Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-10-23 / nr. 33
130 20000000 2000: 2000 2000000020000000 2000 zimmbrul 3 ea A primi ne D. Ecs-Maiorul Eduardu Geraldy in numărul Adiotanților Î. S. totu în acel rangu de Maioru.lea A încuviința retragerea din serviție a D-sale sub-detenantului Ioanu Cernatu, cu dreptate de a purta acestu rangu. bea A primi demisiea dată de D-lui Colonelul Nicolae Sunturov din postul de comendantu al regementului de linie, dăndui dreptate a purta rangului uniforma de Colonelu după așăzăment, și arătăndui denaina mulțămire a Î. S. pentru servițiile sevărșite țărei în cursu de 20 ani. Gest numine D-lui Colonelul Petru Scheliu Comendantu Regimentului de linie în locul D-sale Colonelului Sungurov. Tia A inainti la rangul de sub-letenantu pe comandantul trecătoarei Soveja, candidatul Alecu Petrovici. 3. Recevoir Gheh-Maiog Edouard Sigald au nombre des Aides-de-sașr de 8. À. avec le même grade. 4. Approuver la retraite de Mr. le Sous-Lieutenant Leap Czernatet avec le droit de posséder son grade; 5. Accepter la démission de Mr. le Colonel Nicolas Soungourow des fonctions de commandant du régiment de ligne, en lui accordant! le droit de porter le rang et l'uniforme de Colonel d’après la loi, et: en lui témoignant Son parfait eontentement pour les services rendus : au pays dans le cours d'environ 20 années. de ligne en remplacement de Mr. le Colonel Soungourow. 7. Avancer au rang de Sous-Lieutenant le candidat Alexandre Petrovitch, commandant de la frontière de Soveja. 6. Nomme: Mr. le Colonel Pierre Skéleti commandant du régiment x Turcica. Serbările Durban-Bairamului s'au anunțatu în 4 oct. prin tunurile bateriilor de uscatu și mare. M. S. Sultanul înbrăcatu în manta Imperială și la fesu nurtăndu egreta (surguciul) de brilanturi au mersu la moscheul Sultanu-Ahmetu însoțitu de toți miniștrii sei unde au făcutu rugăciuni. După aceiea înturnănduse la palatul Top-Capu au primitu felicitările tuturor funcționarilor Imperiei. Aceste sărbări s'au săvărșitu încea mai mare liniște. fuurnalul Vecii-Deralo din Niov- Iorca cuprinde următoarele: „AmintiBei Ambasardorul turcescu pe care Sultanul s'au trimisu în Staturile Unite pentru a studiea nenumăratele progresuri ce se facu pe fiecare zi în construcțiea navală (durarea corăbiilor) au sositu în această poliție cu vasul Eriep. De abea au descărcatu mi s'au primitu de cătră Secretariul Municipalităței din Nicv iorcu care'i zisă KB, autoritățile îl privescu ca pe unu oasne al poliției, și că i s'au și gătitu apartamente în Astor-Hugo. Ei au costu cu totul pătrunsu de acestu semnu de onoare și îndată aë și plecatu la otelul însemnatu, însoțitu fiindu de o escortă numeroasă. Acea zi magistratul cu autoritățile prințipale ale poliției l'au vizitatu, făcăndui cunoscutu că sala guvernatorului la Ciui-Halu era în dispozițiea sa pentru prezentații. Amin-Bei înnăscutu în costumul său cel strălucitu de căpitanu al marinei turcești, au vizitatu mai multe așezăminte publice. Ei au mersu și în ateliile Nico-loscu-Heraldului, au umblatu in toate părțile și s'au minunatu văzindu presa, (teascul de tipografie) căruiea i s'au esplicatu totu mecanismul. Ambasadorul purcede spre Wasington, unde se va înfățoșa Prezidentului Filmoru.” Aceasta este încă o dovadă de interesul ce astăzi Înalta Poartă are pentru fericirea Imperiei Otomane, care pășaște pe calea civilizației. Austriea. Viena, 15 oct. Umblarea curierilor între Viena și Berlinu și o parte activă. În ziua de 14 oct. trei curieri au sositu unul după altul de la Berlinu la Viena, care vorbește cu încredințare că D. de Gheringer are să fie numitu, Locotenentu in Ungariea wi D. Eduardu Bach guvernătoru în Transilvaniea. — Din 16 oct. era em ce deschidă sinodul Episcopilor greco-catolici din Transilvaniea, Serbiea și Dalmațica. Jiurnalul Miemeg Zeitung publică legiuirea asupra formărei autorităților administrative a Galiției, după care urmează numirea Contelui Goluhovschi ca Guberătorii Galiției. Totu o dată același giurnalu publică și legiuirea pentru Bucovina. Guvernătorul acestei provinții, ce se împarte în șese căpitanii adecă: Cernăuțul, Coțmanul Vișnița, Rădăuții, Cămpul-lungu, și Suceava, ape să și aibă rezidențiea în Cernăuți. — D. de Barbaci ofițeriu întrebuințatu în suita Împăratului s'au îndepărtatu din postul seu pentru o scriere ce au publicatu, intitulată. Mărturisirile unui soldatu. Poziție a ministrului din năuntru, care făpr o asemine satisfeacție nu ce putea ține, cumu și strigarea de indignanție cu care presa întreagă au primitu acestu pamflestu a D.lui de Barbaci au găsitu în Principele de Swartenbergu unu organu cătră Împăratul spre a provoca măsura susu zisă. Giermanica. Caselu, 8 ani. Cu înturnarea deputației militare la Caselu, măsurile escepționale a guvernului s'au făcutu mai aspre. Toate tipografiile s'au ocupatu militărește și s'au sigilatu subu inspecție a Leitenantului de generalu Statu Canliu. După aceiea s'au respănditu știea că generalu auditoriatul aru fi fostu suspendatu. întregul corposu de ofițeri, cu puține escepții, ș'au datu dimisiea, cu toate că generalu-lietenantul Hainau le-au făcutu unu discursu prin care li amintea giurămănilor, și sântu unii pe care cu anevoe se poate apaque dintre Moldo-Romăni. Unii ce dedau lucrului de cămpu și totu o dată sântu croitori și pitari; alții întră Ka slugi în casele nobililor, unde cea mai mică greșală de ei facu -i pedepsită lentu de cătu cel întăiu virtuozu aa orchestrei! Insrumentile favorite ale țiganilor sânt vioara, pe care cântă cu o gibăcie aleasă, cobza, instrumentu numai ca să aibă B pe unu căștigu, și ei reîncepu aceiași terimonie îndată se găsescu nanași mi nanașe de la care potu stoarce Bpe unu daru. la 15 ori 16 ani, băetanul ca pe cea întăi fată ce înptălnește mi o face fimeea ca stricăndu unu ului de agiuns de a a foarte cu cruzime. Pintre vatrași se găsescu cei mai buni muzicanți din Moldova și din Românie auzi o bucată de muzică spre a o repeta cu precisie desăvărșită., Adeseori, zice unu scriitoru de la care împrumutămu mai multe din aceste amănunțimi, adeseori mi s'au tămplatu de a vide unu țiganu întrăndu, cu vioara sa subsuoară, în teatrul din Iași, a urmări cătenel uvertura și celelalte bucăți din onepa. Dama Cea Achi după operă a esecuta toată muzica neo auzisă cu mai multu ta*) Socotim că nu va fi de prisos, a atinge mi noi arse, macar cena, pănă la o ală ocazie mai îndemănatică, despre varvarile maltrătări ale unora din proprietarii de țigani. Ei privescu ne aceste nenepoaite ființe ns ka ne niște oamini, mi din acestu cunăntu mi chinuescu în totu feliul puindui la fumi în coprne, în fieră pentru cea mai mică și cea mai mare greșală, mi apoi se zice că sântu următori evangeliei ne poindu a'și aduce aminte de sfânta macsimă a Mântuitoriuluii Ceea ce țiene'ți place, pliutea ns face. Traducătorul cu nouă strune ce samănă cu mandolina, naiul sau fluerul lui Panu, și dalreea. Celelalte clase de țigani, din Moldo-romăniea, au păstratu aceste obiceiuri disențate, acest caracteru selbaticu pe care D. Borov inglez, le-au văzutu între țiganii din Spaniea, și pe care noi înșine am pututu să le observămu între cei din Rusiea. Tot același desprețu pentru toate obiceiurile pe care noi ni-amu deprinsu a le respecta, totu aceiași absenție de credință și de moralitate, țiganii din provințiile dunărene, zice D. Cogalniceanu, nu recunoscu nici o religie; ei urmează feticismul, adică ei ce închină la toțu aceia de care au trebuință, cum, de exemplu, la șetrele, la căruțele și foile lor. Ei botează copiii, nu doară din preunu simțimentu de credință ori de evlavie ne începu a merge, și se ducu cu totul goli să cerșitoreză pănea lor. Unu însemnătoriu număru dintre ei sântu schilăviți, nime pu și ap putea închipui vre o dată de ne? pentru că părinții lor și eu de ce batu cu ei. Căndu vre o dispută, ce iscă între ambii soți, mama apucă unu copilu de picioare, tatăl apucă unu altul, și amăndoi ticăloșii se lovescu cu aceste plăpănde ființi ra cu mite sege,. Se numără că la treizeci mi cinci mii de familii de țigani în Romănia și Moldova, din care cătiva mii numai trăescu o vieață șezetoare, încăt pentru ceilalți, esistemea regulată, munca zilnică, moravurile pacinice a populațiilor în mijlocul cărora ei circulează, nu potu să se împace cu disențata lor natură. Ei nu recunoscu altă putere legală de cătu aceia a bulubașilui lor pe care ăl alegu ei însuși cu solenitate în mijlocul cămpiei, și pe care ăl ducu după alegere ne spage precum odinioară ce purtau regii frănci ne scuturi. Bulubașa nu călătorește de căt călare și se deosebește din ceata sa prin benișul cel roșu, cu ciubotile tot de unu color ș cu barba lungă. El ai înarmatu cu unu harașnicu cu care el însuși dă ne cnina pe, aspre sfăcioru., Copiii sântu lăsați în Boca lor îndată ue [tip După ce odată s'au înpintitu la înalta ca pred- |