Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1199-1274)

1972-01-14 / nr. 1208

PAGINA 2 ÎN NOUL TRIMESTRU SPORIREA EFORTURILOR PENTRU ÎMBUNMIREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV i­n lumina documentelor de partid din iulie și noiembrie 1971, școala — prin­cipalul cadru instituțional cu caracter educativ - este chemată să-și ono­reze mandatul încredințat, contribu­ind la ridicarea operei educaționale la di­mensiunile majore pe care le reclamă fău­rirea societății socialiste multilateral dez­voltate. Angajate conștient și plenar în înfăptui­rea sarcinilor sporite ce revin școlii în for­marea omului nou, situat la înălțimea unor comandamente sociale superioare, de or­din profesional, cultural și politico-ideolo­gic, cadrele didactice din județul nostru, sub conducerea organizațiilor de partid, au obținut succese în instruirea și educarea tinerei generații. Unul din principalii factori care au sti­mulat în mod deosebit îmbunătățirea acti­vității îl reprezintă dezbaterile ce au avut loc în adunările generale ale organizațiilor de partid din școli, în care comuniștii au ana­lizat cu înalt simț de răspundere lipsurile manifestate în procesul instructiv-educativ, în anul școlar anterior, adoptînd măsuri concrete pentru remedierea acestora. Apreciem, de asemenea, contribuția or­ganizațiilor de pionieri și tineret în mobi­lizarea mai activă a elevilor la învățătură, în dezvoltarea la aceștia a dragostei față de muncă, a responsabilității sociale, spiritului de ordine și disciplină, a unor­­ deprinderi de muncă și conduită comunistă. înainte, însă, de a consemna bilanțul realizărilor la sfîrșitul trimestrului I al anu­lui școlar 1971—1972, se cuvine să amin­tim că rețeaua învățămîntului din județul nostru a crescut cu două noi unități pre­școlare și două licee industriale de con­strucții, a sporit la peste 2.700 numărul elevilor înscriși în clasa a IX-a a școlii generale, la liceele „Gheorghe Gheorghiu- Dej" și numărul 3 din Bîrlad au luat ființă două clase speciale, de matematică și, res­pectiv, o clasă de fizică. Este, de asemenea, semnificativ faptul că­­ au fost date în folosință 69 săli de clasă noi, un local pentru cămin și grădiniță cu 200 de locuri și un local pentru inter­nat cu 300 de locuri pe lângă Liceul „Mihail Kogălniceanu" — ambele obiective în ora­­­șul Vaslui. Pentru dotarea unităților de în­­vățămînt și educație cu mobilier și material didactic s-au cheltuit peste 4 milioane lei, iar manualele și bursele însumează 9,5 m­ilioane lei. Au fost create 136 ateliere-școală și 29 laboratoare noi, ceea ce a permis extin­derea și îmbunătățirea condițiilor pentru întărirea caracterului aplicativ al învățămîn­tului și pregătirea tehnico-productivă a ele­vilor. In licee și în unele școli generale au luat ființă cabinete de științe sociale , s-au intensificat și preocupările pentru alte spe­cialități, spre a răspunde mai bine cerin­­­țelor moderne ale instrucției școlare. Astfel de rezultate atestă munca de cali­­tate a multor cadre didactice, eficiența activității directorilor care, îndrumați de or­ganizațiile de partid, dovedesc mai multă ’•inițiativă, pricepere și exigență în condu­cerea procesului instructiv-educativ, o mai mare receptivitate pentru introducerea nou­lui în activitatea școlii. Cu toate acestea, nu putem, însă, trece cu vederea și o serie de neajunsuri, care de multe ori își găsesc originea în stilul defectuos de muncă al unor directori și cadre didactice. La școlile din comunele : Dragomirești, Delești, Iana, Berezeni, Bog­­dănești, Fălciu, la liceele „Mihail Kogăl­niceanu" Vaslui, „Gheorghe Roșca Codrea­­nu" Bârlad, la cel din Negrești, procentajul promovabililor este mic. Constatările noastre duc la concluzia că în aceste școli, și în altele, s-a manifestat o îndrumare sporadică a activității inde­pendente a elevilor, o insuficientă cunoaș­tere a metodelor de organizare și desfă­șurare a lecțiilor, interes scăzut pentru in­formarea științifică a unor cadre didactice, lipsa unor acțiuni permanente de pregătire multilaterală a personalului didactic. La a­­cestea, se adaugă notarea defectuoasă, da­torită cunoașterii superficiale a elevilor, ab­sențele sau întîrzierile de la ore — carențe față de care nu totdeauna conducerile de școli au luat măsurile corespunzătoare. Cu toate măsurile adoptate pentru în­tărirea caracterului aplicativ al învățămîn­tului, se face încă puțin în această direc­ție, in școlile din Todirești, Gîrceni, Che­­trosu și altele, deși există laboratoare, sufi­cient de bine dotate, profesorii de fizică, chimie, biologie, agricultură nu efectuează lucrările prevăzute de progama școlară. La nici una din lecțiile de chimie, fizică, elec­trotehnică, de geografie economică la care s-a asistat în școlile generale din Gîrceni, Todirești, Ghermănești, Tătărăni, Alexandru Vlahuță, profesorii nu și-au ilustrat afirma­țiile cu cifre semnificative, cu indicatori din planul de stat privind dezvoltarea diferi­telor ramuri industriale, în țară și în județ. Nici unul dintre profesorii care predau a­gricultura in școlile controlate nu cunoș­teau suprafața arabilă a C. A. P.-ului din comună, producțiile planificate și cele rea­lizate la diferite culturi în anul agricol 1971, deși au predat lecții cu teme privind organizarea teritoriului în cooperativele a­­gricole, planul de producție în C.A.P. La școlile din comunele : Grivița, Șuletea, Epureni, Vetrișoaia, Crețești, Boțești, la Li­ceul din Puiești, Școala generală nr. 6 Huși, Averești, există condiții, însă nu au fost luate măsuri concrete pentru înființa­rea atelierelor-școală. In unele școli nu se efectuează lucrări utile cu elevii la acti­vitățile practice, iar instruirea acestora în ateliere nu se desfășoară pe baza unui plan de producție. In aceeași direcție, conducerile școlilor din Roșiești, Delești, Stănilești, Ferești, Munteni de Sus, Bălteni, Poienești, Ivănești, trebuie să rezolve problema atribuirii de suprafețe agricole școlilor de către conducerile C.A.P.­­urilor, astfel ca și elevii din aceste școli să beneficieze de condiții pentru efectuarea activităților practice în agricultură. De ase­menea, pe alocuri, munca educativă cu fa­milia nu este temeinic organizată, ceea ce afectează rezolvarea unor probleme majore ale școlii. Așa se explică existența unor copii neșcolarizați, în special la Fetești, Chir­cești, Mireni, Alexandru Vlahuță, frec­vența slabă în cursul trimestrului, unele cazuri de indisciplină semnalate în rîndu­­rile elevilor, situația slabă la învățătură a purtat elevi insuficient, supravegheați și spri­jiniți de părinți. Se­ impune ca în direcția sporirii eficienței muncii educative să­­ se conlucreze activ cu organizațiile de pionieri și U.T.C., cu familia, cu toți factorii care concură la realizarea sarcinilor educative în școală. Recent, cu prilejul ședinței organizate cu directorii unităților, au fost analizate pe larg asemenea neajunsuri, stabilindu-se un pro­gram de măsuri concrete care vizează în­tre altele : intensificarea muncii educative cu părinții pentru școlarizarea tuturor copii­lor și îmbunătățirea frecvenței ; organiza­rea pregătirii elevilor prin meditații și con­sultații ; controlul permanent din partea directorilor și diriginților asupra examinării și notării elevilor ; angajarea fiecărui ca­dru didactic la realizarea sarcinilor edu­cative înscrise în planul de activități co­mune cu organizația de pionieri și J­.T.C. ; luarea tuturor măsurilor pentru amenajarea și dotarea atelierelor în toate școlile ge­nerale, pentru pregătirea maiștrilor în ve­derea sporirii eficienței instruirii tehnico­­productive a elevilor, îmbunătățirea activi­tăților metodice care să fie mai mult le­gate de cerințele moderne ale instrucției școlare, extinderea în acest scop a labora­toarelor și cabinetelor pe specialități ș.a. Considerăm că unele făcătoare din trimestrul rezultate nesatis­t înregistrate unele școli, măsurile luate pentru înlătura­ra­rea lor, trebuie să determine mai multă inițiativă și răspundere din partea direc­torilor de școli, un spor de calitate în pre­gătirea științifică și politico-ideologică a ca­drelor didactice care, sub conducerea orga­nizației de partid, sînt chemate să depună mai multe eforturi pentru ca anul școlar să se încheie în condiții cît mai bune. Prof. MARIN MORONESCU, inspector școlar la Inspectoratul școlar județean C­abinetele de științe sociale — metode de lucru obiective implexul proces de formare a omului nou, omul societății socialiste multilateral dezvoltate, începe, de fapt,încă din primii ani de școală. Elevii sunt învă­țați să înțeleagă transfor­mările lumii contempora­ne, sunt deprinși să acțio­neze conștient și plenar pentru înfăptuirea sarcini­lor majore ale societății. La Liceul­­„Mihail Kogăl­niceanu“ din Vaslui, ca și în alte unități școlare din județ, aceste deziderate au prins contururi precise. Pe linia educației socialiste a tineretului școlar, un rol însemnat îl au cabinetele de științe sociale, puse dispoziția elevilor și a ca­la­drelor didactice. Am solici­tat, recent, profesorului George Alexandrache, cîte­­va amănunte legate de activitatea cabinetului de științe soci­ale de la Lice­ul, Mihail Kogălniceanu din Vaslui, despre metode­le de lucru și obiectivele propuse. — Cum a fost concepu­tă și realizată organizarea cabinetului de științe so­ciale la Liceul „Mihail Ko­gălniceanu“ ? — G. A. Venind în in­­timpinarea unor necesități stringente pe care le-am resimțit toți cei care pre­dăm disciplinele sociale, am conceput acest cabinet ca un instrument de lucru care să mărească eficiența predării, înțelegerii și asi­milării cunoștințelor de fi­lozofie, economie politică și socialism­ științific, a legă­rii acestor discipline de viață, de realitatea încon­jurătoare. In acest scop, am utilat cabinetul cu o biblio­tecă de circa 1000 de volu­me (lucrări ale clasicilor marxism-leninismului, de Interviu cu prof. GEORGE ALEXANDRACHE directorul Liceului I,Mihail Kogălniceanu" Vaslui filozofie, sociologie, politi­că, documente de partid și de stat, colecții de cotidie­ne, reviste, publicații, ma­terial didactic), scheme, diagrame, grafice pentru predarea economiei­ politice și filozofiei, harta politică a lumii, a Republicii So­cialiste România, un colț intitulat „Pe drumul dez­voltării multilaterale a Ro­mâniei socialiste“, unde sunt ilustrate direcțiile de dez­voltare a economiei so­cialiste în noul plan cinci­nal 1971—1975. Cabinetul mai este înzestrat și cu mijloace moderne de in­formare: aparat de proiec­ție, radio, televizor­are. De fapt, acest cabinet noi l-am vrea un FORUM so­cial-politic al școlii. — Care vor fi activitățile specifice ce se vor desfă­șura aici ? — G.A. De obicei, în cla­să, profesorul reprezintă sursa unică de informație și o face de cele mai mul­te ori printr-o prelegere. Elevul înregistrează, une­ori pasiv, și, nu totdeauna, participă la discuție. In a­­cest caz, abstracțiunile îi sunt oferite de-a gata și, practic, ele nu sunt asi­milate integral. Acum, insă, cursurile de economie politică, filozofie, socialism­ științific se vor desfășura în acest cabinet; ciștigul pentru elev va fi substanțial; elevii vor pu­tea să folosească, în tim­pul orei, texte alese, să vizioneze diafilme și filme legate de tema studiată, să urce ei înșiși drumul anevoios pînă la abstrac­țiuni. Profesorul de științe sociale va avea, astfel, po­sibilitatea să diversifice modalitățile de predare a cunoștințelor, punînd, în primul rînd, accentul pe activitatea independentă a elevului. Acest mod de lucru va facilita dialogul viu profesor—elev, dezbate­rea va fi antrenată și efi­cientă sub raport formativ­­ pentru elevi. — V-ați referit, cu deo­sebire, la aspectele teore­tice ale muncii didactice. Aveți, negreșit, în vedere și latura educațională. — G. A. Fără îndoială. Prin intermediul cabinetu­lui, nu numai, instrucția e­­levilor va înregistra un salt calitativ, ci și educația lor. Ne-am propus cu alte cu­vinte să nu ne limităm la lecția condusă de profesor in cabinet, ci să folosim și alte forme de activitate. Vom invita activiști de partid, conducători de­ uni­tăți socialiste, muncitori etc., care să facă să vor­bească faptele concrete în fața elevilor; mai mult vom merge noi înșine cu elevii pe șantiere, in fa­brici, ne vom interesa de aspectele economice prac­tice corespunzătoare noțiu­nilor teoretice învățate la curs, vom invita profesori, conferențiari, lectori uni­versitari, care să prezinte cursuri de sinteză elevilor. Iată numai câteva din preocupările și perspective­le certe ale cabinetului de științe sociale pe linia edu­cației socialiste a tinere­tului școlar, a formării no­ilor generații in spiritul i­­dealurilor nobile de mun­că și viață ale clasei noas­tre muncitoare. ANDREI ORZEANU Școala generală de zece ani Vutcani. La ora de geografie C­adrul construirii societății socialis­te multilateral dezvoltate — etapă definită în mod științific in recen­tele documente de partid — crea­­ză condiții depline afirmării perso­nalității umane, perspective luminoase pentru viitorul tuturor cetățenilor Româ­niei socialiste. In procesul istoric al edifică­rii noi societăți, sub conducerea înțeleaptă a partidului, o deosebită semnificație o are repartiția proporțională a forței de producție pe întreg teritoriul țării. A­­ceastă politică va continua să schimbe stuctural peisajul țării, atît sub raport e­­conomic, cît și spiritual. Tocmai de aceea, școala — principal factor al ridicării ni­velului de cunoaștere al formării pentru muncă și viață a tinerei generații — are datoria de a populariza în mod activ pre­zentul și viitorul construcției socialiste în patria noastră. Eforturile educative și de ridicare a nivelului de cunoaștere se impun, în mod deosebit, la elevii claselor a VIII-a și a XIa, care vor păși în curînd spre noi forme de pregătire și calificare, spre mun­că și viață. Reproducem mai jos rezultatele și con­cluziile — deosebit de semnificative, du­pă părerea noastră a unei anchete, pe ba­ză de chestionar, efectuată printre elevii clasei a X-a, de la Școala generală nr. 5 Vaslui. Chestionarul cuprindea, printre al­tele, întrebările: Ce obiecte de învățămînt îți plac mai mult ?­ Ce vei face după ab­solvirea clasei a X-a ? La prima întrebare, răspund : fizi­ca (28 elevi), limba română (25), matematică (15), cunoștințe social-politice (13), limba franceză (12), chimia (10) etc. Sub 10 aderențe întrunesc celelalte obiec­te de studiu, ca : muzica, biologia, educa­ția fizică, geografia, desenul, istoria. Men­ționăm că același subiect a avut liberta­tea de a-și manifesta aderența la mai multe obiecte, situație în care raportarea s-a făcut la obiecte și nu la subiecți. La cea de a doua întrebare, un număr de 11 elevi își manifestă dorința de a ur­ma școli profesionale de diferite profiluri, 15 își propun a intra în producție, din­tre care 5 doresc a continua studiile la cursurile liceelor serale, 8 vor să dea exa­mene de diferență la liceele teoretice și de specialitate, iar unul nu și-a propus încă nimic (...). In urma acestor rezultate, conjugate cu o cunoaștere mult mai amplă și aprofun­dată a clasei respective, am desprins ur­mătoarele concluzii : — Aderența mare spre obiectele fi­zică, limba română, și matematică se datorește, pe de o parte, activită­ții neobosite și pasionate pe care profeso­rii respectivi o depun, iar, pe de altă par­te, gradului de înțelegere la care au a­­juns acești elevi în ceea ce privește atin­gerea idealului propus. Acest fapt ni-1 confirmă rezultatul celei de a doua în­trebări. Orientarea spre munca produc­tivă, ideea de calificare și continuare a studiilor în producție, izvorăsc din înseși realitățile vieții noastre economice și spi­rituale, care capătă forme dinamice și pe cuprinsul județului Vaslui. Faptul că ma­joritatea acestor tineri doresc să devină muncitori cu o calificare superioară (la Fabrica de confecții, Fabrica de mobilă, Fabrica de izolatoare, filatură) este o do­vadă grăitoare a acestor realități. Ideea — destul de firav preconcepută — care pretindea că elevii claselor a IX- a și a X-a sunt cei care nu au reușit la o altă școală post-generală, precum și ne­încrederea unor cadre didactice în posi­­bilitățile acestora, este infirmată cu toa­tă convingerea și de către elevii clasei a X-a de la școala generală nr. 5. Acest colectiv dovedește pasiunea firească pen­tru învățătură — caracteristică a tineretu­lui nostru educat de partid—precum și un nivel de disciplină și al apetitului pentru instrucție, cunoaștere, corespunzător. Confruntarea opțiunilor exprimate cu situația din catalog ne-a dovedit existen­ța majoritară a concordanței, ceea ce ne face să concluzionăm pozitiv gradul de o­­rientare și înțelegere de către acești elevi a locului pe care îl ocupă în societate și a contribuției lor viitoare la progresul so­cial. Legarea învățămîntului de munca pro­ductivă, dorința acestor tineri de a de­veni cît mai grabnic utili societății, gene­rată de o activitate educativă susținută, sînt laturi ale unei juste înțelegeri în ce­ea ce privește orientarea școlară și profe­sională. Rezultatele anchetei noastre nu vor ră­­mîne însă niște simple constatări, care să ne automulțumească, ci, dimpotrivă, în­treg colectivul didactic va desfășura, în continuare, o muncă susținută de pregă­tire a acestor elevi, ținînd seama de ap­titudinile și cerințele lor. In acest sens s-a întocmit un plan de acțiune privind acordarea unor consultații și meditații, pe obiecte, iar tematica orelor de dirigenție, pe trimestrele următoare, va fi orientată spre problemele cele mai importante ale cunoașterii politicii interne și externe a Partidului Comunist Român, a realizări­lor obținute de întregul popor în opera de construire a societății socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noastră. Intr-o strînsă colaborare cu organizația ST.T.C., conducerea școlii va întreprinde acțiuni sistematice, pe linia cunoașterii de către elevi a celor mai importante obiec­tive industriale din județ, organizînd vi­zite, întîlniri cu muncitori și ingineri, dis­cuții pe teme de producție etc. Orașul și județul Vaslui are perspective de a ocupa un loc însemnat în contextul economic și spiritual al țării, ceea ce im­pune o justă orientare școlară și profesio­nală a tineretului, pe măsura cerințelor actuale și viitoare ale industrializării ora­șului și județului nostru. Prof. MIHAI DIACONU Școala generală nr. 5 - Vaslui Anchetă printre elevii clasei a X-a Alipe a viitoarei profesii BnaaHHIHBBKSIBnHSIHBBrafcEEiHBBBHBnBmiIKEalHBBBBKHBBaHH VREMEA NOUĂ ® COMITETUL EXECUTIV1 ! CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI VASLUI CONVOCARE Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Vaslui con­voacă deputații Consiliului popular județean în cea de a XII-a sesiune ordinară ce va avea loc în sala de ședințe a Comitetului executiv al Consiliului popular județean Vaslui, la data de 22 ianuarie 1972, ora 9,00, cu următoarea ordine de zi : 1. Proiect de hotărîre privind adoptarea planului de stat al eco­nomiei locale pe anul 1972 ; 2. Proiect de hotărîre privind adoptarea bugetului local pe anul 1972 ; 3. Răspuns la chemările la întrecere lansate de către consiliile­­ populare județene. rsfr//riiiiniitrirruiritttiinrinnfii//i/r/rmrrrrrrfr/fitrn/fHf/irrMtifirnrfin/rifiiiiiifHMMiii*‘ Formația de baschet a Liceului „Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej" din Bîrlad s-a întors de la recentul tur­neu de sală (turul al doi­lea al Diviziei naționale a juniorilor și școlarilor) de la Constanța cu un re­zultat puțin scontat. Echi­pa antrenată de prof. Mi­­hai Cuțui, dar condusă la acest turneu de prof. Ion Dumitriu (din cauza acci­dentării primului), a pier­dut toate partidele ce le-a avut de susținut. Cauza sau cauzele ? Pe de o par­te, prof. I. Dumitriu ne­­cunoscind lotul ce l-a con­dus, potențialul moral-vo­­lutiv al jucătoarelor, nu a putut alinia „cinciul" ideal, iar pe de altă parte — așa după cum ni s-a de­clarat — bîrlădence baschetbalistele au avut de luptat în partidele cu ulti­mele clasate și cu arbitrii Dan Antonescu și Dorin Gabrea, care le-au frustrat de două victorii în meciu­rile susținute cu Școala sportivă nr. 3 București 46—64 (29—38) și Rapid București 49—65 (21—31). Cu tot acest șir de în­­frîngeri, elevele prof. M. Cuțui au avut o compor­tare destul de bună, une­ori chiar mai bună decît în partidele susținute pe teren propriu în primul tur. De exemplu, prima repriză a partidei ce au susținut-o în compania li­derului — Școala sportivă nr. 2 București — s-a ter­minat la un scor strîns (34—40), avînd o dată a­­vantaj și de două ori ega­­lînd scorul. Este adevă­rat, în repriza secundă ele au fost net depășite, bucu­­reștencele cîștigînd la o diferență de 18 coșuri (78—42). Am putea spune că baschetbalistele din Bîr­lad nu au avut o bună pregătire fizică, dacă ele în următoarele partide nu ar fi inversat situația. Ast­­fel, în meciurile cu Școa­la sportivă Fetești 48—56 (12—28) și Școala sportivă Constanța 39—67 (18—43), ele au avut un start slab, pentru ca în reprizele se­cunde să-și revină și sa joace de la egal la egal cu adversarele lor sau chiar mai bine. In urma acestui turneu, echipa de baschet a Liceu­lui „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ ocupă în clasamentul general locul al cincilea, dar, așa după cum ne-a declarat prof. M. Cuțui, ea are șanse deosebite de a e­­vita retrogradarea. Pentru a realiza aceasta, echipei bîr­­lădene îi este necesară o singură victorie. Bineînțe­les, baschetbalistele Liceu­lui „Gheorghe Gheorghiu- Dej" doresc și pot realiza partide mai bune, termi­nate cu rezultate favora­bile. B. CORNIȘA, corespondent Divizia națională a juniorilor ;l școlarilor 5 partide 5 înfrângeri! Pe scurt MADRID 13 (Agerpres) — Peste 60.000 de spectatori au urmărit pe stadionul „Santiago Bernabeu“ din Madrid întîl­­nirea internațională amicală de fotbal dintre selecționatele Spaniei și Ungariei. Partida, desfășurată pe un teren des­fundat, s-a încheiat cu scorul de 1—0 (0—0) in favoarea fotbaliștilor spanioli. PRAGA 13 (Agerpres) La Jihlava s-a disputat cel de-al doi­lea meci internațional amical dintre re­prezentativele de hochei pe gheață ale Cehoslovaciei și R.D. Germane. Gazdele au obținut din nou victoria, de data a­­ceasta cu scorul de 7—2 (3—1, 3—1, 1—0) prin punctele marcate de Glinka (2), Heresovski, Farda, Bednar, Kohta și Czerny. In primul joc, hocheiștii cehoslovaci au cîștigat cu 8—2. ROMA 13 (Agerpres) Pe pista de la Cortina d’Ampezzo (Ita­lia) au început întrecerile competiției in­ternaționale de patinaj viteză dotată cu „Trofeul Doria“, la startul căreia sînt prezenți sportivi de valoare din mai multe țări ale lumii. In prima zi de concurs, recordmanul sovietic Valeri Muratov a cîștigat pro­ba de 500 m cu timpul de 38’ 65/100. El l-a învins pe campionul vest-german, Erhard Keller, clasat pe locul secund.­­Keller și-a luat revanșa în cursa de 1000 m, în care a terminat învingător cu timpul de 1T9” 52/100, fiind urmat de Muratov 1T9” 55/100. Proba de 3.000 m a revenit finlandezului Kimmo Koskinen,­­ cronometrat în 4’ 22” 19/100. DOUALA 13 (Agerpres) La Doula s-a disputat cea de-a doua înt­îlnire internațională de fotbal dintre Selecționata­­ Camerunului , și formația­­ austriacă,­ Wiener Sport . Club. După ce la pauză scorul eră favorabil cu­­ 1—0 oaspeților, în final fotbaliștii din Came­run au terminat învingători cu 5—1. In primul joc, disputat la Yaounde,­­gazdele au cîștigat cu 4—0. STOCKHOLM 13 (Agerpres) Proba de perechi, disputată în cadrul campionatelor europene de patinaj artis­tic de la Goeteborg, s-a încheiat cu vic­toria scontată a cuplului sovietic Irină Rodnina — Alexei Ulanov. Este pentru a patra oară consecutiv cînd perechea sovietică își adjudecă medaliile de aur în întrecerea cu cei mai buni patina­tori ai continentului. Regimul prețurilor și tarifelor (urmare din pag. 1) în alimentația publică, in conformitate cu prevederile Legii, trebuie să aplice cote­le de adaos în funcție de categoria de confort a unităților, precum și în raport cu gradul de preparare a produselor ce se desfac. Aceste reglementări obligă conducerile organizațiilor comerciale în cauză să verifice gradul de dotare­ și de confort, luînd măsurile ce se impun pen­tru încadrarea în criteriile de clasificare stabilite prin normativele Ministerului Comerțului Interior. O altă latură,­ căreia i se stabilesc re­guli de bază pentru formarea și aplica­rea tarifelor, o constituie prestările de servicii, sector în care s-au manifestat o serie de nereguli la majoritatea unităților din județ și unde trebuie să se intervi­nă energic, de către organele de resort, în vederea introducerii ordinei și disciplinei în ceea ce privește aplicarea corectă a ta­rifelor, îmbunătățirea calității prestărilor și respectarea termenelor de execuție. Menționăm la acest capitol doar câteva din aspectele mai principale, și anume­­ de la unitățile de desfacere ale cooperației meșteșugărești au fost oprite de la vînza­­re, de către organele noastre de control, mărfuri care nu corespundeau calitativ, iar la confecționarea unor articole au fost folosite materii prime și furnituri mai ief­tine decît prevedeau normele interne, însă prețurile de vînzare rămăseseră nemodi­ficate. Unitățile de prestări ale coopera­ției de consum nu utilizează tarife unice (nici nu s-a încercat acest lucru), obișnu­indu-se trimiterea meseriașilor la diferite ateliere ale cooperației meșteșugărești, de unde au copiat cum s-au priceput unele tarife, necertificate de nimeni, pe baza că­rora se încasează apoi bani de la cetățeni. Produsele de mică serie executate în ate­lierele cooperației de consum nu au fost etichetate conform reglementărilor în vi­goare și nici nu au avut certificată cali­tatea. Incertitudini prezintă și modul în care se aplică tarifele la reparațiile radio și televizoare. Reglementarea prețurilor pentru comer­țul particular și a tarifelor pentru mese­riașii individuali reprezintă un cadru de mult așteptat și care va pune capăt pre­țurilor și tarifelor speculative practicate de către unii dintre aceștia. Pentru aplicarea și urmărirea respectă­rii acestei Legi s-au stabilit sarcini și răspunderi sporite la nivelul organelor competente. Cu toate acestea, consider că publicul consumator trebuie să formeze o opinie de masă și să ia poziție hotărîtă și energică demascînd fără cruțare ele­mentele care le știrbesc drepturile, prin nerespectarea prețurilor și tarifelor legale. Conducerile tuturor întreprinderilor și organizațiilor cu profil economic vor tre­bui să asigure studierea de către toți an­gajații a prevederilor acestei Legi și să urmărească respectarea strictă a regle­mentărilor cuprinse în conținutul ei. Organele Inspectoratului comercial de stat vor acționa în raport cu atribuțiile sporite ce le revin pentru slujirea cu fi­delitate a intereselor legale ale populației pentru ca litera și spiritul legii să nu fie încălcate. Cînd disciplina financiară nu este respectată, păgubește obștea (urmare din pag. 1) an, avînd la bază, desigur, principiul celui care fură , întîi ia cu un deget, apoi cu o mină etc., convins fiind că nu va fi prins... Fără îndoială, pentru faptele săvîrșite, Maria Burechi­­ță își va primi pedeapsa binemeritată, înainte de a încheia relatarea acestor acte antisociale se mai cuvin citeva pre­cizări. Chiar și din succintele relatări ale modului în care a fost delapidată suma respectivă se înțelege ușor că niște parametri de organizare, de disciplină și de control n-au fost respectați cu strictețe în cooperativa agricolă de pro­ducție din Zorleni, condiții de care M. B. a profitat pentru a-și atinge scopurile necinstite. Căci, orice s-ar spune, dacă n-ar fi existat niște situații favorabile, asemenea fapte nu s-ar fi petrecut în nici un caz. In acest climat al cinstei și al respectului pentru muncă, în aceas­tă etică a dreptății, echității și demni­tății umane care definește și caracteri­zează societatea noastră socialistă, nu trebuie să uităm nici o clipă că mai sînt indivizi care vînează banul și cîștigul fără muncă, care urmăresc să-și spo­rească veniturile pe căi ilegale. împo­triva acestor indivizi trebuie folosite mijloacele de care dispunem, inclusiv le­gea, pentru că aceștia doresc menține­rea unei mentalități vechi, străine idea­lurilor și principiilor moralei noastre socialiste.

Next