Ziarul Călătoriilor, noiembrie 1912 – noiembrie 1913 (Anul 13, nr. 1-52)
1912-11-14 / nr. 1
2 ZIARUL CĂLĂTORIILOR ŞI AL ŞTIINŢELOR POPULARE Pentru cititori Popularizarea ştiinţei a luat un mare avânt in toate ţările, dar mai ale in cele din apusul Europei şi în Statele Unite ale Americei. Azi nu mai e permis unui cetăţean al oricărei ţări să nu cunoască progresele ştiinţelor, progrese cari formează singura adevărată avere a omenirii. Literatura unei ţări preţueşte mult, ea înalţă sufletul, dar cultura adevărată nu se obţine decât prin ştiinţă. .,Ziarul Călătoriilor", sporindu-şi paginile la 16 şi ocupându-se şi cu popularizarea tuturor ştiinţelor e menit deci, să împlinească un gol la noi în ţară: răspândirea cunoştinţelor ştiinţifice in clasa cea mare a populaţiunei noastre. O asemenea publicaţiune pusă la îndemâna tuturor pungilor, din cauza prelatul ei cel minim, îşi va ajunge cu siguranţă scopul. Bine înţeles ne vom adresa tuturor, imbrăţişind întregul domeniu al ştiinţei, formând astfel cu timpul o enciclopedie ştiinţifică populară, cu totul folositoare, trebuincioasă oricui. Numeroase gravuri şi reproducţuni fotograf ce vor uşura şi mai mult înţelegeea textului, după cum se poate constata şi din numărul de faţă. Vor putea să colaboreze toți cei cari se ocupă cu o ştinţă, le cerem chiar binevoitorul lor concurs pentru frumoasa, operă instructivă ce întreprindem şi în a cărei reuşită avem toată încrederea. Vom da loc cu plăcere tuturor întrebărilor de tot felul privitoare la toate ştiinţele, cum şi răspunsurilor, cari pot veni tot de la cititori, nu întinai din partea redacţiuneî şi vom publica nu numai articole de ştiinţă pură, ci şi practică. Voim într'un cuvânt ca această revistă să fie a tuturor, cititorii putând să colaboreze de câte ori pot şi vor să-şi dea părerea asupra diferitelor chestiuni ştiinţifice. Şi să nu se crează că cerem cititorilor ceia ce ei nu au. Nu. Sunt de pildă observatiuni de psihologie animală, fapte observate asupra inteligentei animalelor, care umplu coloane întregi in revistele similare străine. Asemenea observaţii pot să fie făcute de oricine, nu numai de un învăţat. Ceva mai mult, e probabil ca vreun distinsînvăţat de la noi să poată folosi un asemenea material strâns in coloanele acestei reviste pentru cine ştie ce studiu. Sunt apoi multe fenomene meteorologice, astronomice, etc. cari nu cer decât numai câteva reguli foarte simple şi pe cari le poate observa oricine, dacă are bunăvoinţă şi răbdare. Vom primi apoi cu plăcere orice inovaţie care ar părea nimerită şi vom adăuga cu încetul toate rubricile de cari va fi nevoie, aproapindu-ne astfel cât mai mult de scopul ce ne-am propus. SAAAA/WVWWW TROMBELE Atmosfera care înconjoară pământull până la aproape 200 de km. nu e niciodată liniştită, şi e mereu în mişcare. La un moment dat, atmosfera nu are aceiaşi densitate pretutindeni, ci în unele părţi e mai îndesată, în alte părţi mai puţin, ea suferă ceia ce numesc meteorologii presiune şi presiunea aceasta se măsoară cu ajutorul barometrului. Acolo unde atmosfera apasă mai mult, unde presiunea este mai mare, se produc de obicei tulburări atmosferice, mercurul barometrului se coboară la minimum. Când mercurul unui barometru se urcă din ce în ce spre maximum, presiunea a descrescut, aerul circulă în toate direcţiunile, nu mai e apăsat. ■ Intre două minime se pot produce deseori cicloane, trombe, mişcări violente ale atmosferei, cari sunt de o putere colosală şi cari se deosibesc in : maritime şi de uscat. Vai de nava care e prinsă de o trombă maritimă, căci tromba aspiră apa şi se formează un fel de stâlp gigantic, al norilor şi al apei mărei, care se roteşte cu repeziciune şi are şi o mişcare drept înainte. Intr’o clipă, cea mai puternică navă e distrusă. Trombele de uscat sunt şi mai pericufoase, căci dacă pe mare rar se văd corăbii, pe uscat sunt rare locurile nelocuite. Dacă tromba dă peste vre-un oraş, distruge tot pe acolo pe unde trece şi chiar acum în vara anului 1912 a pustiit câteva oraşe din Statele Unite. Gravura de pe prima pagină e o schiţă a ravagiilor pe care le-au făcut o trombă în statul Missisipi. Casele sunt prefăcute în bucăţi, fiinţele toate omorâte, nimic nu scapă dinaintea deslănţuirea elementului înfuriat. România e ferită de asemenea vârtejuri colosale şi niciodată nu s'a auzit ca un vârtej să facă atâtea pagube. aeroplanele De când aeroplanele au devenit un mijloc aproape sigur de locomoţiune, nu am avut de înregistrat decât două războae: războiul turco-italian şi actualul războiu balcanic. Italienii nu mai au întrebuinţat aeroplanele şi s’a dovedit că el© aduc foarte mari foloase. Ar fi fost şi mai mult întrebuinţat aeroplanul în acel război, dacă teatrul războiului nu ar fi fost prea departe. In actualul război aeroplanele nu au jucat un rol însemnat, căci nici una din ţările beligerante nu erau pregătite în această direcţiune. S’a auzit de funcţionarea aeroplanelor doar la asediul Adrianopolului. Ar fi cu totul altceva când războiul s’ar da între ţări ca Franţa, Germania, Anglia, Rusia, Italia şi alte câteva. Şi printre acele „alte câteva”, putem socoti şi ţara noastră, care are o adevărată flotilă aeriană, cu aparate conduse de aviatori neîntrecuţi. Utilitatea aeroplanelor în războaie e considerabilă şi s’a văzut chiar, cu prilejul manevrelor franceze, cu ajutorul aeroplanelor cum un general a fost făcut prizonier. E interesant că tocmai acel general nega utilitatea aeroplanelor. Cu armatele moderne atât de numeroase în oameni, generalul şef cu greu mai poate să ştie ce se petrece pe linia de bătaie, atât pe frontul său, cât şi pe frontul duşmanilor. Spionii, ştafetele, cicliştii, motocicliştii, telegrafiştii şi telefoniştii nu mai sunt îndestulători. Cavaleria nu dispune, pentru a adera, de mjloace în raport cu mijloacele recente. Din cauza descoperirei prafului fără fum cavaleria primeşte lovituri de foc, fără să ştie de unde vin, dacă loviturile sunt date de grupe mici, sau de batalioane mari, indicaţile sunt prea fragmentare. Aeroplanele ii vin însă în ajutor pentru recunoaşterea la distanţe mari; ele sunt ca nişte adevărate antene foarte lungi pentru o armată în mers. Generalul şi ofiţerii din suita sa ,urcaţi pentru câteva momente numai în aeroplane, îşi vor putea da socoteală dintr-o dată de ansamblul manevrelor comandate, mai uşor chiar decât ar fi călări, sau ia automobil. Artileria va scoate un mare profit cu concursul observatorilor aeriani, pentu a-şi regula tirul. Atacul şi apărarea, cetăţilor se vor opera în condiţiune cu totul noi. Pe de altă parte, Italienii au găsit mijlocul în războiul din Tripolis să arunce proectile asupra duşmanului şi multe din acele proectile au avut succesul dorit. , Sir Hiram Maxim, marele învăţat american, a ratat ce pericol ar, ameninţa Anglia, când o flotilă de aeroplane, germanie de pildă, ar veni să bombardeze oraşelle engleze. De aceia Englezii sunt foarte preocupaţi de această problemă. Ei, ari au cea mai mare flotă, vor acum să aibă şi o flotă aeriană. Nu e de mirare, ca în câţiva ani, vreuna din puterile mari, să echipeze o flotă de 10.000 aeroplane, fiecare maşină purtând’ doar-trei oameni armaţi, cari să ateriseze într’un punct determinat. Cele 10.000 de maşini ar costa cât un Dreadnought, cel mult şi toată cheltuiala e motorul, care probabil că în curând se va iefteni. Aeroplanul va fi de sigur cea mai bună înarmare a statelor mici. S’au inventat tunuri contra aeroplanelor, dar în timpul nopţei tunurile nu pot fi utilizate. Dacă vom avea vre odată un mare război în Europa, apoi vom auzi lucruri neînchipuite, așa cum n’am citit, nici în romanele lui Jules Verne, Wells sau ale căpitanului Daniil Escadrile de ‘aeroplane vor lupta contra altor escadrile şi lupta se va da pe uscat, pe apă şi în aer. Tr. B. Corlescu Iuţeala hunind e de 300.000 klm. pe secundă şi cu toate acestea de la steaua cea mai apropiată abia ne soseşte lumina în patru ani şi jumătate. Steaua aceia e cea numită Alfa din constelația Centaurul.