Ziarul Călătoriilor, noiembrie 1912 – noiembrie 1913 (Anul 13, nr. 1-52)
1912-11-14 / nr. 1
4 ZIARUL CĂLĂTORIILOR ŞI AL ŞTIINŢELOR POPULARE Cutremurile din Moldova — Ce spun martorii oculari — Din anul 1838 şi până în prezent* nu ne-a fost dat să înregistrăm în ţara noastră, un cutremur de pământ aşa de puternic, ca cel de la 12 Mai trecut şi nici o serie întreagă de zguduituri puternice în lunile ce au urmat. Nimic nu înspăimântă pe om mai mult decât cutremurul căci pământul pe care îl călcăm nu pare de obicei bine stabilit şi când îi vedem că şi el se mişcă subpicioarele noastre, nu mai suntem siguri de nimic. Dar cutremurul de la 12 Mai trecut a fost prea puternic, el nu numai că a speriat pe oameni, dar a luat proporţii ce putea să aducă adevărate catastrofe. In regiunea Focşani, Mărăşeşti, Odobeşti, lanciu, etc., mai cu seamă, puţin a lipsit ca toate edificiile să nu se dărâme peste locuitori. Norocul cel mare a fost că în toată această regiune nu era un oraş mare, cu edificii înalte. Mai toate clădirile fiind joase, nu s’au dărâmat, dar în schimb cele mai multe s’au crăpat şi încă aşa de mult au suferit în cât nu au mai putut fi locuite fără reparaţii radicale. Dar vom da amănunte mai departe, pe localităţi. Publicând un articol în ziarul ’’Universul”, am cerut cititorilor amănunte asupra cutremurelor şi am primit sute de scrisori de la Botoşani şi până din Zimnicea. Multe dintre ele dau amănunte foarte interesante şi ar fi fost păcat să nu fi fost strânse la un loc toate aceste amănunte, cari vor servi poate în viitor, celor cari vor studia cutremurele de pământ din ţara noastră. Focşani. D. Dimitrie Dinescu, din str. Zorilor No. 40 scrie: ,,Mă aflam la marginea oraşului, în apropiere de caăzărmi, când deodată aud o vâjtitură ce se asemăna cu aceia a unui trăznet, sau a unui obuz când ese din tun; acea vâjiitură fu urmată de un vuit tare şi imediat se cutremură pământul. Vâjiitură era foarte tare; în acelaş timp văzui în aer scântei în formă de suliţe foarte subţiri. Cutremurul era aproape să mă dea jos de puternic ce era. Mă culcai în urmă şi ca să pot dormi mai degrabă mă puseiu cu faţă în jos. Cum stăm aşa aud două ,bubuituri ce se asemănau cu explozia unui obuz în depărtări. După câteva clipe se auzi un vuit mare urmat de două zguduituri. începui să-mi fac planul să ies afară să mă culc şi pe când tot vorbeam în privinţa cutremurelor ne pomenim cu a treia zguduitură mai tare ca cea de a doua oară. Deci de data asta nu îmi veni să mai stau un minut în casă şi scosem patul afară. A doua zi la ora 3 fără un sfert s’a mai clătinat puţin pământul. In ziua de 14 simţim două zguduituri la dimineaţa şi una la ora l1, mai tare; astăzi la 15 simţii iarăşi pe la 3 şi un sfert dimineţa zguduitura de scurtă durată! D. Victor Aciliu ne scrie: ,,Eram chiar în centrul oraşului, stând de vorbă cu un domn, când deodată o teribilă zguduitură a pământului, însoţită de un geamăt şi un fel de ţiuit a înfricoşat pe toată lumea; o tristeţă generală cuprinsese pe toţi; pe faţa tuturor se citea spaima; nimeni în acel moment nenorocit nu a gândit altfel decât că trebue să pierim. — „Inchinaţi-vă”, spuneau unii. Acei pecari cutremurul i-a apucat în oraş s’au grăbit şi alergat pe la casele lor să vadă ce le face copil, soţiile, cunoscuţii. Locuinţele mai toate crăpate sau multe case cu pereţii dărâmaţi. Nimeni însă nu ţine socoteală de aceasta, — mulţumind lui D-zeu că i-a scăpat cu viaţa. Abia se încurajară unii pe alţii, bătrânii spunând că un asemenea cutremur nu au întâmpinat. Mulţi au intrat în case să se culce, cum am făcut şi eu. — Istoriseam chiar unul bun camarad al meu cu care dorm într’o cameră, despre cutremurul simţit la 7894 în Focşani, când din nou a doua zguduitură se resimte, după vreo două ore de la primul. Vă închipuiţi ţipetele şi spaima tuturora. Intr’un moment toate casele erau golite, familiile tuturora în mijlocul drumului. Tristeţe şi descurajarea cuprinsese pe fiecare mal cu deosebire că faţă de tăria primului cutremur nimeni nu se mai aştepta la o a doua zguduitură. De data aceasta, majoritatea jpopulaţiei a renunţat de a mai dormi în case; străzile erau tixite, vaete şi desnădejde peste toţi. Cum să mai descriu emoţile de la a 3-a zguduitură ,când şi aceasta a fost mai tare cacea de a doua dar mai puţin tare ca prima. După a treia zguduitură a urmat cea de a 4-a şi a 5-a la intervale de câteva ore . Primul cutremur a venit după părerea mea dinspre Galaţi şi zguduitură părea a fi din sâmburele pământului vertical. Ţin să vă comunic că între al 2-lea şi 3-lea cutremur se auzea bine un tunet îndepărtat dinspre Vrancea, ale căror poale sunt în apropiere de oraş. Am plecat urechea la pământ şi în adevăr părea că nu mă înşela. Jandarmul S. P. A. din Vidra scrie: „Primul cutremur a fost foarte puternic şi bolnavii spitalului împreună cu mine, văzând că e pericol să se dărâme spitalul, am ieşit în grabă, căci începuse să cază coşurile. In salonul de sus zidurile se crăpaseră”. D. I. Stelian, propretar de Focşani, spune că, în momentul cutremurului gardurile se clătinau ca şi cumar fi fost bântuite de un uragan. D. C. G. Tomulescu, str. Galaţi 10, relevă un fapt foarte interesant,: prima zguduitură a fost de jos în sus, deci verticală, în urmă s’au produs mişcări ondulatoare. D. S. Grünberg, zugrav, str. Profetul Samuel No. 31, ne spune, că „la biserica Sf. Gheorghe”, strada Odobeşti s’a dărâmat un plafon, luând foc o lampă. Au fost aruncate la pământ mesele şi scaunele dn acea biserică. D. Ghiţă Nicolau, proprietar din Boloteşti (Putna) a văzut cum se clătinau pomii, îndoindu-şi crengile până spre pământ. A auzit o bubuitură ce venea dinspre munţii Vrancei. D. Alexandru Macri din str. sub-locotenent Botescu No. 22, spune între altele, cum toată populaţia eşise pe străzi bărbaţii susţinându-şî femeile îngrozite. D. M. P. Nedelcu, din Joriştea (Putna)a auzit un vuet ce venea dinspre apus spre răsărit. Locuitorii ţipau de te îngrozeai. Un copil de evreu trecând pe stradă, în faţa otelului Demetrescu, s’a prăbuşit peste el un balcon, strivindu-i un picior şi o mână”. Mai sunt şi alte scrisori în care se descrie groaza focşănenilor, mai ales că după primul cutremur au urmat artele. Toţi focşănenii ieşiseră pe strade, nimeni nu mai avea curagiul să rentre în casele ce ameninţau să se prăbuşească cu prilejul unei zguduituri noul. Palatul de justiţie s’a crăpat cu totul, şcoalele primare de asemenea, localul Poştei a fostevacuat de oarece unii pereţi s’au şi dărâmat. La Odobeştî, primul cutremur de la 12 Mai, a înspăimântat pe toţi prin puterea lui. Toţi locuitorii fugiseră pe străzi crezând că-i aşteaptă soarta celor din Messina. Femeile şi copii plângeau. Era o jale ce nu se poate descrie. S’au dărâmat ziduri, mulţi au fost răniţi. La Mărăşeşti, Panciu şi mai ales spre vest, în Vrancea cutremurul a fost foarte intens. Un ziar scrie că pe apa Putnei s’au format numeroase sorburi, cari au aruncat apa la o mare înălţime. Multe case de pe dealul Măgureî au fost „risipite”. In Voloscanî, cutremurul a smuls arbori din pădure, pe cari apoi i-a luat apa. In acel ţinut ar fi interesantsă se facă cercetări de învăţaţi competinţi, de geologi în special. Dar nu numai în Putna s’a simţit tare cutremurul. Din Bacău am primit ştiri dela d-niî P. Liciu, str. Justiţiei 37; C. Bărbulescu, str. V. Alexandri 38; I. Jagodici din Târgu Ocna, Plutonier C. V. Valerian din Târgu Neamţ, D. Keminger, avocat din Bacău, etc. S’a auzit un zgomot asurzitor ce venea dinspre N. V. spre S. E.; copacii se aplecau, frunzele fâşau. D. Jagodici, se agăţase de un gard de teamă să nu cază. In judeţul Tecuciu, d. Calude,din capitala judeţului ne-a scris că cutremurul era însoţit de un vuet fioros, par’că era un muget. A durat vre-o 15 secunde ". Intr-o a doua scrisoare ne-a dat următoarele amănunte: „Revin cu relaţiile mele privitor la cutremurul dela 12125 Maiu,cr. Pentru a satisface dorinţa d-tale din scrisoarea ce mi-aiadresat, am căutat pe cât posibil să mă informez şi din alte părţi de prin judeţ. Ici, colea pe unde amcercetat, mi s’a răspuns că cutremurul s’a resimţit în 3 intervale, întocmaî ca şi la Tecuciu. Pagube simţitoare n’au fost atât prin judeţ cât şi aci prin Tecuciu. In localitate,—după informaţiunile ob-