Ziarul Ştiintelor şi al Călătoriilor, 1928 (Anul 32, nr. 1-52)
1928-01-03 / nr. 1
4 ZIARUL ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR dar e drept că şi imaginea a fost foarte neclară. Nici n’am mai avut timp să verific desenul, ba poate e şi incomplect ! De măsurat am măsurat a doua zi, dar cu mare greutate şi fără precizie, căci imaginile erau cu totul neclare. Vedemi deci că mereu sunt grupuri interesante de pete, şi cei cu cer mai curat şi condiţiuni de observaţie mai bune, lucraţi şi desenele vor fi interesante de trimis chiar şi aici la „Ziar", unde vor duce plăcere celorlalţi cititori. E drept că acum iarna, observarea soarelui e mai grea, el fiind foarte puţin ridicat pe orizont, dar când cerul ne-o permite, de ce n’am face-o ? Faceţi deci observaţii şi tot aşa şi asupra deformărilor discului au ajuns şi asupra „Razei verzi“. Aici vă dau şi un desen ca exemplu de deformare a discului Solar, căci desenele din Septembrie n au reuşit şi poate nu sunteţi lămuriţi asupra acestui punct De Lumina zodiacala desigur credeţi că aţi scăpat, dar tocmai când vă gândeaţi poate mai bine la asta, iată că se observă din nou. Nu treime însă să vă speriaţi, căci de astă dată ea se observă seara, după crepuscul,i spre Sud-vest. N aveţi, deci decât să vă bucuraţi, mai ales că o veţi putea observa până în Aprilie. Ştiţi apoi că puteţi observa şi Lumina un tisulara ? Căutaţi-o cum vă spuneam totdeauna la 180° de la Soare, pe ecliptică. Declinuliu Soarelui ştiţi că urcă acum din ce in ce ; rândul trecut am dat şi cifre în această privinţă cari cifre însă cred că nu vă interesează şi de aceea cred că e bine să le las la o parte, iar acei pe cari i-ar interesa aşa ceva, n au decât să mi se adreseze şi le voi spune, bucuros unde le pot găsi. Ziua se măreşte din ce în ce, de aici înainte şi de unde la începutul lunii va avea doar 9l. 16m„ la sfârşitul ei va avea deja 9 li. 18 m. Şi cu acestea am fi terminat cu Soarele pentru luna asta şi urmează să vă spun ceva despre vecina noastră : LUNA Acum nu mai e prea mult de spus despre ea, căci nu mai avem o eclipsă, ca luna trecută . Luna s a învăţat minte şi va şti cum, să ocolească umbra Pământului de aici înainte Întâi începem cu fazele : La 7 avem lună plină , la 14, al doilea pătrar ; la 22 Lună nouă şi la 29, prim pătrar. Cele de mai sus ne spun, că pe la 14 şi 29 ale lunei, vom observa mai bine numeroasele şi interesantele circuri, care se vor afla atunci la terminator, care ştiţi deja, ce însemnează. Tot din cele de mai sus rezultă că lumina cenuşie se va vedea mai bine in dimineaţa de 19 şi admirabil în scara ele 25. Şi acum să mai vedem şi ce conjuctiuni vom avea . Avem mai întâi în dimineaţa de 19, o conjucţie cu Saturn, iar în aceiaşi dimineaţă una cu Venus, care nu va mai fi ocultată de Lună, dar va fi apropiată de ea. Apropierea cea mai mare se va produce însă pe la amiazi şi asta o să o puteţi observa în plină zi ! Este o nouă ocazie de a observa pe Venus, în plină zi, căci razele ei au încă atâta putere încât să vă poată permite foarte bine acest lucru. In orice caz însă dimineaţa de 19, tot interesantă rămâne, dacă vă gândiţi că aveţi Luna cu o puternică lumină cenuşie, în apropierea ei se găseşte Saturn, iar nu departe de acestea două, Venus îşi revarsă orbitoarele-i raze. Vom mai avea o conjucţie în ziua Fig. Mare grup de pete solare, observai pe la sfârşitul lui Soembrie. Jos în stânga, căi e de mare pământul nostru, pe lângă enormul grup. I Fig- 3. — Jupiter cu sateliţii săi, obtervat întruna din nopţile de după o poziţie, cu hineri de 81 mm.