Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)
1971-10-27 / nr. 1142
B VREMEA NOUĂ Cu un an în urmă, la conferința organizației comunale de partid Costești, unii comuniști au criticat cu tărie insuficienta preocupare a comitetului de partid din C.A.P., a unor birouri ale organizațiilor de bază pentru creșterea numerică și calitativă a organizațiilor de partid prin primirea în rindul comuniștilor a acelor oameni ai muncii care au dovedit prin fapte, prin activitatea lor pe tărîmul producției și al muncii obștești, că posedă calități care îi fac demni să devină membrii de partid. S-au stabilit atunci și unele măsuri concrete în acest sens. Ce s-a întîmplat între timp, om aflat de la tovarășul Ion Bucur, secretarul comitetului comunal de partid: ,,Ne-am convins din proprie experiență că întărirea continuă a rolului conducător al partidului este condiționată în ultimă instanță de munca politică-ideologică și organizatorică a fiecărei organizații de partid, de activitatea fiecărui comunist. Am orientat în așa măsură activitatea organizațiilor de partid încît acestea și-au sporit exigența față de calitatea de membru de partid. Cei 19 tovarăși care au fost primiți în acest an în rîndurile partidului sînt acei oameni care, prin trăsăturile lor politice, morale și profesionale, prin întreaga activitate s-au dovedit demni de înalta calitate de membru al Partidului Comunist Român. Important este faptul că organizații pe partid cum ar fi cea din ferma zootehnică nr. 1, Puntișeni, Rădăești, Pîrvești, care în anul trecut nu au primit nici un membru de partid, cu toate că existau destui cooperatori care-și manifestau dorința de se înrola în partid, au înțeles că activitaatea de întărire a rândurilor partidului nu se desfășoară spontan, de la sine, ci trebuie condusă și îndrumată spre a corespunde nevoilor actuale și de perspectivă ale dezvoltării economice, sociale și culturale a cooperativei, a comunei noastre". In discuție intervine și secretarul comitetului de partid din C.A.P., tovarășul Mihai Tomescu, de la care am reținut faptul că organizațiile amintite au sprijinit pe cei care au dorit să fie primiți în partid să cunoască statutul P.C.R., scopul final al partidului, modul cum este organizat și funcționează, drepturile și îndatoririle pe care le are un comunist: „Le-am recomandat acestora să se aboneze la diferite publicații, să citească iliteratură politică, hotărîrile partidului, am organizat cu ei discuții în legătură cu principalele evenimente politice, interne și externe". Că așa s-a procedat ne-am convins stînd de vorbă cu o parte din comuniștii care au avut datoria să cunoască bine întreaga viață și activitate a celor care au solicitat să intre în partid, să-i atragă la rezolva a nni rea unor probleme, să-i ajute în îndeplinirea unor sarcini. In adunarea generală a organizației de partid din ferma zootehnică nr. 1, în care comuniștii din zootehnie examinau calitățile politice, fizionomia morală, pregătirea profesională a cooperatorilor Ion Postolache, Dumitru Creangă și Nicolae Mircea, care și-au manifestat dorința să fie primiți în partid, ne-am convins și mai mult că biroul organizației de bază, organizația de partid au înțeles necesitatea de a duce o susținută activitate politică-educativă pentru a forma la cei mai buni cooperatori calitățile ce se cer unui membru de partid, au înțeles că activitatea de primire în partid este o sarcină a întregii organizații. Din modul în care biroul organizației de partid a prezentat, pe rînd, individual, concluziile asupra calităților celor trei cooperatori, din discuțiile ce s-au purtat la concret, cu fapte din activitatea celor trei vrednici cooperatori, a reieșit clar că adunarea de partid a fost bine pregătită - ea devenind o școală de educare partinică a tuturor comuniștilor, că alături de ceilalți 16 țărani cooperatori primiți în partid în acest an, în organizațiile de bază subordonate comitetului de partid din C.A.P., Ion Postolache, Dumitru Creangă și Nicolae Mircea reprezentau, in zootehnie, elementele cele mai înaintate din rîndul cooperatorilor, hotărîte să lupte pentru înfăptuirea politicii partidului, să-și consacre viața țelurilor și programului său. Orientarea organizației de partid de a-și întări rîndurile cu un număr cît mai mare de comuniști, dintre cei mai buni cooperatori, a fost determinată și de următorul fapt : la sfîrșitul anului trecut, cînd s-a făcut bilanțul activității din zootehnie s-a constatat cu părere de rău, că planul de producție nu a fost realizat, că procentul mortalităților era mare, deși n-au existat cauze obiective care să influențeze negativ rezultatele acestui sector. Comitetul de partid din cooperativă, organizația de bază din ferma zootehnică s-au hotărît atunci să acorde toată atenția acestui sector, în primul rînd prin întărirea organizației cu cele mai bune elemente, prin educarea comuniștilor, a tuturor membrilor cooperatori. Rezultatul acestei preocupări pînă acum ? Economic : contractul la lapte, pe întregul an, îndeplinit încă la 23 iulie și suplimentat cu 500 lei. realizați încă la 15 septembrie ; planul la carne bovină realizat și depășit, pînă la 30 iulie cu 4,7 tone ; procentul mortalităților în zootehnie s-a redus cu peste 40 la sută față de anul trecut. La toate aceste succese sînt părtași și îngrijitorul de juninci Ion Postolache, îngrijitorul de viței Dumitru Creangă și mulgătorul Nicolae Mircea. Toți trei, absolvenți ai școlii generale de 8 ani, avînd între 19 și 20 de ani, lucrează în zootehnie din 1968 și s-au dedicat cu totul activității în acest sector. Doi cauți ziuă, de-a cauți noaptea, pe acești trei cooperatori îi găsești mereu în sector, ne spunea economistul fermei, tovarășul Nicolae Popa, care s-a ocupat de pregătirea acestora pentru a fi primiți în partid. Acești tineri au venit în zootehnie cînd cooperativa avea absolută nevoie de munca lor. In ciuda insultelor unor colegi de-ai lor care considerau că e o rușine ca ei, absolvenți a 8 clase, să lucreze în zootehnie, cei trei tineri n-au dat înapoi niciodată. Ce-i drept, i-am ajutat și noi la timp. Celor 15 comuniști din sector, pe rînd, ori de cîte ori a fost nevoie, le-am explicat ce însemnătate are munca lor pentru cooperativă, le-am citit din ziare și reviste aprecierile la adresa lucrătorilor din acest sector, le-am arătat și ce ciștig pot avea muncind bine și cu spor. Munca de pregătire a celor trei tineri pentru a-i primi în partid a fost o muncă continuă. In toată această perioadă, comunistul Ioan Popa, secretarul organizației de partid, Nicolae Popa, economistul, și Mihai Tomescu, secretarul comitetului de partid din cooperativa de producție - brigadier zootehnic, i-au îndrumat pe aceștia să se aboneze la diferite publicații, i-au invitat la unele adunări de partid, la unele conferințe, au mers la tabăra de animale, în cîmp, unde se aflau aceștia. Și le-au citit diferite materiale. Așa au înțeles comuniștii din ferma zootehnică să-i pregătească pe cei care s-au înrolat în rîndul partidului. Ca urmare a preocupării de a traduce în fapt măsurile stabilite la conferința comunală de partid de acum un an, comitetul de partid din comuna Costești și-a îmbunătățit substanțial activitatea pentru primirea și educarea noilor membri de partid. Ocupîndu-se permanent de ridicarea la un nivel mereu mai înalt a titlului de comunist, de creșterea numerică și calitativă a rîndurilor partidului, de îmbunătățirea pregătirii ideologice și politice a membrilor de partid, comitetul de partid din comuna Costești, organizațiile de bază subordonate sînt hotărîte să contribuie nemijlocit la întărirea capacității partidului de mobilizare a tuturor cooperatorilor pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. GEORGETA TAMAȘ aaaaaaaaaa a aaa aa iaâaaaaaaac ín partid—cei mai buni dintre cei mai buni raöranricri onocaoonrinn Rebricea (urmare din pag. 1) profețelor cultivate cu porumb. Aceasta, după cum aminteam, a fost concluzia inginerului Șef, Ion Țurcanu, care ne-a spus că, cu 32 de atelaje, cine are unitatea, nu pot fi acoperite nevoile transportului. Cu toate acestea, închiriind 4 remorci de la secția de mecanizare, au fost transportate în baza de recepție Buhăești 416 tone de știuleți, echivalent cu 200 tone porumb boabe, urmînd ca pentru acoperirea întregii cantități ce trebuie livrată la fondul de stat să mai fie transportate, pînă duminică, circa 100 tone știuleți (78, tone porumb boabe). Se ridică aici o problemă pe care o subliniem și o punem în atenția I.V.C. Vaslui . Datorită faptului că șeful bazei de la Buhăești nu admite bascularea remorcilor, acestea fiind descărcate cu mîna de către cooperatori, remorcile nu pot efectua decit cel mult două transporturi pe zi, întîrziindu-se și din acest motiv eliberarea terenului.Se impune ca acțiunile bazelor de recepție să fie coordonate cu lucrările agricole reclamate în C.A.P.-uri și, de aceea, trebuie accelerat ritmul descărcărilor, pentru ca mijloacele de transport să nu piardă inutil timpul! Aceasta ar fi încă o cauză, revenind la spusele inginerului șef al C.A.P. Rebricea — subliniate în titlu — se pare că în condițiile măririi numărului de atelaje, lucrările de eliberare a terenului tot nu vor putea fi accelerate. Ce se impune in această situație ? Echiparea cadrului polidiscurilor cu sănioare, care să intre, neîntîrziat, pe tarla, și, în același timp, gruparea atelajelor existente. Sunt măsuri practice care pot fi aplicate — și trebuie să fie aplicate — și aici, cu rezultate Lufie. Experiență altor C.A.P.-uri a dovedit-o și nu înțelegem de ce se întîrzie aplicarea ei la Rebricea. Nu vom impune o concluzie la cele relatate mai sus. Ea se desprinde de la sine. Că este posibilă accelerarea ritmului eliberării terenurilor cultivate cu porumb ne-o dovedește faptul că, acolo unde factorii de răspundere din C.A.P. insistă asupra organizării judicioase a muncii, plugurile pot intra la arat. Inginerul I. Țurcanu, care se întorcea, în jurul orei 9,30 de la Tatomirești, brigadă de care răspunde direct, din partea consiliului, ne asigura că aici, în decurs de cel mult o zi, pe o suprafață de 68 hectare se vor putea începe arăturile. Ceilalți membri ai consiliului nu răspund de nici o brigadă.?. Știind precis că da, le cerem și noi ant răspuns: ce ne veți răspunde, tovarăși din consiliul de conducere al C.A.P. Rebricea, dacă vom caracteriza activitatea depusă de dumneavoastră, în actuala campanie de toamnă, drept nesatisfăcătoare ? Ce se întimplă in aceste zile în sectorul zootehnic? Medicul veterinar Florin Pătrașcu lipsește de două săptămini, fiind bolnav. Se prea poate ca și actele cu care a plecat să fie în tratament în momentul de față, pentru că, spre a afla elte ceva.in legătură, cu asigurarea balanței furajere, am apelat la memoria inginerului șef al unității. In marem ni s-a spus — concentratele vor fi asigurate în lumina ultimelor indicații, concentratele industrială sunt asigurate (8 tone de șrot, două vagoane de borhot de sfeclă uscată, și 60 tone umed, tărîța repartizată pe primele trei trimestre ale anului fiind depozitată și ea), iar vinurile, care nu sunt asigurată decit în proporție de 70 la sută, vor fi suplinite cu paie și coceni — existente în cantități suficiente — care vor fi tocate, saramurate și metasate. Adăposturile pentru iarnă sunt asigurate ca spațiu, un singur grajd necesitînd remedieri. „Remedierea" constă, de fapt, în sprijinirea cu niște contraforte de lemn a unui perete care stă să cadă, dar nu sunt bile manele în bază de aprovizionare a U.J.C.A.P. S-a vorbit cu Ocolul Silvic și se speră că vor fi obținute lemnele de aici. Pe cînd, însă ? Să rugăm toamna să Se mai prelungească, pentru ca la C.A.P. Rebricea să-și găsească rezolvare... în timp, toate problemele ? Intreabareă punem, așa cum spuneam la început, tuoturor cititorilor... interesați. Adăposturile își așteaptă „locatarii“ Fiecare cooperativă agricolă de producție de pe cuprinsul județului nostru va trebui să adăpostească, la iarnă, diferite efective de animale, proprietate gospodăriii obștească, iscusit știe să procedeze în așa fel încît sosirea timpului friguros să-l găsească bine pregătit și din punctul de vedere al asigurării bazei furajere, și din acela al pregătirii adăposturilor. O recentă vizită prin mai multe cooperative ne-a dovedit că ambelor aspecte li se acordă, în cele mai multe locuri, atenția cuvenita. La Ivănești de Vaslui, Coșești, Poenești și Florești era in curs de desfășurare acțiunea de verificare a adăposturilor destinate animalelor — prilej cu care se mai punea câte un geam, se repară cite o iesle. După cum ne relata — la Poenești secretarul comitetului comunal de partid, iar la Ivănești primarul comunei din cooperativele agricole de pe rază comunelor respective, adăposturile în care , urmează să ierneze animalele cooperativelor agricole își așteaptă, bine pregătite, „locatarii“,. ORIZONTAL II. In luna octombrie începe vînătoarea acestui mamifer — E purtat la floarea sărbătoare a recoltei; 2. Și-a descris c irsurile la 1 octombrie ; 3. Animal de pradă care se vinează și în octombrie — Cap de piste ! — Stat cu capitală la Rabat ; 4. Poet român care în toamna anului 1877 devine redactor la ziarul „Timpul’*' — Puțin amor !; b. Călapod •— Arih ; 6. Ene ! — Cușme ! — ..Cimie e la pules de vie”, de Castaldi; 7. Instrument popular — Răsare in octombrie între 6 h 13’ și R hel' Și apune între 17 h 57, și 17 h 07’ — Vocale; 8. La urmă, ocupă locul 12 ! «— Sudat — Localitate în Austria ; 9. Unealta zidarului — Teren agricol — Ceva chinuitor (fig.) ; 11. In acest oraș ia ființă în 26 octombrie 1860 prima universitate românească — In urma loviturilor ; 11. Pește răpitor care poate fi pescuit ușor în ocțtombrie — Cu măselele de piatră ; 12. Măgură de greutate chinezească — Numele popular al lunii octombrie. VERTICAL: 1. Poet român mort la 24 octombrie 1863 (n. 1816)—Acest (pop); 2. Motor uman — Forță de apărare a țării care își sărbătorește ziua la 25 octombrie ; 3. Dédiței — E un măgar ; 4. Televiziune — Atacă bare!?; 5 Punct de orientare —Nas (ănagr.) — Corb.; 6. Superstiție — Fetească se recoltează în octombrie — Povară de porumb ; 7. Tors — împrumută scani cu dobîndă; 8. Rezistent la boli — Octombrie Regizor sovietic,, autorul filmului „Lenin în Octombrie“; 9. Fir — în acest joc — Localitate în Mozambic; 10. S-au pregătit pentru „Ziua recoltei" — Scînteie; 11. Gigant invizibil — După reforma lui, octombrie devine a zecea suptă a anului — La 7 și 9 octombrie ; 12. Sărbătorită în prima duminică a lunii octombrie „Peisaj cu ruine pe...“ tablou aparținînd lui Rembrandt. O. DUMITRIU Reducerea consumului... (urmare din pag. 1) ne conformat că, datorită introducerii unor sortimente de metal cu o greutate specifică mai mică, dar fără să dăuneze calității produselor, s-a reușit să se obțină o economie de metal ce depășește 41 de tone. Aceeași preocupare s-a dovedit a fi și la industria locală din Bîrlad, unde consumul specific de metal a fost redus in 9 luni ale anului cu 15 tone. de Reducerea consumului de lemn, constituie, asemenea, o problemă importantă. O contribuție substanțială în cadrul acestei acțiuni a adus-o tot colectivul întreprinderii de industrie locală din Huși. Comitetul de partid, comitetul de direcție de aici au dus de-a lungul anilor o adevărată bătălie pentru încadrarea în normele de consum date, bătălie soldată cu un succes semnificativ. Bilanțul celor 9 luni de activitate din 1971 înregistrează o economie de 635 m.c. lemn. Tovarășul inginer Flavian Reiter ne explica și unele metode prin care s-a ajuns la o asemenea reducere a consumului : croirea corectă a materialelor, folosirea resturilor provenite din croire pentru alte produse, așa cum sunt tabureții, ambalajele sau elemente cu dimensiuni mici din garniturile de mobilă. Introducerea in fluxul tehnologic a unor produse cu un Consum nai redus de cherestea. Toate acestea situează colectivul hușean pe primul loc din județ în privința economisirii lemnului, chiar înaintea unui colectiv mai puternic, mai bine datat, așa cum este ,cel de la Fabrica de mobilă din Vaslui și unde nu s-a reușit o încadrare în normele de consum, ci dimpotrivă o depășire a lor cu 35,7 m.c. lemn. Rezultate bune au fost obținute în industria județului Vaslui și în direcția reducerii consumului de combustibil, cele mai mari cantități economisindu-se la Fabrica de rulmenți din Bîrlad (4629 mii tone combustibil convențional), la întreprinderea de industrializare a cărnii (568 t.c.c.), la întreprinderea viei și vinului Huși (178 t.c.c.), la Fabrica de confecții din Vaslui (195 tone c.c.) etc. Pe întregul județ, economia de combustibil s-a ridicat, în cele 9 luni ale anului, la 5150 tone c.c. Dacă la Fabrică de ulei din Bîrlad, industria laptelui și industria locală Vaslui consumul nu ar fi fost depășit, economiile pe județ puteau fi și mai mari. Fără a mai intra în amănunte, arătăm că și reducerea consumului de energie electrică poate constitui, de asemenea, un mijloc eficient de micșorare a prețului de cost și că majoritatea unităților vasluiene s-au încadrat în normele prevăzute, așa cum sunt Fabrica de mobilă, Fabrica de confecții Vaslui, industria laptelui, întreprinderea viei și vinului, industria locală, industria cărnii, întreprinderea de morărit și panificație, întreprinderi cu economii importante în kwK. Ceea ce s-a consumat însă suplimentar la Fabrica de rulmenți, Fabrica de confecții Bîrlad și Fabrica de ulei, despășește cu mult economiile uniităților amintite. Aceasta înseamnă că mașinle au mers în gol, că reducerea consumului de energie electrică a scăpat din atenția comitetelor de partid, Conducerilor administrative. Este, de altfel, singurul aspect negativ care umbrește rezultatele bune dobîndite în ansamblu și că asemenea neajunsuri constituie un semnal de alarmă, un îndemn la o gospodărire mai rațională a mijloacelor energetice. După cum am arătat, planul pe 1972 pune în fața Colectivelor industriale sarcini care reclamă un efort sporit față de 1971 în domeniul reducerii consumurilor specifice. Tocmai de aceea, timpul care a mai rămas pînă la sfîrșitul anului trebuie folosit judicios pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de reducere a cheltuielilor materiale de recuperare a depășirilor, spre a se asigura o bază corespunzătoare de pornire în anul viitor. Sesizarea neregulilor... (urmare din pag. 1) Personal n-am auzit că ar fi avut abateri. Dacă ar fi fost, am fi luat măsuri“ (Aron Ciubotaru, adjunctul șefului C.L.F. Huși). „Este un salariat foarte bun și apoi, chiar dacă am fi vrut să-l înlocuim, deși n-avem motive (!), nu găsim un alt gestionar corespunzător“ (Vasile Tărăbbâfiță, contabil șef). Aparent, dar numai aparent, tovarășul inginer Valeriu Târbă pare bine intenționat : „Recunosc că n-am intervenit la timp, deși am fost Sesizat de nenumărate ori despre ceea ce face Gheorghe Penișoară. Evident, prin comportarea pe care o are în societate și față de cei cu care colaborează, nu mai poate stă în funcție...“. Așa să fie oare ? Atunci de ce tovarășul Valeriu Tarbă a luat măsuri de sancționare a unor funcționări nevinovați ? De ce a „îngropat” afacerea lui Gh. P. cu cele două mașini de legume depozitate fără a fi cîntărite și fără a avea forme legale ? Cum se explică interesul manifestat pentru conținutul viitorului articol din ziar ? De ce n-a intervenit pentru a curma abaterile șefului de depozit ? Iată și alte fapte care spun multe. „După ce a apărut articolul în ziar, eram la depozit după marfă. Tovarășul inginer Valeriu Tarbă se scurca în mașină. Cînd a dat cu ochii de mine, a întors capul ironic spre tovarășul Gheorghe Penișoară și i-a spus : „Domnu’ Penișoară, mai ai cumva niște usturoi și varză roșie să-i dai tovarășei Trifan ?“. Apoi adresându-mi-se mie: „Vezi ce înseamnă dacă nu ai ce vorbi ? Ce ai rezolvat ?“ (ne-a declarat Ecaterina Trifan, gestionară la unitatea nr. 3 Huși). Prin urmare, nu numai că neregulile au rămas la C.S.F. Huși, ba au și proliferat, iar cei vinovați au socotit asta drept o încurajare pentru a trece la atac. Vorbăreții au început, încet, încet, să simtă răfuiala. Nesancționarea celor Vinovați a dus la apariția, prin reacția în lanț, a altor nereguli și abateri grave. In concluzie, considerăm că Se impune luarea unor măsuri severe împotriva lui Penișoară șiprietenilor pentru curmarea acestor practici dăunătoare. Socotim necesară acordarea unor sancțiuni severe, exemplare, care să bareze tendințele abuzive ale acelora ce socotesc că se pot prevala de prerogativele unei funcții oarecare, uitînd că, de fapt, au datoria de a sluji în mod cinstit interesele generale ale societății. PAGINA 3 Q PIBLICITATE întreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui - Bîrlad Producători! Puteți obține venituri importante valorificând laptele și produsele lactate din disponibilul gospodăriei dv. prin centrele întreprinderii de industrializare a laptelui Vaslui, în condițiile prevăzute de H.C.M. nr. 553 din 5 mai 1970. Pentru laptele și produsele lactate vîndute, pe bază de contract și achiziție, întreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui, acordă prețuri stimulatoare și avantajoasei 1. Lapte de vacă. La bază de 3,5»/o grăsime « 2,20 lei litru In perioada 1 noiembrie — 30 aprilie 2. Caș gras din lapte de vacă es 13,70 lei/Kg. în perioada 1I mai — 11 noiembrie, cu maximum 50% umiditate = 16,10 lei/Kg în perioada 1 noiembrie— 30 aprilie, 3. Se acordă târîțe de griu, 0,300 kg. cu 0,65 lei/kg. pentru Un litru de lapte predat 4. Se pot primi avansuri la cerere pînă la 45% din valoarea contractului. ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI IAȘI angajează de urgență — ȘOFERI pentru autobuze — ȘOFERI, cu o vechime de cel puțin 3 ani pe autovehicule de categoria „C", pentru a fi pregătiți ca șoferi pentru autobuze. SE ASIGURĂ CAZARE LA DORMITOARE, ÎN INCINTA ÎNTREPRINDERII. Condiții de salarizare avantajoase. Relații suplimentare se dau, zilnic, la serviciul personal, din str. Uzinei nr. 12 Iași între orele 11,00—13,00. C. C. L. „Produse industriale“ Vaslui recrutează, pentru Magazinul general Vaslui, în perioada 25 octommbrie - 25 noiembrie 1971, absolvenți de liceu, cu sau fără bacalaureat, pentru cursul de specializare, care va avea loc în orașul Vaslui, în meseriile : — VINZATORI j, — CASIERI, — OSPATARI ț — BARMANI. Virsta minimă a candidaților : 18 ani pentru fete, iar pentru băieți, sa aiba stagiul militar satisfăcut. Pe toată durata școlarizării (de 4 luni de zile), elevii vor participa in producție și vor beneficia de prevederile H.C.M. 914/1968. Doritorii se vor prezenta, pentru completarea dosarelor, cu următoarele acte : fișa medicală completată la zi, copie de pe certificatele de naștere și de studii. Situația militară (pentru băieți). Relații suplimentare se pot obțină la biroul personal al C.C.L. „Produse industriale" Vaslui, str. Dobrogeanu Cherea nr. 14, telefon 1994 sau 1996. CENTRALA CĂRBUNELUI PETROȘANI — VALEA JIULUI — cu sediul în Petroșani, str. 23 August nr. 2 ANGAJEAZĂ muncitori necalificați, bărbați, pentru lucrări miniere in subteran, de la vîrsta de 18 la 45 ani. SE ASIGURĂ URMĂTOARELE CONDIȚII: In perioada primelor 10 zile de instruire pentru subteran, 56 lei pe 8 ore . După 10 zile, în perioada a doua de instruire in subteran, 63 lei pe 8 ore . După perioada de acomodare în subteran, se lucrează în acord la grupe cu un salariu de bază de 69 lei pe 8 ore, iar pe lună 1760 lei, plus sporul pentru depășirea normelor. După 3 luni lucrată, muncitorii se pot califica, prin cursuri de calificare, pentru meseria de miner 3, cu un salariu tarifar de 76 lei pe 8 ore, iar pe lună 1935 lei, plus sporul pentru depășirea normelor. Există posibilitatea ridicării calificării în continuare în meseria de miner, ajungîndu-se la un salariu tarifar de 98 lei pe 8 ore, respectiv 2500 lei lunar, plus sporul pentru depășirea normelor. Pentru nefamiliști se asigură în căminele muncitorești ale exploatărilor miniere contra-cost (70—90 lei pe lună), iar pentru familiști, după 3 luni in funcție de posibilități, se asigură apartamente cu gratuitate de chirie și încălzire și reducere de 50 la sută pentru curentul electric. Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la prețul de 13 lei pentru 3 mese pe zi. Cu data de 1.1.1972, se va introduce munca în schimburi de 6 ore la toate exploatările. Cei interesați se vor adresa Oficiului forțelor de muncă din județele respective. Cîștigui Calificarea Cazarea Masa mm Böléartu CeSl Séhe anunță pierderea adeveririloi nr. 20128 din 3 mai 1971, de 170 kg. porumb avans și a adeverinței nr. 21986 din 19 iunie 1971, de 295 kg. porumb lichidareră un porc predat la I.R.C. Negrești. Le declará nulé. AGENDA BUCUREȘTI JOI, 28 OCTOMBRIE PROGRAMUL I. La orele 7.00 ; 9.00 ; 10.00 ; 11.00 ; 13.00 ; 15.00 ; 16.00 ; 22.00 ; 24.00 ; 2.00; 4.00; 5.00 ; buletine de știri și radiojurnale ; 6.00 Muzică și actualități ; 6.20 Jurnal agrar ; 7.25 Bună dimineața, copii ; 7.45 Sfatul medicului; 8.25 Moment poetic ; 8.30 La microfon, melodia preferată ; 6.30 Oda limbii române ; 10.05 Muzică populară din Moldova ; 10.Lo Clubul călătorilor ; 11.15 Din țările socialiste ; 11.30 Din inimă-ți cîntăm partid iubit — cîntece și versuri ; 12.30 Itrîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 15.05 Tribuna radio ; 16.30 Interpreți de muzică populară ; 17.00 Antena tineretului ; 18.00 Orele serii ; 20.00 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.55 Știința la zi ; 22.55. Moment poetic ; 0.03—6.00 Estrada nocturnă; PROGRAMUL II. La orele 6.05 ; 7.00 ; 9.30 ; 12.00 ; 13.00 ; 14.00 ; 16.00 ; 17.00 ; 19.00; 23.00 ; 0.55 ; buletine de știri și radiojurnale ; 6.00—8.05 Program muzică de dimineață ; 8.05 Tot înainte (Emisiune pentru pionieri) ; 10.30 Cîntece pentru toate virstele ; 11.00 Popas folcloric ; 11.30 Muzică ușoară ; 11.55 Știința în zi ; 12.03 Avanpremieră Cotidiană ; 13.15 Varietăți muzicale ; 14.05 Muzică populară ; 14.30 Ateneu ; 15.30 Radioșcoală ; 16.55 Sfatul medicului ; 17.05 Muzică populară ; 17.30 Dicționar de literatură universală ; 19.30 Cadran ; 19.50 Noapte bani, copii ; 20.50 Cronica literară ; 22.30 Un cărturar de seamă ; 23.45 Refrenele nopții. IAȘI JOI, 28 OCTOMBRIE Programul de dimineață; 6.00 Buletin de știri ; 6.05 Jocuri populare românești; 6.10 Actualitatea în agricultură ; 6.20 Jocuri populare românești ; 6.30 Ritmuri matinale ; 6.45 Cîntece populare românești ; 7.00 Radiomatineu. Programul de seară ; 17.00 Buletin de știri; 17.05 Cintecul care mi-e drag; 17.30 România . Orizont '71; 17.45 Patrie, pămînt străbun (program de cintece); 18.00 Tineri interpreți in studio ; 18.30 Cotidian Sonor; 19.30 File din istoria patriei; 19.45 Interpreți români de operă ; 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.30 Teatru la microfoh; 21.45 De pe deal și de pe vale (melodii populare) ; 21.10 Revista melodiilor (reluare). tinerilor ; 18.25 Tragerea Pronoexpres ji 18.30 Handbal feminin ; România — U.R.S.S. (Trofeul Carpați). In pauza, în ora 18,55: 101 de seri — emisiune pentru cei mici ; 19,30 Telejurnalul de seară. Cincinalul in acțiune; 20,00 Ancheta T.V. „O întrebare despre tinerețe" ; 20,50 Telecinemateca : Film artistic : „porte des Bllas". Cu Darijt Carrél, Pierre Brasseur, Georges Brassens, Henri Vidal { 22,25 Téléglob « Téhéran ; 22,45 Telejurnalul de noapte ; 22,55 Fotbal Cehoslovacia — Țara Galilor (Campionatul european), înregistrare de la Fragandia.,i. . televiziune MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 1800 „Micii meșteri mari". — Transmisiune de la Expoziția „Tineretul școlar și munca", deschisă la Palatul Pio cinema1 VASLUI : „100 de dolari pentru șerif"; BÎRLAD. Cinema Victoria: „HéÜd, Dolly“ ; Cinema bîrladul: „Dragoste neîmplinită“; HdȘI : „Povestirile piticului Bibbö“ s NEGREȘTI : „Bégést da dih tren" ; MÜRCENI : „60s Tarantos".