Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1352-1429)
1972-07-04 / nr. 1354
Proletari din toate tarile, vn îti-vâ ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean ÎN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII O voință unanimă: CINCINALUL - ÎN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE Lecția comunistă a șantierului Istoricul de mai tîrziu al acestor ani fierbinți pe care îi parcurgem va fi nevoit să consemneze undeva existența unei geografii a șantierelor. Ritmul trepidant în care se desfășoară construcția societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, mutațiile civilizației și culturii socialiste care au loc în fiecare localitate urbană sau rurală, aplicarea tehnicilor moderne în rezolvarea celor mai prețioase construcții industriale sau edilitare fac din constructorul de azi un om omniprezent, o verigă principală în marele șantier al țării. La Bîrlad, prezumtiva geografie va putea să consemneze, numai în acest an, construirea unei școli cu 16 săli de clasă, a unui impunător complex meșteșugăresc de servire a populației, o creșă, extinderea fabricilor de rulmenți și confecții, noi blocuri de locuințe. O parte din lucrările acestor edificii i-a revenit colectivului de constructori ai Șantierului nr. 5 din cadrul întreprinderii județene de construcțiimontaj, celelalte, altor întreprinderi cu același profil. Sîntem într-o luptă permanentă cu timpul — ne-a declarat tovarășul Alexandru Codreanu, inginerul șef al șantierului — cel mai mare „dușman“ al nostru. Neluîndu-l în seamă, am reușit să dăm în folosință, cu o luna înainte de termen, două blocuri de locuințe din zona Parc, reducînd cheltuielile indirecte cu 31 000 lei. La fel am procedat cu darea în folosință a Complexului meșteșugăresc al cooperativei „Progresul“ , în loc de 30 iulie, cum „Secretul“ succeselor - inalta conștiință politică Planul de producție nu e o graniță Irosirea de materiale poate fi evitată era prevăzut, el a fost dat beneficiarului, la 30 iunie (parțial, la 15 iunie). Astfel, cooperatorii au intrat în „casă nouă“, sporind producția și desfacerea produselor. Dînd lucru de bună calitate și înainte de termen, constructorii bîrlădeni au îndeplinit sarcina de plan, pe primul semestru, la construcția de locuințe, cu 30 la sută. Pentru obținerea acestui succes, au procedat la exploatarea intensivă a utilajelor, la aplicarea structurilor de tip industrial, la introducerea la montaj și macarale a cîte două schimburi, obținînd însemnate economii la prețul de cost. In fruntea tuturor acestor acțiuni, ne spunea tovarășul Ioan Țurcanu, secretarul comitetului de partid al șantierului, s-au situat,ca întotdeauna, comuniștii. Ei au fost motorul principal al tuturor inițiativelor. Ei au fost, în primele rînduri, unde a fost mai greu, unde s-a ivit o defecțiune. Lecția comunistă a șantierului i-a învățat să prețuiască timpul, să dea lucrări de bună calitate, să lupte împotriva irosirii de materiale. Astfel, printr-o mai bună gospodărire a materialelor pe șantier, prin reducerea consumurilor specifice, s-a redus prețul de cost la mia de lei producție. Toate acestea se datorează înaltei conștiințe politice a constructorilor noștri. Printre fruntași se numără comuniștii Aristide Buganu — șeful brigăzii de monteori și dulgheri, maistrul Neculai Grigore, instalatorul Pavel Pîrgaru, care, recent, datorită măiestriei profesionale, cali- M. COLOȘENCO (continuare în pag. a 3-a) Comuniști din rîndul celor mai destoinici Delegați la Conferința Națională a partidului [TEMPLU IN MUNCĂ _ cam 6 ani, o tinără pășea pe poarta Fabricii 1 de confecții din Bîrlad " venind din Viișoara. Fiică a unor comuniști (părinții sînt amîndoi membri de partid), tînăra Catană Ilinca știa ce este o fabrică din ceea ce învățase la școală sau auzise de la ceilalți trei frați muncitori, învățase ce este industria și, aici, la Bîrlad, în cadrul celor 6 luni cu frecventase școala de partid, în anul 1958. Apoi, în 1959, cînd comuniștii din comună au primit-o in rîndurile lor, a auzit din nou de industrie. Dar, pînă acum lucrase la cooperativa agricolă de producție. Astăzi, însă, aici era nevoie de muncitori. Fabrica organizase un curs de calificare. A venit și ea, tînăra care pînă acum se ocupase de viticultură. A venit din nevoia de a învăța mai mult, de a învăța o meserie, de a-și ridica cunoștințele politice. Partidul punea mare preț pe industrializare. Și i-a pus pe învățați La început mai greu, apoi mai ușor, astfel că după o jumătate de an, la terminarea cursului de calificare, a obținut certificatul de munci, toare mașinistă. — Era și este și astăzi muncitoare bună, disciplinată, care pune tot sufletul în ceea ce face, în realizarea planului de producție a întregii brigăzi, ne spune actuala ei maistră, comunista Ecaterina Macri. Spre deosebire de altele de vîrsta ei, era ascultătoare, numai ochi și urechi să prindă meseria. Și a prins-o ! Astăzi poate executa orice operație i se cere la mașina la care lucrează. Și comunista Ecaterina Macri, care are mulți ani de vechime în fabrică știe ce spune: Am discutat cu tovarășa Catană într-o pauză. La început, pînă să se acomodeze bine cu producția, cu felul de lucru din fabrică, comuniștii i-au încredințat sarcini mai ușoare ca aceea de membră într-o comisie de control obștesc. Au urmat apoi alte sarcini. A fost aleasă responsabil de grupă sindicală. Tînăra comunistă știa că trebuie să fie mereu în frunte. Nu numai în producție, cu care acum se acomodase nu-i mai era greu ca la încest put, ci și în muncile pe care organizația de partid i le încredința. Ca și în producție făcea totul fără zgomot, fără laudă, cu modestia caracteristică comunistului. A început să fie remarcată și în producție. In ultimii trei ani, la fiecare sfîrșit de an, pe piept i-a fost prinsă cîte o steluță de fruntaș în întrecerea socialistă, semn al prețuirii celor mai buni muncitori. E. MUNTEANU (continuare în pag. a 3-a) \ F. R. R. Lamotorul Traian Filip execută cu multă atenție repararea unui cuptor din secția forjă. Foto : R. Ganea Anul V, nr. 1354 MARTI IULIE 1972 4 pagini, 30 bani s ! I în pagina a 2-a La Simla a fost semnat „Un acord de pace și cooperare" Sport II Imagine vasluiana. Foto : G. Radu Subredacția mobilă a „Vremii noi“ transmite de la j Vmm 1 2 1 C ^ ^ I I mmrm W////////////////////////W* „Trebuie să continuăm munca, cu același avînt, pe orice fel de timp, pentru că acest lucru este in fălosul nostru“ L. a cooperativa agricolă din Băcești, în comparație cu anii din urmă, pe oaspete îl întîmpină în prezent o situație substanțial îmbunătățită, capabilă, firesc, să procure bucurie și entuziasm, în primul rînd, se remarcă o mai mare participare a brațelor apte de muncă la acțiunile întreprinse, iar în al doilea — rezultat evident al celei dintîi — numeroase lucrări agricole de sezon sunt executate la timp și de un nivel calitativ superior. Astfel, prașila I la porumbul pentru boabe, pe întreaga suprafață de 558 de hectare, a fost efectuată la timp, iar a doua pe mai bine de 300 de hectare. Restul, de circa 200 de hectare, nu poate fi considerată ca restanță, întrucît este vorba de anumite terenuri pe care însămînțările s-au făcut, din motive obiective, mai tîrziu. In frunte s-au situat, la prășit, membrii brigăzilor din satele Țibăneștii Buhlii, Armășeni și Vovriești. La sfecla de zahăr, pe 70 de hectare, cîte sînt în cultură, execută în aceste zile prașila se treia manuală. In vie se lucreaază intens la efectuarea prașilei și stropitului al treilea, pe cele 55 de hectare. La cartofi, cultură căreia i-au fost afectate 22 de hectare, lucrările sînt la zi. Concomitent, în cooperativa agricolă Băcești s-a trecut la recoltatul manual al orzului pe 104 hectare și s-au încheiat pregătirile pentru recoltatul grîului de pe mai bine de 650 de hectare. Au fost puse la punct mijloacele mecanice pentru recoltarea grîului de pe 400 de hectare; au fost, de asemenea, procurați saci, sfoară, reparate 50 de atelaje proprietate obștească, un autocamion cu remorcă și organizați țăranii cooperatori care vor secera griul de pe restul suprafeței cultivate. Ca urmare, chiar în momentul vizitei subredacției, cu toate că ploaia abia încetase și din nou aceasta era gata din clipă în clipă să pornească, aproape 100 de țărani cooperatori din trei sate secerau orzul. în aceleași momente, salariații, în frunte cu inginerul-fermier Iulian Vlase, priveau răsadul pentru varza de toamnă. în cooperativă se lucra, de asemenea, la pregătirea spațiilor pentru depozitarea temporară a cerealelor păioase și la înălțarea construcțiilor prevăzute. Explicația acestui ritm intens de lucru trebuie căutată, pe de o parte, în faptul că aici se e. S. VINATORU (continuare în pag a 3-a) Studiu pentru determinarea compoziției fizico-chimice a vinurilor Specialiștii Institutului de cercetări pentru viticultură și vinificație, de la Valea Călugărească au întocmit un interesant studiu pentru determinarea compoziției fizicochimice a vinurilor albe și roșii din diferite podgorii ale țării, precum și a limitelor intre care variază principalii compuși, în funcție de condițiile pedo-climatice. De asemenea, au fost puse in lucru noi metode de analiză, a unor cantități mai mari de vinuri, prin stații pilot realizate cu mijloace proprii. Vinurile astfel îmbunătățite sunt solicitate anul acesta la export în proporție de peste 70 la sută. Prodigioase cercetări au fost întreprinse pentru ameliorarea unor soiuri de struguri de masă. (Agerpres). Pe problema omului, a dezvoltării și afirmării capacităților sale creatoare, a integrării totale a acestuia în viața economică, socială și politică a societății noastre, realizarea unui climat social propice împlinirii aspirațiilor umane — toate acestea au fost și continuă să fie cu atît mai mult în zilele care premerg marelui eveniment — Conferința Națională P.C.R. — preocupări fundamentale ale partidului, abordate în spirit concret și în raport direct cu dezvoltarea tuturor domeniilor vieții economice, perfecționarea formelor de organizare și conducere a societății socialiste. Tocmai de aceea, analiza relațiilor sociale, economice și politice ale satului contemporan nu poate fi făcută în afara raportării acestor relații la locul pe care îl are agricultura în ansamblul dezvoltării societății noastre. La plenara C.S.. al P.C.R. din 17—19 martie 1970, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU , sublinia că „fără o agricultură intensivă, modernă, de înaltă productivitate, organizată pe baza celor mai noi cuceriri ale științei, nu se poate asigura nici făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, nici edificarea socialismului în patria noastră". Programul stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru modernizarea agriculturii și a vieții sociale, rurale direcționează activitatea organelor de partid și de stat în trei domenii fundamentale : dezvoltarea economică a unităților productive, perfecționarea formelor de organizare și conducere și dezvoltarea relațiilor sociale și a vieții spirituale a colectivităților din mediul rural. Cei 10 ani care au trecut de la încheierea cooperativizării în țara noastră stau mărturie progresului remarcabil1 pe care l-a făcut agricultura în țara noastră. Factorii obiectivi care au asigurat acest progres au fost : dezvoltarea în ritm susținut a industriei socialiste, relațiile de producție socialiste in agricultură (de stat și cooperatistă), formele de organizare social-economică a muncii și a producției și activitatea practică, creatoare desfășurată de țărănimea cooperatistă, de toți oamenii muncii din agricultură. Dezvoltarea proprietății obștești asupra mijloacelor de producție și a producției realizate constituie un obiectiv central, întrucît ea este baza reală a tuturor raporturilor social-economice dintre membrii cooperatori, dintre cooperative, cit și dintre acestea și organele și organizațiile de stat. In documentele Congresului al X-lea al P.C.R., în cuvîntările tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 17 —19 martie 1970, și la Congresul al II-lea al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, precum și în alte documente elaborate de secretarul general al partidului nostru, printre care cuvîntarea la prima Conferință pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale, sînt indicate căile dezvoltării proprietății obștești și ale perfecționării relațiilor de producție cooperatiste. Printre acestea reținem : valorificarea integrală a fondului funciar de care dispun cooperativele și creșterea valorii productive a acestuia ; executarea, la un nivel calitativ corespunzător, a tuturor lucrărilor agrotehnice, perfecționarea sistemului de retribuire a muncii în care să se îmbine mai armonios cuinteresarea materială ca stimulentele morale , folosirea integrală și judicioasă a resurselor umane de care dispun cooperativele. Un important factor de creștere a avuției obștești a cooperativelor îl constituie sprijinul acordat de stat sub forma creditelor pe termen lung și a altor ajutoare materiale. Una din consecințele cele mai semnificative ale dezvoltării economice a unităților din mediul rural, ale modernizării forțelor de producție din agricultură este director univ. ION CAUC Academia „Ștefan Gheorghiu“ (continuare în pag. a 4-a) Realități și perspective ale satului românesc contemporan 4