Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)
1971-09-15 / nr. 1106
Proletari din toate țările, unifi-vă : Organ al Comitetului județean Vaslui al P.CJ. și al Consiliului popular județean Ședința Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. în ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut și aprobat : proiectul legii cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat — îmbunătățit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico-materială ; proiectul decretului privind siguranța în funcționare a utilajelor, instalațiilor și aparaturii de măsură, control și automatizare din unitățile socialiste de stat ; proiectul decretului privind înființarea, organizarea, și funcționarea Ministerului Aprovizionării Tehnico- Materiale și Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Naționale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. În continuare au fost adoptate măsuri privind perfecționarea învățămîntului de cultură generală, precum și îmbunătățirea structurii și conținutului învățămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotârîri cu privire la principalii indicatori tehnicoeconomici ai unor lucrări de investiții prevăzute în planul cincinal și a soluționat alte probleme ale activității curente. La Filatura de bumbac, ce se construiește la Vaslui se montează ultimele grinzi la acoperiș. Plenara Consiliului județean Vaslui al sindicatelor cu activul ‘Ieri, a avut,loc, la Vaslui, plenara Consiliului județean al t.G.S.R., care a p■nalizat, în lumina propunerilor de măsuri ale tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU privind îmbunătățirea muncii politice și ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, precum și a ideilor prețioase cuprinse în Expunerea secretarului general al partidului nostru la Consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, preocuparea organelor și organizațiilor sindicale din județul nostru în desfășurarea muncii politice, cultural-educative de masă și a propagandei tehnico-economice în sprijinul producției. La lucrările plenarei, au participat membri și membri supleanți ai Consiliului județean al U.G.S.R., membri ai comitetelor uniunilor pe ramură de producție, președinți ai comitetelor de sindicat din întreprinderile și instituțiile județului, directorii caselor de cultură și responsabili ai cluburilor din întreprinderi, metodiști și responsabili cu munca culturală din cadrul sindicatelor, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești. La lucrările plenarei au luat parte, de asemenea, tovarășii: Gheorghe Puni, secretar al Comitetului județean de partid, și Larisa Munteanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Au luat cuvîntul tovarășii : Neculai Borș, directorul Casei de cultură a sindicatelor din Bîrlad, Maria Horoi, președinta comitetului de sindicat Băncii Finanțe din orașul Vaslui, Titus Marcu, membru al comitetului de sindicat de la Fabrica de mobilă Vaslui, Adela Cazan, președinta comitetului de sindicat de la Fabrica de confecții Bîrlad, Al. Prisecaru, președintele Comitetului orășenesc al sindicatelor din Huși, dr. Vasile Sepeniuc, președintele comitetului de sindicat de la Spitalul județean Vaslui, Ștefan Pruteanu, vicepreședinte al comitetului de sindicat de la F.R.B., Adriana Darie, președinta comitetului de sindicat de la Fabrica de confecții Vaslui, Aurel Crețu, președintele comitetului de sindicat de la I.J.C.M., Gh. Gologan, președintele comitetului orășenesc al sindicatelor Negrești, Șt. Secară, membru al biroului executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Bîrlad, D-tru Bădescu, secretar al Comitetului județean Vaslui al U.T.C., Larisa Munteanu. Analizînd în spirit critic și autocritic munca desfășurată de sindicate pentru creșterea conștiinței socialiste a salariaților din unitățile economice și instituțiile județului nostru, participanții la discuții au scos în evidență rezultatele bune obținute pînă acum în domeniul perfecționării întregii activități politice și de propagandă tehnică, al muncii culturalartistice, în vederea transpunerii în viață a prețioaselor idei cuprinse în programul de educație marxist-leninistă elaborat de partidul nostru, pentru creșterea și dezvoltarea conștiinței socialiste a tuturor oamenilor muncii, pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. A luat apoi cuvîntul tovarășul Gheorghe Puni. Participanții la plenară au adoptat o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care, printre altele, se spune : „în numele celor peste 50 mii membri de sindicat din județul nostru, asigurăm Comitetul Central Partidului Comunist Român, pe dumneaal noastră, stimate tovarășe secretar general, că sindicatele din județul Vaslui, toți oamenii muncii vor milita neabătut pentru înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere ce le revin, străduindu-se de a ridica propria lor activitate la înălțimea exigențelor actuale, a cerințelor de dezvoltare a țării noastre, pentru realizarea mărețelor obiective trasate de Congresul al X-lea al P.C.R.". A început campania de vinificație Incepînd cu data de 10 septembrie a.c., 11 centre de vinificație din cele 29 existente, la care au fost făcute toate reparațiile la utilaje și capacitățile de producție, au început campania de vinificație. Pină în seara zilei de 13 septembrie a.c., la centrele Bîrlad, Murgeni, Berezeni, Tutova, Crasna, Roșiești, Șuletea, Hoceni și altele, au fost preluate și vinificate 220.000 kg. struguri. Cooperativele de producție Murgeni, Dragalina, Ivești, Vulcani, Grivița, Berezeni, Crasna, sunt cele care au predat cele mai mari cantități de struguri. Viteza de preluare a strugurilor este 112 vagoane în 8 ore și, respectiv, 225 vagoane în 111 ore, ceea ce va permite ca intr-un termen de 22 de zile să se asigure preluarea in întregime a cantităților de struguri contractate cu C.A.F.-urile și membrii cooperatori. Miercuri | || t pagini 30 hani~9 u Descinderea anului an învațamint 1911-1912 Sub semnul unor sarcini calitativ noi cul an școlar începe astăzi sub semnul unor sarcini calitativ noi, impuse de însăși dezvoltarea economico-socială a țării, și avînd menirea sa sporească contribuția învățămîntului de toate gradele la progresul rapid și multilateral al patriei socialiste. Așa cum se arată cu claritate în programul de măsuri adoptat de conducerea partidului, pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea din 9 iulie 1971, în fața învățămîntului românesc - care a înregistrat succese importante - sta sarcina realizării unei cotituri radicale, munca de instrucție și educație a elevilor trebuie sa fie astfel orientată, nicit să contribuie cu adevărat la formarea tinerelor generații pentru societatea socialistă și comunistă. Educația tineretului este o problemă națională, la realizarea ei Prof. CONSTANTIN ALEXANDRU, inspector general al Inspectoratului școlar județean Vaslui în spirit comunist fiind chemată în primul rînd școala—principalul factor social-educativ — care are sarcina de a mobiliza toate cadrele didactice, toate resursele pentru dezvoltarea conștiinței socialiste înaintate în rîndurile elevilor. Nici unui cetățean cinstit nu-i este permis sâ fie indiferent de felul cum învață, cum muncește, cum se comportă un tînăr, cu atît mai mult educatorului, care prin specificul muncii sale și în spiritul nobilei misiuni încredințate de partid și popor trebuie sâ formeze un chip comunist personalitatea tînârului, să-l călăuzească în spiritul idealurilor socialismului și comunismului. In lumina recentelor documente de partid, directorii școlilor, învățătorii, diriginții, organizațiile elevilor, familia sunt chemați sâ-și sporească eforturile pentru întărirea muncii de educare politicoideologică și moral-cetâțeneascâ a elevilor, sa acționeze cu fermitate, deplină răspundere și convingere comunistă pentru a face să crească responsabilitatea socială a tineretului școlar, pentru a-i forma atitudini socialiste față de muncă, în primul rînd față de munca productivă, pentru a cultiva la elevi dragostea și devotamentul nețărmurit față de partid, patrie și popor, față de cauza socialismului și a comunismului, întreaga activitate școlară va avea drept scop educarea trăsăturilor morale la elevi, folosind date și fapte sugestive din viața, din experiența acumulată în practica construirii socialismului în patria noastră. Există toate premisele ca, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, munca educativă în (continuare în pag . 2-a) C.A.P. Zorleni. Mecanizatorul Aurel Mihăilă recoltează porumbul pentru siloz. Foto: V. Petrescu % In pagina a 2-a de Viața spirituală a satului La înălțimea exigențelor culturii socialiste, a felului educării comuniste a maselor vv In pagina a 4*a wmmmmmmmmmmmmmammmmmmmmmmmmmm H SANTIAGO DE CHILE Oamenii muncii sprijină guvernul Unității Populare din legătură cu actuala criză monetară a lumii capitaliste vs \V IV V Responsabilitate sporită pentru realizarea și depășirea ariilor pianine Expresie a profundului democratism ce caracterizează orînduirea noastră socialistă, recenta adunare a salariaților de la I.A.S. Bîrlad a constituit, pentru oamenii muncii din această importantă unitate agricolă din județ, un bun prilej de analiză a rezultatelor obținute pînă acum în producție, stabilind, totodată, măsurile ce se impun a fi luate, în continuare, pentru realizarea indicatorilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Noile condiții organizatorice în re spunea : „Anul acesta am obținut recolte bune, însă ele puteau fi și mai mari, dacă am fi curmat la timp o serie de lipsuri. Ne-am obișnuit ca la fiecare ședință să vorbim despre aceleași neajunsuri fără a interveni pentru înlăturarea lor. Aș da un exemplu: în ferma noastră, a întîrziat balotatul paielor, și, bineînțeles, aratul, pentru că am lucrat cu o singură balotieră. Consider că în ceea ce privește folosirea forței mecanice în întreprindere, consiliul de administrare trebuie să promoveze o cooperare mai strînsă între ferme, La I.A. S. Bîrlad care întreprinderea iși desfășoară activitatea de la începutul anului au demonstrat afirmarea mai puternică a priceperii și pregătirii profesionale a inginerilor și tehnicienilor, a eforturilor rodnice depuse de către toți lucrătorii. Bilanțul economic încheiat a evidențiat faptul că, pe primele 6 luni ale anului, veniturile planificate au fost realizate și depășite cu 3.931.000 lei, obținîndu-se, în același timp, un beneficiu de 5.625.000 lei, concomitent cu reducerea cheltuielilor cu 2.Ș10.000 lei. . Făcînd o analiză amplă a producțiilor obținute pînă acum în sectorul vegetal, consiliul de administrație a raportat adunării că la cultura griului, pe întreaga suprafață cultivată, s-a obținut o producție medie de 2.830 kg. la hectar, cu 330 kg, mai mult decit sarcina planificată. Un număr de 7 ferme, printre care Trestiana, Zorleni, Epureni, Tabăra etc., au realizat producții medii de peste 3.000 kg. la hectar, în timp ce fermele Cogești și Banca nu-și îndeplinesc, la această cultură, sarcina planificată. Diferențele mari de producții semnalate la nivelul fermelor demonstrează că nu peste tot fermierii au dovedit suficient interes pentru valorificarea superioară a bazei materiale de care dispun in scopul sporirii producțiilor. Acest lucru s-a orat și la alte culturi. Bunavită, la mazăre, fermele Bădeana și Pochidia au obținut peste 2.000 kg. la hectar, pe cînd fermele Ruși și Mărășești s-au înscris cu producții de sub 1.000 kg. la unitatea de suprafață. Este o dovadă în plus că tensiunea responsabilității pentru îndeplinirea indicatorilor de pian nu s-a menținut la același nivel ridicat la toți șefii de ferme. In acest sens am reținut intervenția în discuții a muncitorului Ion Munteanu, de la ferma Murgeni, caslujind interesul general. Trebuie să dispară unele optici ca î „aceasta este ferma mea și în rest nu mă interesează nimic’", întrucît un asemenea mod îngust de a privi lucrurile nu aduce decît prejudicii întreprinderii. O problemă deosebită care a polarizat atenția adunării generale a fost dotarea tehnică a fermelor. Se știe că pentru a putea executa lucrări de bună calitate, pentru a putea face față cerințelor impuse de volumul sporit de muncă în diferite campanii agricole, este nevoie de mașini corespunzătoare.. „Ferma pe care o conduc — spunea inginerul Alexandru Grama, de la Epureni — dispune de un număr redus de tractoare și mașini agricole, dintre care cea mai mare parte sunt uzate moral. Acesta constituie un serios impediment în executarea, la timp și de bună calitate a lucrărilor agricole”. întrucât această obiecție a fost reluată și de alți fermieri participanți la discuții, se impune ca Departamentul agriculturii de stat din cadrul ministerului de resort să sprijine mai mult I.A.S.-ul Bîrlad în ceea ce privește îmbunătățirea dotării tehnice, pentru a putea face față tuturor sarcinilor de producție. Profilul complex al întreprinderii agricole de stat Bîrlad face ca, în ansamblul producției globale, zootehnia să reprezinte 38 la sută. Dintre speciile de animale ce se cresc aici, locul principal îi ocupă taurinele. Pe primele 7 luni ale anului, la această specie de animale, s-au realizat și depășit toți indicatorii de plan. S-a remarcat că și aici rezultatele puteau fi și mai bune, dacă toate cele patru ferme specializate contribuiau pe măsura MARINAIFTINCĂ (continuare în pag. a 3-a) ^V.V.VA%ȘV.V.V,,.V,\V.V,V/.,.V%VV.ȘV.VAV,V,,,V,W.,.,.V,V.,.,.,.V.’.V.V.,.V.',V.V.,.V.,.V.V.’.V.V.V.V.,.V.V.,.V.W.V.V.-:, Di upă cum se știe, cu cit ne apropiem de sezonul rece, cerințele comerciale ale cumpărătorilor sunt mai mari ca de obicei, fapt ușor explicabil de altfel. Constatarea aceasta, ca și dorința de a verifica modul în care au fost rezolvate deficiențele (în aprovizionarea și desfacerea , mărfurilor) semnalate cu prilejul controalelor efectuate cu cîteva săptămîni în urmă, de colective de specialiști, din inițiativa comisiei economice a Comitetului județean de partid, ne-au făcut ca, împreună cu, reprezentanți ai organelor comerciale și sanitare, să observăm așanumitul „puls“ al pieței orașului Vaslui în sîmbăta și duminica trecută. Din capul locului, trebuie spus că se poate remarca efortul comerțului de a înlătura o serie de aspecte negative, frecvente altă dată în incinta pieței. Astfel, cumpărătorii au găsit și pîine proaspătă în cantități suficiente, și carne de toate sortimentele și calitățile, legume și fructe de bună calitate. Aprecierea este valabilă mai ales pentru dimineața de duminică, cînd orice cumpărător a fost — credem — plăcut surprins de buna aprovizionare a unităților comerciale. In acest sens, menționăm în mod special (cu dorința de a o vedea intrată în obișnuință) introducerea autoservirii la unele unități ale C.S.F.Vaslui. Astfel, duminică’ dimineața, cumpărătorii 1 puteau să-și aleagă legumele și fructele dorite de la cele 4 mese de expunere s două unități C.L.F. Credem că, prin rezultatele obținute, experiența autoservirii și-a cîștigat definitiv dreptul de existență. Referindu-ne la buna aprovizionare cu mărfuri în dimineața de duminică, trebuie să remarcăm toate unitățile comerciale aflate în piață. Dar — sublinii Comerțul sa se orienteze după cerințele cumpărătorilor! em — remarca este valabilă numai pentru acea dimineață și numai în privința aprovizionării cu mărfuri. Pentru că, altfel, mai sunt destule de reproșat în privința atitudinii față de cumpărători. Iată mai jos cîteva aspecte pe care le-am doriturmate în viitor. Sîmbătă, la ora 17,00, din cele S unități, aparținînd sectorului intercooperatist de magazine, erau deschise doar două, deși programul de funcționare (deschis între orele 14,00— 20,00) este identic pentru toate. Explicația dată de tov. Iancu, șeful sectorului intercooperatist de magazine : „Pe restul gestionarilor i-am trimis să-și aducă marfă. Doi rini după pește, doi după legume, doi...” ș.a.m.d. Nu am reușit să-l convingem că vânzătorul trebuie să fie aprovizionat (curent sau pentru a doua zi), nu să închidă magazinul și să plece după marfă. Ni s-a răspuns : „Trebuie să avem marfă pentru duminică. Vin atîția tovarăși în control !” Deci duminica vin mulți în control și examenul trebuie trecut în fața cîtorva persoane, nu a tuturor cumpărătorilor ! — Dar dacă azi unitățile intercooperatiste au fost închise, înseamnă că i-aț obligat pe cetățeni să se aprovizioneze duminică și nu cînd doresc ei, iar volumul de vînzări fiind mare, serviciile oferite cumpărătorilor nu vor fi de cea mai bună calitate. Și-apoi, dacă mîine plouă? Duminică dimineața a plouat, iar servirea cumpărătorilor nu a fost chiar excepțională. Revenind la după-amiaza de sîmbătă, observăm că, în fond, noile chioșcuri intercooperatiste nu pot fi deschise pînă la ora 20,00 deoarece nu sunt racordate la rețeaua electrică, situație identică de mai multe zile LIVIU NISTOR (continuare în pag. a 3-a) Pe urmele materialelor publicate 5 Î î