Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-06-23 / nr. 1345
K O VREMEA NOUA I Itinerar in glorioasa istorie a patriei Tajsiificarea Muzeului de istorie al Republicii Socialiste România — nou și important așezămînt de cultură națională — are semnificația unei mărturii de cinstire adîncă, de temeinică studiere a istoriei patriei noastre, a trecutului bimilenar în această parte a lumii, înființarea muzeului reprezintă traducerea în viață a unei Hotărîri a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri cu privire la crearea acestui lăcaș de cultură. După mai bine de o sută de ani de la decretul lui Alexandru Ioan Cuza cu privire la înființarea unui Muzeu de antichități (1864), abia în zilele noastre a fost posibilă realizarea unui asemenea sanctuar al educației patriotice a cetățenilor țării. Dacă în prima sa alcătuire Muzeul de antichități nu era altceva decât un letopiseț al trecutului, în noua sa alcătuire, muzeul fiind o analiză nuanțată a fenomenelor istorice, o interpretare a lor pe baza filozofiei materialist-istorice, cu un permanent respect pentru adevărul istoric, desemnează, treaptă cu treaptă, urcușul poporului român spre cultură și civilizație, explicînd astfel pe deplin strălucirea prezentului socialist și a viitorului acestui popor. La temelia acestui vibrant omagiu închinat trecutului național stă adîncul sentiment al iubirii de patrie și popor. Cîteva simetrii „istorice" au atras atenția încă de la inaugurarea muzeului , în aceeași zi în care glasul lui Kogălniceanu rostea, în urmă cu nouăzeci și cinci de ani, în sala veche a Parlamentului din dealul Mitropoliei. Declarația istorică a existenței României, în impunătoarea sală a Muzeului din Calea Victoriei răsunau cuvintele atît de înțelepte și atît de generoase ale tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, conducătorul partidului și statului nostru : „Generațiilor de azi le-a fost hărăzită fericirea de a vedea înfăptuindu-se visele și dorințele cele mai cutezătoare ale națiunii, lor le revine menirea de a făuri viitorul de aur al patriei“. Tot la 8 mai 1972, se împlineau 51 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. Stăm în fața panoului dedicat făuririi P.C.R., privim o foaie a ziarului „Socialismul“. Ziarul relatează pe larg dezbaterile ce au dus la crearea partidului cu cel mai strălucit destin în istoria României : Partidul Comunist Român. întreaga ființă se umple de respect și cinstire față de oamenii trecutului, față de eroismul luptelor muncitorești, față de năzuințele statornice ale poporului român de muncă și libertate socială și națională. Tovarășul Miron Constantinescu traducea cu exactitate acest sentiment complex pe care-l încearcă fiecare vizitator al muzeului : „Muzeul Național va fi o școală, o școală vie, pentru toți cei care-i vor călca pragul — cetățeni ai României socialiste sau vizitatori de peste hotare — și care vor putea să retrăiască trecutul zbuciumat al acestui popor,să-și explice astfel pe deplin strălucirea prezentului și Viitorului său. Menirea unui muzeu este ca , după ce oamenii trecutului au tăcut, să facă documentele și lespezile să vorbească". Așa cum spuneam, o privire panoramică a muzeului s-ar putea numi „O călătorie prin existența noastră demnă pe meleagurile de la Dunăre la Carpați". In mod firesc, o astfel de călătorie nu se poate efectua decît la o înaltă tensiune patriotică, cu emoție și mîndrie. Luăm pe rînd cunoștință de documentele, mărturiile și obiectele istorice ce înnobilează, înfiorate de viață și mișcare, cele 62 de săli ale muzeului. „Caseta tehnică" a muzeului este elocventă: 15.000 m.p. de suprafață expozițională, 50.000 de obiecte expuse, alese dintre cîteva sute de mii de obiecte cercetate, adunate laolaltă cu contribuția a peste 350 de muzee, arhive și alte instituții. Obiectele expuse în sectorul afectat istoriei străvechi (epoca pietrei cioplite, epoca pietrei șlefuite, epoca bronzului, epoca fierului...) aduc mărturii asupra unei perioade de 600 de milenii (600.000 î.e.n. — sec. I î.e.n.). Șirul lor e inaugurat de uneltele rudimentare din silex, descoperite în bazinele inferioare ale Oltului și Argeșului, dovedind popularea spațiului carpato-dunărean, încă de la începutul paleoliticului. Parcurgînd sălile 1—10, putem înțelege mai bine dramaticul efort al adoptării primelor unelte care îl vor ajuta pe om să stăpînească natura. Alături de cele mai vechi unelte de piatră de pe teritoriul țării noastre se găsesc și alte relicve de preț: cea mai veche mărturie osteologică umană de pe teritoriul țării noastre — falanga omului de Neanderthal (100.000—40.000 î.e.n.), descoperită în peștera Ohaba Ponor, coiful celtic de la Ciumești (sec. III î.e.n.), tezaure traco-gete și cel mai vechi document în latină — „tratatul de alianță" între Roma și Callatis, sec. I î.e.n. în Toți vizitatorii se opresc apoi fața „Gînditorului" de Hamangia, imagine simbolică închipuită de strămoși pentru a marca evoluția omului pe pămîntul românesc. Dar, desigur, și alte mărturii atestă în mod sugestiv și cu o mare bogăție de informații fiecare moment important al „drumului în milenii". In spațiul ocupat de la sala 11 pînă la sala 17 sînt așezate mărturii care provin din istoria noastră veche începînd cu epoca lui Burebista. Cel mai comentat exponat este celebrul vas cu inscripția „Decebalus per Scorilo". Alături de acest mesaj vechi de 2000 de ani : diplome, inscripții, monede, echipamente, piese de armament, în sfîrșit, copia după un relief de pe Columnă, în care deslușim chipurile celor doi mari strămoși ai noștri, Decebal și Traian. Trebuie să subliniem permanentul dialog, care există în muzeu, între cuvîntul scris și mărturiile concrete, de natură materială. Așa sînt panourile care evocă evenimentele de după anul 271, vorbind despre continuitatea populației autohtone, migrația popoarelor, formarea poporului român și a limbii române, apariția primelor formațiuni politice. MIHAIL BUJENITA C. G. CONSTANTINIU Exponate privind desăvirșirea statului național unitar român. CORUL HUȘEAN, LA TULCEA „Partidul, soare viu“ - concert coral dedicat Conferinței Naționale a P.C.R. Corul hușean, binecunoscută formație de artiști amatori, apreciată pentru frumoasele rezultate obținute cu prilejul diferitelor festivaluri și concursuri de amploare, a participat recent la o prestigioasă manifestare care avut loc în orașul Tulcea, concertul coral dedicat Conferinței Naționale a P.C.R., „Partidul, soare viu". Și-au mai dat concursul la acest spectacol, semnificativ pentru preocupările artiștilor amatori de a7și pune talentul lor în slujba mărețelor idealuri ale epocii, alte cîteva formații corale de o bună valoare: corul mixt al căminului cultural Luncavița, dirijat de învățătorul Nicolae Nechifor, corul mixt al Casei de cultură din Macin, dirijat de prof. Gheorghe Hogea, corul de femei al căminului cultural din Niculițel, dirijat de prof. Nicolae Brănescu, corul mixt al casei de cultură din Babadag, dirijat de prof. Alexandru Ionescu, corul mixt al Sindicatului învățămînt Tulcea, dirijat de prof. Florea Pandel. Corul casei de cultură din Huși, dirijat de prof. Lizelotte Vîrnă, a interpretat lucrări corale românești, clasice și contemporane: „închinare partidului" de Mircea Neogu, „Inalță-te, frumoasă țară" de Dumitru Chiriac, „Aripi de zbor tineresc" de Gheorghe Bazavan, „Pescarii" de Ludovic Paceag și „Serenada“ de Ciprian Porumbescu. Cu același prilej a avut loc o întîlnire de lucru a instructorilor formațiilor corale cu compozitorii Gh. Dumitrescu, Laurențiu Profeta, Mircea Neagu, Ludovic Paceag și muzicologii Vasile Donose și Grigore Iosub. Clădirea Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România Nici răbdare, nici tutun... Constantin Gh. Negrea din satul Dinga, comuna Costești, ne anunță că, în așteptarea tutunului și-a pierdut răbdarea. Cetățeanul respectiv nu glumește, sau cel mult glumește serios. El este de părere că tovarășii din conducerea Exploatării electroenergetice Vaslui ar trebui să-i trimită riscaiva pachete cu țigări pe care să le fumeze pînă aceștia se vor hotărît să-i termine instalația electică de la locuința personală. C. Negrea a plătit taxa de rigoare cu cîteva luni în urmă. A mai rămas un singur lucru de făcut: un electrician care se ocupă în mod expres de aceste probleme să ia firul din casa cetățeanului și să-l „lege" de stîlpul care se află în apropierea casei. Ar face-o C.N., dar îi este frică să nu se electrocuteze. Așadar, nu-i mare lucru de făcut. Dar omul nostru și-a pierdut, pe bună dreptate, răbdarea și nici țigări, spune dumnealui, nu mai are. Ce-i de făcut ? întrebarea o o adresăm și consiliului popular comunal. In ce ne privește propunem celor vinovați să pună mină de la mină și, dacă mai durează mult pînă se rezolvă problema în cauza, cetățeanului C.N. să i se cumpere un top cu țigări de 8 lei pachetul. Telefoanele publice!? In orașul Vaslui există cîteva telefoane publice. Se poți număra pe degete : unul, două, trei... Pe lingă faptul că sînt puține, ele nu funționează. De ce ? Telefoanele cu pricina sînt devastate (sic!) cu regularitate. Așa cum ne spunea într-una din zile, electromecanicul Vasile Timofte, imediat după ce sunt reparate, o serie de indivizi necunoscuți operează cu cinism , taie cablurile, sparg carcasele. Notăm cu bucurie.. S-a intimplat pe drumul dintre satele Rîșești (Drînceni) și Pogănești. Era noapte. Două căruțe se îndreptau * Etalon al hărniciei (urmare din pag. 1) înregistrat pe planul realizărilor. Și totuși mai avem atîtea de făcut... Dar drumul spre perfecționare continuă. Să nu uităm că Fabrica de confecții Vaslui nu numără prea mulți ani de existență, iar judecind după media de vîrstă n-am greși afirmînd că suntem o adevărată „uzină a tinereții“. Că acest colectiv bate la porțile consacrării o dovedesc preocupările materializate în complexul de măsuri tehniceorganizatorice luate pentru a traduce în fapt angajamentul asumat de a realiza cincinalul cu 13 luni mai devreme. Lina Chiru nu este decît una dintre cele care prin realizările lor constituie un permanent exemplu, un adevărat factor al inițiativei. Angajamentele asumate solicită toată competența și pasiunea oamenilor, dar fier este dornic de a descoperi și pune în valoare noi și însemnate rezerve de creștere a producției și productivității, a calității sortimentelor. „Am ajuns la concluzia că cel mai bun mijloc de a acționa este acela oferit de puterea exemplului personal“. Zilnic depășesc sarcinile planificate cu 30 pînă la 50 uniforme“. Așa a ajuns, de altfel, comunista Chiru Lina la un adevărat record luna precedentă, cînd a realizat 4 700 bucăți uniforme, mai mult cu 900 față decît obținuse în primul trimestru al anului. Faptele sale de muncă din anii trecuți nu puteau trece neobservate în colectivul brigăzii, în organizația de partid. Comuniștii au ales-o locțiitor de secretar al organizației de bază P.C.R. a sectorului 1, tura A, și organizator al grupei sindicale. ..De altfel nu pot spune că am realizat ceva cu totul deosebit — ne spune interlocutoarea". Nimic deosebit — căci hărnicia a devenit elementul obișnuit ce însoțește activitatea cotidiană atît a tovarășei Lina Chiru, cit și a întregii brigăzi. „Deocamdată ne aflăm abia pe locul 3 între cele 8 brigăzi, deși ne desparte doar o diferență de 2 procente de ocupanta primului loc. Dar, așa cum spuneam, mai avem încă multe de făcut. Atenția noastră este îndreptată spre înlăturarea neajunsurilor ce se manifestă în utilizarea judicioasă a timpului de lucru, in eliminarea absențelor, spre continua perfecționare a calității confecțiilor noastre — adevărați ambasadori ai competenței și hărniciei colectivului vasluian, cunoscute și apreciate atît în țară, cît și peste hotare. Aici, interlocutoarea noastră începe să poarte o discuție antrenantă, vorbind cu multă pasiune despre colectiv, despre realizările sale deosebite, despre angajamentele și ascensiunile pe planul competenței profesionale înregistrate de cele 92 de componente ale brigăzii de tineret din care face parte. Da, nimic deosebit în ceea ce mă privește. Eu nu am făcut altceva decît să mă achit cu promptitudine de sarcinile încredințate. Dar colectivul... Da, un colectiv ale cărei realizări (îndeplinirea un procent de 50% a angajamentului asumat și a sarcinilor planificate în procent de 107%) îl recomandă de la sine. Unul din cei 92 membri ai brigăzii,, care prin strădania și pasiunea depusă în muncă a fost investit la Conferința organizației județene de partid cu încredere deplină, considerîndu-se că prin faptele sale este demnă de a fi purtătorul de cuvint al confecționerilor vasluieni la marele forum al comuniștilor țării: Conferința Națională a P.C.R. (urmare din pag. Iț în plus, tone de cereale etc., într-un cuvînt, fapte, care desemnează pe toți drept încercați făuritori de bunuri materiale, eroi ai timpului pe care-i străbatem cu tenacitatea marilor temerari. Pe unul din ei, pe un om obișnuit al timpului nostru, aflat în centrul marilor preocupări ale obștei pe care o conduce, l-am întîlnit recent în persoana comunistului Eugen Badiu, primarul comunei Puiești, al cărui mandat de prim cetățean al comunei datează de nu mai puțin de 8 ani de zile, timp în care sătenii, în mijlocul cărora se află în permanență, au dobîndit succese mari, menite să îmbunătățească continuu viața spirituală și materială a locuitorilor de aici. Bineînțeles, realizarea unor obiective de interes social sunt inițiativa acestui inimos tovarăș pe care, de curînd, l-am întîlnit de vorbă cu cîțiva dintre apropiații săi „colaboratori", cum îi place să-i numească el pe deputații consiliului popular din localitate. Am străbătut împreună localitatea, cu dorința sinceră de a cunoaște, de a afla pretutindeni amprenta noului, atît de caracteristică la Puiești. Privirea ni s-a oprit, rînd pe rînd, pe principalele obiective culturale realizate aici, în perioada anilor 1965—1972, adică exact din anul în care Eugen Badiu a fost ales primar al comunei și am avut ce vedea în cele nu mai puțin de 13 sate cît cuprinde această importantă așezare rurală. Am văzut, cu această ocazie, școlile și bibliotecile din localitățile Ruși, Răzeși, Puiești, Mocani, șase la număr, construite cu fonduri ale locuitorilor, prin contribuția cetățenilor, deci, la îndemnul primarului, el însuși învățător, dacă ar fi să-i amintim acum ocupația de bază. Am admirat soliditatea celor 30 de km. de drumuri care unesc, și astfel, locuitorii acestor sate atît de entuziaști, atunci cînd este vorba să-și înfrumusețeze localitățile, locurile în care trăiesc și muncesc. Apoi, seara, tîrziu, în casele oamenilor s-a aprins lumina electrică, o lumină albă care dădea caselor din jur o strălucire bogată de un farmec inedit. „Sînt 13 sate și din acestea 10 sînt lectrificate, ne-a spus, ca pentru dînsul, primarul. Totul s-a făcut prin contribuție voluntară și din ajutoarele primite de la stat , la fel magazinele, restaurantul comunei, ca să nu mai vorbita «de regularizarea rîului Tutova, începută încă din anul 1969, care apără de viituri nu mai puțin de 400 de hectare de teren, astăzi arabil, de pe care membrii celor trei cooperative agricole scot însemnate cantiatăți de produse. Este o mărturie capacității omului de a transforma locurile, de a fringe furia neostoită a apelor, care pînă nu de mult stăpîneau nestingherite teritorii deosebit de productive. Dar, activitatea locuitorilor de aici nu se oprește la atît. Din inițiativa primarului și a „colaboratorilor" sai, în comuna Puiești, pe lingă consiliul popular se dezvoltă importante activități anexă, secții de prestări care deservesc într-un mod ireproșabil populația comunei. Amintim dintre acestea o răchitărie și secția de împletituri, existența unui darac de lînă, crescătoria de păsări, îngrășătoria de taurine și multe altele, care vor aduce comunei un fond special, bănesc, de circa 140.000 de lei, bani ce vor fi destinați, în exclusivitate, construcțiilor edilitargospodărești. Pentru aceste importante realizări, pentru calitățile sale de bun organizator, de mare iubitor de oameni, comuniștii din comună și din județul nostru, la recenta Conferință a organizației județene de partid, i-au încredințat un nou mandat, și anume mandatul de a-i reprezenta alături de alți tovarăși, eroi ai timpului nostru, la Conferința Națională a Partidului Comunist Român, eveniment deosebit de important în viața partidului și a țării. Un om al timpului nostru Cu sarcinile de (urmare din pag I) sortimentele spre binele tuturor beneficiarilor, tendința de ați face planul la producția globală pe seama unor sortimente care merg mai bine și mai ușor, în dauna altora mai dificil de realizat, fiind astfel curmată. In încheierea rubricii noastre inițiată în scopul stimulării activității ritmice în industrie ne vom ocupa în cîteva rînduri și de unele rezultate bune obținute pe o serie de șantiere din județ, unde prevederile Hotărîrii Comitetului județean de partid de a realiza pînă la sfîrșitul semestrului 150 la sută din valoarea planului anual, au fost îndeplinite încă de pe acum sau există condiții certe că în următoarele 10 zile vor fi realizate. întreprinderea de construcții 4 Iași a reușit, astfel, pe șantierul Fabricii de ventilatoare să atingă un procent la construcții-montaj de 66,2 la sută din planul anual. Cifre și mai importante se înscriu de către colectivele de pe șantierul Filaturii de bumbac (90,1 la sută), dezvoltării Fabricii de rulmenți, etapa I, (99,6 la sută), întreprinderea județeană de construcții-montaj Vaslui, în ciuda unor restanțe în construcția de locuințe, reușește să îndeplinească Hotărîrea Comitetului județean de partid, amintită mai sus, pe șantierul magazinului general (50,9 la sută), pe șantierul poligonului de prefabricate (51,7 la sută), la Complexul avicol (94,2 la sută), la locuințe din fondurile statului, dar numai în municipiul Bîrlad (56 la sută) și la fermele de la Negrești și Murgeni de creștere a vacilor (63,9 la sută și, respectiv 64,4 la sută), și îngrășătoria de taurine Costești (49,5 la sută). In concluzie, se poate aprecia că oamenii muncii din industria și construcțiile județului Vaslui au lăsat în urmă o decadă rodnică, îndreptîndu-se cu succes spre sfîrșitul primului semestru al anului curent care va trebui să marcheze un pas important în realizarea angajamentelor luate în cinstea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de a XXV-a aniversări a Republicii. Turneul Teatrului de stat „V.I. Popa“ în Capitală In zilele de 21 și 22 iunie, un colectiv al Teatrului de „Victor Ion Popa“ din Bîrlad stat efectuat un turneu cu două specatacole in Capitală. In prima zi a turneului, actorii birlădeni au prezentat pe scena Teatrului de estradă „C. Tănase“ (Sala Savoy) un spectacol cu piesa „Bărbierul din Sevilla“ de Beaumarchais. Regia spectacolului este semnată de Cristian Nacu. In distribuție: Decebal Curta, Elefterie Mihalache, Smaranda Manoliu-Herford, Alexei Onica, Ștefan Cîțu, Gheorghe Gheorghiu, Cătălin Rusu. Pe aceeași scenă, artiștii bîrlădeni au interpretat în seara următoare piesa „Inspectorul de poliție“ de J. B. Priestley, de asemenea în regia lui Cristian Nacu. In distribuție : Zaharia Vâlbea, Mircea Herford, Mirella Ionescu, Dana Tomiță, Constantin Petrican, Virgil Leahu, Eudoxia Bugetescu. Scenografia spectacolului este semnată de Gheorghe Popovici și Cristian Nacu. Cele două spectacole ale colectivului bîrlădean de teatru s-au bucurat de un binemeritat și frumos succes. a fost sancționat. Nu se știe însă (mister ? !), ce fel de sancțiune a fost aplicată, cînd s-a intimplat acest lucru, dar mai ales dacă s-a intimplat așa ceva. Curios, nu ? Așteptăm noi relații. discurile, fură microreceptoarele. Așa că, în orașul Vaslui, este foarte greu să poți folosi un telefon public. Credem că, mai ales paznicilor de noapte le revine, pe această linie, o sarcină deosebită: aceea de a veghea cu mai multă seriozitate la integritatea cabinelor telefonice din oraș. Astfel, autorii acestor penibile furturi vor putea fi depistați și pedepsiți pe măsura gravității faptelor lor, una spre cealaltă cu o viteză de-a dreptul... automobilistică. Conducătorii artelajelor respective erau în stare de ebrietate. La un moment dat, cele două „autovehicule" s-au ciocnit. „Care ești acolo, mă, cine ești tu ?“ — strigau cei șapte cetățeni aparținînd ambelor căruțe, toți în același timp. Toți puneau întrebări, nu răspundea nimeni. S-a produs o scurtă învălmășeală din care Eremia Vîrlan, om mai în vîrstă, s-a ales cu cîteva lovituri. Un cal, unul mai slab de constituție, a căzut la pămînt, iar căruțele au prezentat, în urma cercetărilor ulterioare, ușoare zgîrieturi. Pînă la urmă, una din tabere, cea mai puțin numeroasă, s-a declarat învinsă. Notăm cu Ițacțiune faptul că, a doua zi, cînd mințile s-au mai limpezit, cetățenii în cauză au găsit de cuviință că trebuie să se împace. Curios, nu ? Un grup de elevi, în numele cărora semnează Florin Enculescu, ne sesizează că gestionarul Ion Cocuz, de la bufetul din satul Valea Siliștei, comuna Solești, are o comportare necivilizată față de cumpărători, că nu respectă programul obișnuit de lucru, că în timpul serviciului consumă băuturi alcoolice etc. In urma investigațiilor făcute de U.J.C.C. Vaslui, s-a constatat că cele sesizate sunt reale. In consecință, gestionarul Ion Cocuz Alt mister „La scrisoarea dumneavoastră ... în legătură cu sesizarea tov. Victor Burcă din Pungești, vă informăm că cercetînd cazul, cele sesizate s-au dovedit a fi întemeiate. S-au luat măsuri de sancționare". Semnează ing. Al. Butușneac, directorul Direcției de poștă și telecomunicații Vaslui, și Petru Niță, șef de serviciu. Cine a fost sancționat ? Cu ce sancțiune ? Adică, pe scurt, cînd, cine, cum, ce ? Rubrică realizată de C. SUCEVEANU REDATE » r X