cuceririle științei și culturii moder­ne, la marile descoperiri contemporane ale minții omului. In legătură cu aceasta, apreciem că Organizația Națiunilor Unite, toate organismele sale sînt che­mate să acționeze mai intens pentru stimularea co­operării Internaționale, facilitînd tuturor popoare­lor lumii posibilitatea de a beneficia de avantajele civilizației moderne.­­ Pentru rezolvarea tuturor acestor mari pro­bleme care stau azi în mod presant în fața ome­nirii se cer eforturi conjugate din partea tuturor națiunilor. In acest sens, Organizația Națiunilor U­­nite — care reunește in prezent 127 de state ale lumii — trebuie să joace un rol mai important, să contribuie mai eficient la apropierea dintre sta­te, la promovarea politicii de pace și destindere, acționînd în același timp mai ferm pentru preîn­­tîmpinarea războiului, pentru zădărnicirea oricărei agresiuni, pentru soluționarea litigiilor dintre state pe cale politică, pentru apărarea principiilor Cartei O.N.U. Aceasta presupune să se aducă îmbunătă­țiri substanțiale in activitatea Organizației Națiu­nilor Unite, și în primul rînd să se înfăptuiască principiul universalității. Organizația Națiunilor U­­nite trebuie să asigure cadrul de manifestare acti­vă a tuturor statelor la soluționarea problemelor vieții internationale, în interesul colaborării intre popoare, al destinderii și păcii. Este cu totul anormal ca la împlinirea a 25 de ani de existență a Organizației Națiunilor Unite, unul din fondatorii săi — marele popor chinez — să fie împiedicat să-și ocupe locul ce i se cuvine în această organizație. România consideră absolut necesară restabilirea drepturilor legitime ale Repu­blicii Populare Chineze în Organizația Națiunilor Unite și în organismele sale; aceasta corespunde intereselor tuturor popoarelor, cauzei colaborării și păcii în lume. Este necesar ca și alte state care astăzi sunt ținute in mod arbitrar în afară orga­nizației să-și ocupe locul în O.N.U. Organizația Națiunilor Unite trebuie să oglindească fidel reali­tățile internaționale de azi, să fie cu adevărat un for al întregii comunități mondiale, și, corespun­zător acestui fapt, să asigure posibilitatea ca toate statele mari și mici să aibă același cuvînt și să poată hotărî asupra destinelor organizației și ale păcii lumii. Să inaugurăm noul pătrar de veac al existenței O.N.U. prin eforturi și mai mari pentru unirea popoarelor, indiferent de mărimea teritoriului, de puterea lor economică și militară, de orînduirea so­cială, In lupta pentru triumful păcii și progresu­lui în lume ! Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, Am prezentat opinia guvernului român asupra cîtorva din problemele majore ale vieții interna­ționale a căror soluționare, credem, ar putea con­duce statele spre realizarea unui climat de înțele­gere și colaborare, spre destindere și pace. Nimeni nu se poate, desigur, legăna cu iluzia că probleme de o asemenea complexitate pot fi soluționate de pe o zi pe alta, în mod miraculos. Dar a lucra cu răbdare, cu perseverență și cu răspundere pentru rezolvarea lor este singura alternativă la un nou război, la noi suferințe și distrugeri. Să nu uităm că istoria va judeca felul în care noi, oamenii politici de astăzi, am pregătit viitorul generațiilor de miine, am înțeles aspirațiile și vo­ința popoarelor, am slujit progresul, civilizația și pacea. In numele poporului român, p­e care îl reprezint la această importantă reuniune internațională, sunt împuternicit să declar că România va milita întot­deauna neobosit și ferm pentru înfăptuirea idea­lurilor de pace, progres și colaborare ale umani­tății, pentru afirmarea și respectarea tuturor prin­cipiilor care stau la baza bunei conviețuiri inter­naționale. Țara mea este hotârîtă să-și dea întrea­ga contribuție la reușita tuturor acțiunilor pe care le va întreprinde Organizația Națiunilor Unite pen­tru pace, colaborare și destindere. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze puternice și îndelung repetate). Ieri, la sediul Națiunilor Unite NEW YORK 19 (Agerpres). Trimișii speciali transmit: Primit cordial, Nicolae Ceaușescu președintele a rostit luni o amplă cuvîntare la se­siunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Așteptată cu vădit și deo­sebit interes, cuvintarea pre­ședintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat, ca unul din eveni­mentele de majoră însemnăta­te, atenția generală a repre­zentanților statelor membre, a cercurilor politice și ziaristi­ce de la Națiunile Unite. La ședința de luni diminea­ță erau prezenți în sală șefi de state, de guverne, miniștri de externe ai peste 90 de țări — aspect caracteristic momen­telor importante din viața or­ganizației .Seismograful­ politic al O.N.U. — etajul rezervat pre­sei, sediu al birourilor mari­lor agenții internaționale, zeci de cotidiene — trăia­u­ a­lerta caracteristică evenimen­telor deosebite. La ora 10.40, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoțesc, a sosit la sediul Na­țiunilor Unite. La intrarea mo­numentală rezervată șefilor de state, în întimpinarea sa a venit directorul protocolului O.N.U., care l-a condus în sala de ședințe. Președintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegației române, pe primul fotoliu din șirul celor în fața cărora se află plăcuța cu inscripția România. Ală­turi au luat loc Dumitru Popes­­cu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Etodescu, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, amba­sadorul Gheorghe Diaconescu, șeful misiunii permanente a României la O.N.U. Tovarășa Elena Ceaușescu și persoanele care îl însoțesc pe președintele Consiliului de Stat al României au fost con­duse în loja invitaților Însoțit de șeful protocolu­lui, la ora 11.55 președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a urcat la tribuna acestui important for internațional, rostindu-și cu­vintarea urmărită cu un viu interes de cei prezenți. Aparatele fotografice și ca­merele de luat vederi din ca­binele rezervate presei fixea­ză pe peliculă acest moment de seamă. La foarte scurt timp după începerea discursului, textele puse la dispoziția pre­sei s-au epuizat, iar marile agenții au și transmis primele ecouri conținînd coordonatele sale esențiale. Cuvintarea infățișînd liniile fundamentale ale politicii externe a României este transmisă în eter de posturi de radio și televiziune. Dintr-o cabină specială, echipa de re­porteri a televiziunii româ­ne oferă milioanelor de te­lespectatori din țară posibili­tatea de a urmări nemijlocit acest eveniment. Prin glasul reprezentantului său cel mai autorizat Româ­nia și-a făcut cunoscută, în acest cadru solemn al sesiunii jubiliare a Organizației Nați­unilor Unite. în fața a nume­roși șefi de state și guverne, poziția sa față de marile pro­bleme care confruntă lumea contemporană, principiile care­­ călăuzesc în Străduința sa de a-și aduce Contribuția la realizarea unei lumi a coope­rării între toate popoarele. Discursul a fost îndelung a­­plaudat. Numeroși șefi de de­legații au venit la masa Ro­mâniei, felicitîndu-l și salu­­tîndu-l cu cu­ldu­ră pe preșe­dintele Consiliului de Stat al țării noastre. f­abrica de confecții Biclad. Luna trecută coiectivul de muncă din sectorul II, tura B, și-a depășit sarcinile de plan cu 104,9 la sută. In clișeu, aspect din acest sector. VREMEA NOIDA 4 SPORT Divizia A FOTBAL DIVIZIA C Ne-am întîlnit cu necinstea unor arbitri Âm ajuns la jumătatea tu­rului primei divizii. Etapa a VII-a, disputată pe parcursul a două zile, sîmbătă și dumi­nică, s-a supărat parcă pe gazde. Fraza cu „Beneficiind de avantajul terenului..." nu a mai avut valoare decit în două cazuri: la Bacău și la Cluj. E drept, și la București, în meciul Steaua — Politeh­nica, tot gazdele au terminat victorioase, însă, în acest caz, bucureștenii au benefi­ciat de... avantajul arbitru­lui, incit, cronica partidei de sîmbătă după-amiază, de pe „23 August", ar fi trebuit să fie ieșit) intitulată „Cursaru­l Pro­) Politehnica (Iași) 3-2". Dar iată că cele două go­luri oferite „cadou" de către ar­bitrul ploieștean Stelei (de-a roșit și... gazonul stadionu­lui de rușine) n-au fost singu­rele care au viciat un rezul­tat. La mai puțin de 24 de ore, am asistat cu toții, prin intermediul televizoarelor, la un altul, „făcut Cu fluierul", de data aceasta în favoarea Rapidului, autor fiind clujea­nul I. Cimpeanu (nu știm cum se face că asemenea arbitri greșesc numai în favoarea u­­nei formații cu nume sonore). Să Sperăm că Federația nu va mai lăsa analiza unor aseme­nea arbitraje doar pe seama Colegiului de specialitate în­­trucît metoda „spălatului ru­felor in familie“ nu prea a dat rezultate. Poate ar fi nevoie de vreo... perie mai aspră ! Spuneam, la început, că e­­tapa a Vll-a n­-a fost favo­rabilă gazdelor. In cazul C.F.R.-ului din Timișoara, ea a constituit mai mult chiar, fiind asemuită cu un cataclism: gazdele n-au reușit nici mă­car un în fața colegi­lor lor de suferință din Cluj, rămînînd astfel cu o grea moștenire, ce se exprimă prin ultimul loc în clasamente și doar două puncte în „desagă". Dar să lăsăm deocamdată deoparte campionatul și să ți­nem „pumnii strînși" pentru cele trei echipe românești care vor debuta în actul doi, tabloul întîi, al competițiilor europene , U.T.A. la Belgrad, în compania echipei celebru­lui Geakci, Steaua roșie. Steaua la Eindhoven (Olanda) în fața enigmaticei formații P.S.V., iar Dinamo la Liver­pool, avînd drept adversar redutabila echipă engleză cu același nume. Rezultate tehnice: • Steaua — Politehnica 3-2 (1-1). Au înscris : Vigu, Tătaru (din ofsaid clar) și Iordănescu (după ce l-a faultat pe Romila) — pentru Steaua, Goleac și Cuperman — pen­tru Politehnica. • F.C. Argeș — Dinamo Burcurești î­ î (1-0). Cele două goluri au fost realizate de către Roșu, pentru gazde, și de SS Iceana pentru oaspeți. 0 Parul — Petrolul 1-1 (1-0). Au marcat Oprea (Farul) și Bădin (Petrolul). C Dinamo Bacău — Pro­gresul 2-0 (2-0). Autorii golu­rilor au fost: Pană și Florea. 0 Universitatea Cluj — ■Jiul 3-0 (2-0). Golurile au fost înscrise de Barbu, Adam și Anca. 41 C.F.R. Timișoara — C.F.R. Cluj 0-1 (0-1). A mar­cat Soc. ® Rapid — Universitatea Craiova 1-1 (0-0). Au înscris : Angelescu (din ofsaid evident) și, respectiv, Oblemenco. .0 Steagul roșu — U.T.A. 0-0. CLASAMENTUL : Dinamo București î i 2 1 11— 7—10 U.T.A. 7 4 1­2 7- 4-9 Universitatea Craiova 7 4 1 2 6— 6—9 Steaua 7 3 2 2 13—10- 8 Politehnica 7 3 2 2 13-11- 8 Steagul roșu 7 3 2 2 4— 3—8 Rapid 7 2 4 1 4— 3-8 Farul 7 3 2 2 11—12- 8 Petrolul 7 3­2­2 8—10- 8 Universitatea Cluj 7 3 13 10— 8—7 Dinamo Bacău 7 3 0 4 14—10— 6 Progresul 7223 6-8-6 F. C. Argeș 7 1 3 3 9—11- 5 Jiul 7 2 1 4 5- 9-5 C.F.R. Cluj 7 2 1 4 7—12- 5 C.F.R. Timișoara 7 1­0 6 4— 8—2 Pe scurt RIO DE JANEIRO 19 (A­­gerpres) — In competiția de fotbal braziliană dotată cu „Cupa Robertao", care înlo­cuiește campionatul țării, la Rio de Janeiro a fost înregis­trată o mare surpriză. Jucind excepțional, echipa Vasco da Gama a surclasat cu 5—1 (4—0) pe F.C. Santos, echipa lui Pele. Jocul desfășurat pe stadionul „Maracana" a fost urmărit de aproape 150.000 de spectatori. F.C- Santos a ali­niat în această partidă cea mai bună formație în frunte cu Pele și noua achiziție, portarul argentinean Augus­tin Mario Cejas. In alt meci disputat la Sa­o Paulo, echipa locală Sao Paulo a terminat la egalitate­ 0—0 cu Porto A­legre. NEW YORK 19 (Agerpres) Pe poligonul din apropierea orașului american Phoenix (Arizona) au început dumini­că campionatele mondiale de tir. In prima zi au fost de­semnați campionii lumii la proba de pistol cu aer com­primat (60 f). La masculin, titlul a revenit maghiarului P. Marosvari, care a realizat 383 puncte. Pe locurile ur­mătoare s-au clasat țintașii Vladimir Stolipin (U.R.S.S.) — 382 puncte și Harold Vollmar (R.D. Germană) — 382 puncte. O interesantă dispută a avut loc în proba feminină. Pînă la sfirșit, medalia de aur a fost atribuită sportivei Sab­ie Carroll (S.U.A.) cu 372 puncte. Pe locurile următoare, cu a­­celași număr de puncte, s-au clasat sportivele sovietice Nina Baskarova și Nina Sto­liarova. Victoria țintașei ame­ricane a fost însă decisă în ultimele 10 locuri cind ea a realizat 95 de puncte față de 93 și respectiv 90 obținute de trăgătoarele sovietice. In clasamentul masculin al probei pe primul loc s-a si­tuat U.R.S.S. cu 1.514 puncte, Urmată de Finlanda — 1.513 puncte, R.F. a Germaniei — 1.503 puncte, Austria — 1.497 puncte, S.U.A. — 1.495 puncte e­tc. România a ocupat locul 8 cu 1.484 puncte. La feminin, victoria a revenit echipei U.R.S.S — 1.110 puncte. S-au clasat, în continuare, forma­țiile R.F. a Germaniei — 1.089 puncte, S.U.A. — 1.081 punc­te și Australiei — 1.065 pun­cte. Duminică, un județ Din inițiativa Comisiei județene de difuzare a ști­inței și culturii, au avut loc întîlniri intre coopera­torii din Deleni și Bulboca și brigăzile științifice, for­mate din medici, juriști și profesori din orașul Vas­lui, cu care prilej, au fost dezbătute teme de interes științific, medical, juridic și istoric. O altă brigadă științifi­că, organizată de Casa mu­nicipală de cultură din Birlad, s-a deplasat la E­­pureni — Birlad. In majoritatea comune­lor din județ, la căminele culturale, au fost prezenta­te expuneri și conferințe pe teme privind actualita­tea politică internă și in­ternațională sau probleme strîns legate de lucrările campaniei agricole de toamnă.­­ Cea de a zecea ieșire ln județ a formației de teatru a artiștilor amatori de la Casa municipală de cultu­ră din Bârlad, cu comedia „Miss România", prelucra­te de Sică Alexandrescu, a fost programată la că­minul cultural din Tutova. S-a luat legătura din timp cu tovarășii­ Aristide Pet­cu, directorul respectivului a­­șezămint de cultură, i s-au dat bilete de intrare, afișe pentru popularizarea spec­tacolului și au fost primite, în schimb, asigurările de rigoare. Din păcate, totul a­­ ieșit pe dos. Sosiți în comună, artiștii amatori au fost în­­tîmpinați doar de... la­cătul de pe ușa sălii de spectacole. Nici afișe afi­șate, nici biletele vîndute ș­i nici directorul, care sin­gur a găsit de cuviință să se dea In spectacol .. Așteptăm cronica „spec­tacolului" de la forurile In drept. Rulmentul— Unirea Tricolor Brăila 1-1 (0-0) Rulmentul nu reușește să o­­fere, pe teren propriu, satis­facție suporterilor săi. Faptul, contradictoriu în comparație cu rezultatele obținute în de­plasare, ne dă de gîndit și credem că ar trebui să dea și conducerii asociației spor­tive RulmentuL Avem impre­sia că există o goană după rezultate, care depășește în­­tr-o oarecare măsură posibi­litățile jucătorilor, că ceva „nu merge" în angrenajul conducere — antrenori — ju­cători. După rezultatele nesa­tisfăcătoare cu care au înche­iat ultimele două ediții ale campionatului, nu se întreză­rește nici acum la diviziona­ra noastră C, (deși are un lot lărgit, cu mulți bîrlădeni) re­virimentul mult așteptat. Iat­ă că, după meciul pierdut la Buzău, duminică, bîrlăden­ii au „lăsat" brăilenilor un punct și era cu­ pe ce să le facă cadou pe amîndouă. De ce? Nu putem afirma că pe teren jucătorii Rulmentului nu au depus eforturi susținute pentru a cîștiga, că nu au do­minat, că au avut în partene­rii lor de joc un adversar de valoare, greu de trecut. Ni­mic din toate acestea. Și, a­­tunci, de ce timp de 90 de minute nu au reușit să înscrie decit un gol în poarta apă­rată de juniorul Brebenel­u. Cauzele, afară de cele rela­tate mai sus, ar fi mai vechi. Înaintașii bîrlădeni au încă o tehnică deficitară. Aproape fiecare din ei a avut două­­trei ocazii de a înscrie, dar timpul pierdut cu pregătirea șutului a dat posibilitate a­­părătorilor adverși să inter­vină, să alunge pericolul de la poarta lor. Apoi, același compartiment, nu știe să lup­te cu o apărare supranume­­rică, cu fundași centrali înalți. Era evident pentru oricine că mingile aruncate în careul advers , nu pot ajunge la Chiuș, Postolache ori Popo­vici. Toate, dar toate au fost cîștigate, de Roman, un fun­daș sigur pe el, cu o bună detentă și, în plus, mult mai înalt decit atacanții noștri. A­­tacurile stereotipe cu centrări înalte au fost combinate cu încercări de pătrundere pe centru, unde orice șut­ s-a lovit de adversari sau de coechipieri. La mijlocul tere­nului, mingile au fost recu­perate ușor, acolo aflîndu-se și fundașii noștri. Dar și de aici mingile au plecat cu in­timere, Poate lungi, în spe­cial, complicîndu-se mult. Fundașii au fost nesiguri, au rămas în atac sau au fost în rarele contraatacuri brăilene — depășiți cu ușurință. E­­xemplul cel mai clar ni-1 o­­feră golul lui Stoian (min. 78), care în atac numai cu Cotigă a reușit să depășească trei din apărătorii bîrlădeni­, fără a-l mai socoti și pe Grigoraș, care a fost simplu spectator lăsînd mingea să treacă pe lingă el. Dacă mai notăm și faptul că Postolache a ratat un „11 metri", datorat unui henț în careu și că golul lui Popovici a fost marcat în minutul 90, la un corner exe­cutat­ de Balan, am spus a­­proape tot despre partida de slab nivel tehnic la care am asistat duminică. A arbitrat, cu scăpări, N. Vasiliu (orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej). Antrenorii celor două for­mații loturi­­ au folosit următoarele Grigoraș — Moșnea­­gu, Voican, Vieru, Poalelungi, Postolache (Popovici S., min. 69), Toși, Chiuș, Dascălu (Ma­rin min. 69), Codreanu, Popo­vici V. — RULMENTUL, Brebenel — Andrei, Roman, Ghiță, Jecovici, Gheorghiță, Gheorghe, Dumitrescu, Stoian, Ceara, Cotigă — UNIREA TRICOLOR. C. PETRESCU Vă recomandăm. — 20 octombrie: Expu­nerea Vasile Alecsandri — patriot și artist, pe care o va prezenta prof. Gh. Bur­aia, de la Universitatea populară din București, la Bârlad, la Casa municipală de cultură (ora 16.30) și liceul pedagogic (ora 19); Conferința „50 de ani de la greva generală" pe care o vor prezenta, la Huși, prof. Boris Gorceag, la Casa o­­râșenească de cultură (ora 19), și, la căminul cultural din comuna Al. Vlahuță, de către prof. Gh. Nedelcu (ora 19.30). — 21 octombrie: Expu­nerea „Prevenirea și com­baterea bolilor din sezonul rece", pe care o va susține dr. Nicolae Ionescu, la sec­ția metalurgică a întreprin­derii economice de indus­trie locală din Birlad (ora 13) , expunerea „Omul și coordonatele dezvoltării sociale actuale" ce o va prezenta George Stanciu, in sala căminului cultural din Vulcani (ora 19). — 22 octombrie: Ședin­țele cenaclelor literare ale caselor de cultură din Huși și Vaslui (ora 19.30) ; expu­nerea „Profilul moral al tineretului din România” ce o va prezenta prof. Lu­cian RavarU, In sala de festivități „Constructorul" din Birlad (ora 18) ■ seara cultural-educativă de la casele de cultură din Birlad și Huși (ora 19) și căminul cultural din Vulcani (ora 20). — 23 octombrie: meda­­lionul literar­­,Serghei Esenin", ce-l va prezenta prof. Nicolae Hollói, Casa orășenească de cultu­ra­ră din Negrești (ora 19). — 24 octombrie : specta­­colul muzical-artistic „G. Topliceanu" pe care-l vor prezenta artiștii amatori ai Casei Orășenești de cultură din Vaslui (ora 19.30)­ programul artistic al Ca­sei orășenești de cultură din Huși, care va fi dat pe scena căminului cultu­ral din Pogănești­­— Sid­­nilești (ora 20).

Next