Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)

1971-09-15 / nr. 1106

Proletari din toate țările, unifi-vă : Organ al Comitetului județean Vaslui al P.CJ. și al Consiliului popular județean Ședința Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. în ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut și aprobat : proiectul legii cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat — îmbu­nătățit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico-materială ; pro­iectul decretului privind siguranța în funcționare a utilajelor, instalațiilor și aparaturii de măsură, con­trol și automatizare din unitățile­ socialiste de stat ; proiectul decretului privind înființarea, organizarea, și funcționarea Ministerului Aprovizionării Tehnico- Materiale și Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Culturii și Educației So­cialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Naționale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. În continuare au fost adoptate măsuri privind per­fecționarea învățămîntului de cultură generală, precum și îmbunătățirea structurii și conținutului învățămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotârîri cu privire la principalii indicatori tehnico­­economici ai unor lucrări de investiții prevăzute în planul cincinal și a soluționat alte probleme ale activității curente. La Filatura de bumbac, ce se construiește la Vaslui se montează ultimele grinzi la acoperiș. Plenara Consiliului județean Vaslui al sindicatelor cu activul ‘Ieri, a avut,loc, la Vaslui, plenara Con­siliului județean al t­.G.S.R., care a p­­■nalizat, în lumina propunerilor de mă­suri ale tovarășului NICOLAE CEAUȘES­CU privind îmbunătățirea muncii politice și ideologice, de educare marxist-leninis­­tă a membrilor de partid, a tuturor oa­menilor muncii, precum și a ideilor pre­țioase cuprinse în Expunerea secretaru­lui general al partidului nostru la Con­sfătuirea cu activul de partid din dome­niul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, preocuparea organelor și organizațiilor sindicale din județul nos­tru în desfășurarea muncii politice, cul­tural-educative de masă și a propagan­dei tehnico-economice în sprijinul pro­ducției. La lucrările plenarei, au participat mem­bri și membri supleanți ai Consiliului ju­dețean al U.G.S.R., membri ai comite­telor uniunilor pe ramură de producție, președinți ai comitetelor de sindicat din întreprinderile și instituțiile județului, di­rectorii caselor de cultură și responsa­bili ai cluburilor din întreprinderi, meto­­diști și responsabili cu munca culturală din cadrul sindicatelor, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești. La lucrările plenarei au luat parte, de asemenea, tovarășii: Gheorghe Puni, se­cretar al Comitetului județean de partid, și Larisa Munteanu, secretar al Consiliu­lui Central al U.G.S.R. Au luat cuvîntul tovarășii : Neculai Borș, directorul Casei de cultură a sin­dicatelor din Bîrlad, Maria Horoi, preșe­dinta comitetului de sindicat Bănci­i Finanțe din orașul Vaslui, Titus Marcu, membru al comitetului de sindicat de la Fabrica de mobilă Vaslui, Adela Cazan, președinta comitetului de sindicat de la Fabrica de confecții Bîrlad, Al. Prisecaru, președintele Comitetului orășenesc al sindicatelor din Huși, dr. Vasile Sepe­­niuc, președintele comitetului de sindicat de la Spitalul județean Vaslui, Ștefan Pruteanu, vicepreședinte al comitetului de­­ sindicat de­­­ la F.R.B., Adriana Darie, pre­ședinta comitetului de sindicat de la Fa­brica de confecții Vaslui, Aurel Crețu, președintele comitetului de sindicat de la I.J.C.M., Gh. Gologan, președintele co­mitetului orășenesc al sindicatelor Ne­grești, Șt. Secară, membru al biroului e­­xecutiv al Consiliului municipal al sin­dicatelor Bîrlad, D-tru Bădescu, secretar al Comitetului județean Vaslui al U.T.C., Larisa Munteanu. Analizînd în spirit critic și autocritic munca desfășurată de sindicate pentru creșterea­ conștiinței socialiste a salaria­ților din unitățile economice și instituți­ile județului nostru, participanții la dis­cuții au scos în evidență rezultatele bu­ne obținute pînă acum în domeniul per­fecționării întregii activități politice și de propagandă tehnică, al muncii cultural­­artistice, în vederea transpunerii în via­ță a prețioaselor idei cuprinse în progra­mul de educație marxist-leninistă ela­borat de partidul nostru, pentru creșterea și dezvoltarea conștiinței socialiste a tu­turor oamenilor muncii, pentru­­ îndepli­nirea sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. A luat apoi cuvîntul tovarășul Gheor­ghe Puni. Participanții la plenară au adoptat o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care, printre al­tele, se spune : „în numele celor peste 50 mii membri de sindicat din județul nostru, asigurăm Comitetul Central Partidului Comunist Român, pe dumnea­al noastră, stimate tovarășe secretar general, că sindicatele din județul Vaslui, toți oa­menii muncii vor milita neabătut pentru înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere ce le revin, străduindu-se de a ridica pro­pria lor activitate la înălțimea exigențe­lor actuale, a cerințelor de dezvoltare a țării noastre, pentru realizarea mărețelor obiective trasate de Congresul al X-lea al P.C.R.". A început campania de vinificație Incepînd cu data de 10 septem­brie a.c., 11 centre de vinificație din cele 29 existente, la care au fost făcute toate reparațiile la uti­laje și capacitățile de producție, au început campania de vinificație. Pină în seara zilei de 13 septem­brie a.c., la centrele Bîrlad, Mur­­geni, Berezeni, Tutova, C­rasna, Roșiești, Șuletea, Hoceni și altele, au fost­ preluate și vinificate 220.000 kg. struguri. Cooperativele de pro­ducție Murgeni, Dragalina, Ivești, Vulcani, Grivița, Berezeni, Crasna, sunt cele care au predat cele mai mari cantități de struguri. Viteza de preluare a strugurilor este 112 vagoane în 8 ore și, res­pectiv, 225 vagoane în 111 ore, ceea ce va permite ca intr-un termen de 22 de zile să se asigure preluarea in întregime a cantităților de stru­guri contractate cu C.A.F.-urile și membrii cooperatori. Miercuri | || t pagini 30 hani~9 u Descinderea anului an învațamint 1911-1912 Sub semnul unor sarcini calitativ noi cul an școlar începe astăzi sub semnul unor sarcini ca­litativ noi, impuse de însăși dezvoltarea economico-socia­­lă a țării, și avînd menirea sa sporească contribuția învățămîn­tului de toate gradele la progre­sul rapid și multilateral al patriei socialiste. Așa cum se arată cu claritate în programul de măsuri adoptat de conducerea partidului, pentru îmbunătățirea activității po­­litico-ideologice, de educare mar­xist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, în Ex­punerea tovarășului Nicolae Ceau­șescu la Consfătuirea din 9 iulie 1971, în fața învățămîntului româ­nesc - care a înregistrat succese importante - sta sarcina realizării unei cotituri radicale, munca de instrucție și educație a elevilor trebuie sa fie astfel orientată, nicit să contribuie cu adevărat la for­marea tinerelor generații pentru societatea socialistă și comunistă. Educația tineretului este o pro­blemă națională, la realizarea ei Prof. CONSTANTIN ALEXANDRU, inspector general al Inspectoratului școlar județean Vaslui în spirit comunist fiind chemată în primul rînd școala—principalul fac­tor social-educativ — care are sar­cina de a mobiliza toate cadre­le didactice, toate resursele pen­tru dezvoltarea conștiinței socialis­te înaintate în rîndurile elevilor. Nici unui cetățean cinstit nu-i este permis sâ fie indiferent de felul cum învață, cum­­ muncește, cum se comportă un tînăr, cu atît mai mult educatorului, care prin spe­cificul muncii sale și în spiritul nobilei misiuni încredințate de par­tid și popor trebuie sâ formeze un chip comunist personalitatea tî­­nârului, să-l­­ călăuzească în spiri­tul idealurilor socialismului și co­munismului. In lumina recentelor documente de partid, directorii școlilor, învă­țătorii, diriginții, organizațiile ele­vilor, familia sunt chemați sâ-și sporească eforturile pentru întări­rea muncii de educare politico­­ideologică și moral-cetâțeneascâ a elevilor, sa acționeze cu fermitate, deplină răspundere și convingere comunistă pentru a face să creas­că responsabilitatea socială a tine­retului școlar, pentru a-i forma a­­titudini socialiste față de muncă, în primul rînd față de munca pro­ductivă, pentru a cultiva la elevi dragostea și devotamentul nețăr­murit față de partid, patrie și po­por, față de cauza socialismului și a comunismului, întreaga acti­vitate școlară va avea drept scop educarea trăsăturilor morale la e­­levi, folosind date și fapte suges­tive din viața, din experiența acu­mulată în practica construirii so­cialismului în patria noastră. Exis­tă toate premisele ca, sub îndru­marea organelor și organizațiilor de partid, munca educativă în (continuare în pag . 2-a) C.A.P. Zorleni. Mecanizatorul Aurel Mihăilă recoltează po­rumbul pentru siloz. Foto: V. Petrescu % In pagina a 2-a de Viața spirituală a satului La înălțimea exigențelor culturii socialiste, a felului educării comuniste a maselor vv In pagina a 4*a wmmmmmmmmmmmmmammmmmmmmmmmmmm H SANTIAGO DE CHILE Oamenii muncii sprijină guvernul Unității Populare d­in legătură cu actuala criză monetară a lumii capitaliste vs \V IV V Responsabilitate sporită pentru realizarea și depășirea ariilor pianine E­xpresie a profundului de­mocratism ce caracterizea­ză orînduirea noastră so­cialistă, recenta adunare a salariaților de la I.A.S. Bîrlad a constituit, pentru oa­menii muncii din această impor­tantă unitate agricolă din ju­deț, un bun prilej de analiză a rezultatelor obținute pînă acum în producție, stabilind, totodată, măsurile ce se impun a fi luate, în continuare, pentru realizarea indicatorilor de plan și a anga­jamentelor asumate în întrece­rea socialistă. Noile condiții organizatorice în re spunea : „Anul acesta am ob­ținut recolte bune, însă ele pu­teau fi și mai mari, dacă am fi curmat la timp o serie de lip­suri. Ne-am obișnuit ca la fieca­re ședință să vorbim despre a­­celeași neajunsuri fără a inter­veni pentru înlăturarea lor. Aș da un exemplu: în ferma noas­tră, a întîrziat balotatul paielor, și, bineînțeles, aratul, pentru că am lucrat cu o singură balotieră. Consider că în ceea ce privește folosirea forței mecanice în în­treprindere, consiliul de adminis­trare trebuie să promoveze o co­operare mai strînsă între ferme, La I.A. S. Bîrlad care întreprinderea iși desfă­șoară activitatea de la începutul anului au demonstrat afirmarea mai puternică a priceperii și pre­gătirii profesionale a inginerilor și tehnicienilor, a eforturilor rodnice depuse de către toți lu­crătorii. Bilanțul economic înche­iat a evidențiat faptul că, pe pri­mele 6 luni ale anului, venituri­le planificate au fost realizate și depășite cu 3.931.000 lei, obți­­nîndu-se, în același timp, un be­neficiu de 5.625.000 lei, conco­mitent cu reducerea cheltuielilor cu 2.Ș10.000 lei. . Făcînd­ o analiză amplă a pro­ducțiilor obținute pînă acum în sectorul vegetal, consiliul de ad­ministrație a raportat adunării că la cultura griului, pe întrea­ga suprafață cultivată, s-a obți­nut o producție medie de 2.830 kg. la hectar, cu 330 kg, mai mult decit sarcina planificată. Un număr de 7 ferme, printre care Trestiana, Zorleni, Epureni, Tabăra etc., au realizat produc­ții medii de peste 3.000 kg. la hectar, în timp ce fermele Co­gești și Banca nu-și îndeplinesc, la această cultură, sarcina plani­ficată. Diferențele mari de pro­ducții semnalate la nivelul fer­melor demonstrează că nu pes­te tot fermierii au dovedit sufi­cient interes pentru valorifica­rea superioară a bazei materiale de care dispun in scopul spori­rii producțiilor. Acest lucru s-a o­­rat și la alte culturi. Bu­­nav­­ită, la mazăre, fermele Bă­­deana și Pochidia au obținut peste 2.000 kg. la hectar, pe cînd fermele Ruși și Mărășești s-au înscris cu producții de sub 1.000 kg. la unitatea de suprafață. Es­te o dovadă în plus că tensiunea responsabilității pentru îndepli­nirea indicatorilor de pian nu s-a menținut la același nivel ridi­cat la toți șefii de ferme. In acest sens am reținut intervenția în discuții a muncitorului Ion Mun­teanu, de la ferma Murgeni, ca­slujind interesul general. Tre­­buie să dispară unele optici ca î „aceasta este ferma mea și în rest nu mă interesează nimic’", întrucît un asemenea mod în­gust de a privi lucrurile nu adu­­ce decît prejudicii întreprinderii. O problemă deosebită care a polarizat atenția adunării gene­rale a fost dotarea tehnică a fer­­­melor. Se știe că pentru a pu­tea executa lucrări de bună ca­litate, pentru a putea face față cerințelor impuse de volumul sporit de muncă în diferite cam­panii agricole, este nevoie de mașini corespunzătoare.. „Ferma­­ pe care o conduc — spunea ingi­nerul Alexandru Grama, de la Epureni — dispune de un nu­­­măr redus de tractoare și ma­șini agricole, dintre care cea­ mai mare parte sunt uzate mo­ral. Acesta constituie un serios impediment în executarea, la timp și de bună calitate a lu­crărilor agricole”. întrucât­­ a­­ceastă obiecție a fost reluată și de alți fermieri participanți la discuții, se impune ca Departa­mentul agriculturii de stat din cadrul ministerului de resort să sprijine mai mult I.A.S.-ul Bîr­lad în ceea ce privește îmbună­tățirea dotării tehnice, pentru a putea face față tuturor sarcinilor de producție. Profilul complex al întreprin­derii agricole de stat Bîrlad fa­ce ca, în ansamblul producției globale, zootehnia să reprezinte 38 la sută. Dintre speciile de ani­male ce se cresc aici, locul prin­cipal îi ocupă taurinele. Pe pri­mele 7 luni ale anului, la aceas­tă specie de animale, s-au reali­zat și depășit toți indicatorii de plan. S-a remarcat că și aici re­zultatele puteau fi și mai bune, dacă toate cele patru ferme spe­cializate contribuiau pe măsura MARIN­AIFTINCĂ (continuare în pag. a 3-a) ^V.V.VA%ȘV.V.V,,.V,\V.V,V/.,.V%VV.ȘV.VAV,V,,,V,W.,.,.V,V.,.,.,.V.’.V.V.,.V.',V.V.,.V.,.V.V.’.V.V.V.V.,.V.V.,.V.W.V.V.-:, Di upă cum se știe, cu cit ne apropiem de sezonul rece, cerințe­le comerciale ale cumpărătorilor sunt mai mari ca de obicei, fapt ușor explicabil de altfel. Constatarea aceasta, ca și dorința de a verifica mo­dul în care au fost rezol­vate deficiențele (în apro­vizionarea și desfacerea , mărfurilor) semnalate cu­­ prilejul controalelor efec­tuate cu cîteva săptămîni în­ urmă, de colective de specialiști, din inițiativa comisiei economice a Co­mitetului județean de par­tid, ne-au făcut ca, îm­­preună cu, reprezentanți ai organelor comerciale și sa­nitare, să observăm așa­­numitul „puls“ al pieței orașului Vaslui în sîmbă­­­­ta și duminica trecută. Din capul locului, tre­buie spus că se poate re­marca efortul comerțului de­ a înlătura o serie de aspecte negative, frecven­te altă dată în incinta pie­ței. Astfel, cumpărătorii au găsit și pîine proaspă­tă în cantități suficiente, și carne de toate sortimen­tele și calitățile, legume și fructe de bună calitate. Aprecierea este valabilă mai ales pentru diminea­ța de duminică, cînd orice cumpărător a fost — cre­dem — plăcut surprins de buna aprovizionare a uni­tăților comerciale. In acest sens, menționăm în mod special (cu dorința de a o vedea intrată în obișnu­ință) introducerea autoser­virii la unele unități ale C.S.F.­­Vaslui. Astfel, du­minică’ dimineața, cumpă­rătorii­ 1 puteau să-și alea­gă legumele și fructele do­rite de la cele 4 mese de expunere s­ două unități C.L.F. Credem că, prin re­zultatele obținute, experi­ența autoservirii și-a cîști­­gat definitiv dreptul de existență. Referindu-ne la buna a­­provizionar­e cu mărfuri în dimineața de duminică, trebuie să remarcăm toate unitățile comerciale aflate în­ piață. Dar — sublini­i Comerțul sa se orienteze după cerințele cumpărătorilor!­ em — remarca este vala­bilă numai pentru acea dimineață și numai în pri­vința aprovizionării cu mărfuri. Pentru că, altfel, mai sunt destule de repro­șat în privința atitudinii față de cumpărători. Iată mai jos cîteva aspecte pe care le-am dori­turmate în viitor. Sîmbătă, la ora 17,00, din cele S unități, aparținînd sectorului intercooperatist de magazine, erau deschi­se doar două, deși progra­mul de funcționare (des­chis între orele 14,00— 20,00) este­­ identic pentru toate. Explicația dată de tov. Iancu, șeful sectorului intercooperatist de magazi­ne : „Pe restul gestionari­lor i-am trimis să-și adu­că marfă. Doi rini după pește, doi după legume, doi...” ș.a.m.d. Nu am­­ re­ușit să-l convingem că vânzătorul trebuie să fie aprovizionat (curent sau pentru a doua zi), nu să închidă magazinul și să plece după marfă. Ni s-a răspuns : „Trebuie să avem marfă pentru duminică. Vin atîția tovarăși în con­trol !” Deci duminica vin mulți în control și exame­nul trebuie trecut în fața cîtorva persoane, nu a tu­turor cumpărătorilor ! — Dar dacă azi unități­le intercooperatiste au fost închise, înseamnă că i-aț­ obligat pe cetățeni să se aprovizioneze duminică și nu cînd doresc ei, iar vo­lumul de vînzări fiind mare, serviciile oferite cumpărătorilor nu vor fi de cea mai bună calitate. Și-apoi, dacă mîine plouă? Duminică dimineața a plouat, iar servirea cumpă­rătorilor nu a fost chiar ex­cepțională. Revenind la după-amiaza de sîmbătă, observăm că, în fond, noi­le chioșcuri intercoopera­­tiste nu pot fi deschise pînă la ora 20,00 deoare­ce nu sunt racordate la re­țeaua electrică, situație i­­dentică de mai multe zile LIVIU NISTOR (continuare în pag. a 3-a) Pe urmele materialelor publicate 5 Î î

Next