Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-11-23 / nr. 42
LIMEP à .1L se. Scopul principal a Prusiei nu'i îngpă cunoscutu. Constituționelilor li e prea cu anevoe a se lăsa de dulcea iluzie de a privi Prusiea ca nemăntuitoriul constituționalu, și de a se căi de dismerdările făcute ei cu îmbelșugare. De cătu de a se lepăda de astă idee, voescu mai bine a vide în retragerea de la Fulda o amăgire de resbelu, care în puține zile va costa spumpu armatei federale. Numai nu se poate înțelege, de ce generalul de Greben au încunoștiințatu oficialu pe Princepele Turnuși Tacsisu #5 după ordinu ape să ce retragă pănă în drumul de etapu, aceia armata prusieană aru fi făcutu iarăși ,pe unu atacu, atuncea fără îndoială ar fi urmatu o amăgire de resbelu, căriea se obicinuește a se da unu nume mai puținu onorabilu. După cumu stau acumu lucrurile, nu'i îndoială, că pobilul Rege al Prusiei s'au împrotivitu tuturor insinuațiilor (îndemnări meșteșugite) de mărire, de domnire și au pusu regescul seu veto (oprirea) partizei de resbelu celei orbite. Prin aceasta și au căștigatu încrederea și mulțămirea Germaniei întregi. Așadară este de speratu ori că Prusiea însași va conlucra spre restatornicirea ordinei în Hesa Electorală, ori că cel puținu nu va mai pune piedici în calea acelora cărora e data a desăvărși această lucrare. Cazul acesta de pe urmă este cel mai probabilu, și aru trebui să se aștepte pe toată ziua o ocupație a Hesei de giosu de cătră trupele coalizate. Prusiea. Derlinul 16 Noemv. Astăzi au sositu de la Viena respunsul asupra notei prusiene din 9 Noemw, care era ca unu ultimatumu al Prusiei. Respunsul acesta au fostu obiectul deliberațiilor consiliului miniștrilor în ședința de astăzi. După gazeta cea noss prusiană acestu răspunsu este favorabila pentru pace, dară totuși nehotăritu. Austriea se declară gata a înceta cu pregătirile sale de resbelu, dacă Prusiea aru fi în plecare să facă și ea acemine. Ea ce declară totu odată a intra in conferențiile libere însă stăruește intru aceea de a ce ține conferențiile in Viena. Se zice că Prusiea n'aru fi consimțindu aa această cerere a Austriei. - În ședința de eri a Colegiului principilor s'au datu plenipotenților îndestule lămuriri asupra stărei înpregiurărilor Germaniei. - Ce scrie de la Breslau din 12 Noemvrie la gazeta de Colonie a, al 6-lea corpu al armiei s'au mobilizatu. Regementele Landverului s'au înarmatu și echipatu îndeplinit. Cavaleriea și artiliriea Landverului se pregătescu de echipare, caii săntu gata. Volontilii ce grămădescu mai mulți de cătu ce potu primi. Eri s'au fostu trimisu o adresă Regelui, subuscrișii declară că ei săntu gata de a face orice sacrificii ce stau in putere, pentru onoarea și trebuințele patriei. Franțiea. Parisu Din cauza întinderei Cesagiului, noi nemărginimu de a publica numai partea sa din urmă în care după ce s'au înșiratu mai intăi atribuțiile tuturor ministeriilor se încheie prin următoarile: „Astufeliu este, Domnilor, relațiea răpide a situației trebilor noastre. Cu toată greutatea inpregiurărilor, legea, autorittea au recăpătatu în atăta împărăție a lor, încătu nime nu crede de acumu inainte aa isbănda silniciei. Dară totuși, precătu temerile despre timpul de față se împrăștie, pre atătu mai multu spiritele se dedau cu adiminire preocupațiilor viitoriului, toate aceste Franțiea voește mai nainte de toate repaosul. Pătrunsă încă de primejdiile la care societatea au fost d espusă, ea rămăne streină la certele de partizi sau de oameni atătu de mici în prezența intereselor celor mari ce săntu în ggiosu. „Adeseori amu declaratu, căndu, s'au înfățoșatu ocaziea de a esprima în publicu cugetarea mea, că ași privi ca niște mari curiași pe acei ce, prin ambiție personală, amu comprometa puțina stabilitate ce nu închizășuește Constituțiea. Asta'i adănca mea convingere, ea n'au postit nici odinioară cuținată. Dușmanii singuri ai liniștei publice au pututu să denatureză lucrările cele mai simple ce nascu din pozițiea mea. „Ca întăiu magistratura Republicei, eramu indatoritu să mă punu în relație cu clerul, cu magistratura, cu agricultorii, cu industrialii, cu administrațiea, cu armiea, ui m'amu silitu să mă folosescu de toate ocaziile de a le arăta simpatiea și recunoștința mea pentru concursul ce'mi dau și mai cu samă dacă numele meu cumu și silingele mele au confăștuitu a întări spiritul armiei, de care eu singuru dispozezu, după terminile Constituției, asta'i o serviție, îndrăsnescu a spune, pe care credu că amu făcut'o țerei, pentru că totudeauna amu făcutu să se întoarcă în folosul ordinei înmurirea mea personală. „Regula nevariabilă (neschimbătoare) a vieței mele celei politice va fi, în toate înpregiurările, de a'mi face datoriea, nimică alta de cătu datoriea me. „Astăzi eerta tu tuturora, afară de mine, de a vroi să grăbească revizie a legei noastre celei fondamentale. Dacă Constituțiea cuprinde în sine viituri și primejdii, sănteți toți liberi a le scoate la ivală în ochii țetei. Eu singuru, legatu prin giurămăntul meu, să mărginescu în strictele hotare ce ea le au trasu. „Consiliurile generale au esprimatu în mare număru dorința despre revizie a Constituției. Dorința aceasta nu se adresată de cătu puterei legislative. Cătu pentru mine, alesu al poporului, neatărpăndu de cătu de el, mă voiu conforma pururea cu voințele sale esprimate legalu. „Nedumerirea despre viitoriu face de a se naște, o știu, multe temeri dișteptăndumul Dares după Ks ! .Agricultura este meșeșugul care ne învață a imita procedele și a reproduce influințile naturei, is scopu de a dobăndi, ne sn loc oaia, ființe prosts de numeroase dialet de furmoase ne catea fi cu nstinns, de snex vegetal, E5popa economia domectixs wi indestriplă le au dovidit folosul. Fiica băgării de seamă și surară a civilisației agricultura propășește cu civilisația unui popor, dar ele propășesc unii una și alta cu un pas Fam schiopu, adesea zăbăvnicu, și cu o bandă destul de deasă pe ochi. Un boldu tainicu semănă înainte, dar nici un degitu doviditoru nu le a tras în vileagu drumul pe nisipu. Empirismul le conduce mult mai adesea ori încă de cătu esperiința le luminează, și ceartaneria căștigă în lipsa amăndurora. Unica țintă a acestui cursu este de a sluji de tălmaciu minții celor doă dăntăiu, în protiva ghibăciei celei d'al treilea. „Dacă, zice vomu lucrătorilor de pămăntu, ceea ce unii au făcutu mai nainte de voi, și ceea ce au isbutit în locuri și espoziții osebite de ale voastre; dar nu este aceasta toată treaba ce veți face. Studiați locurile voastre, clima voastră, măsurați vă mijloacele, pănă cănd știința nu se va arăta mai cătu obiceiul, nu vă lepădați de o dată ! de ex. care nu este greșitu decăt schimbăndu'i locul, întrebați pe amăndoi de o dată, încredințați vă numai resultatelor; și la fiecare inovație, pregătiți prin mici cercuri niște esperienge mai mari.” Unu lucrătoru de pămăntu din antica Romă culegea îtr'unu cămpu micu secerișuri înbelșugate, fupărăt de fermăcător de către comici. În ziua judecății, aduse la soru pe fiica lui cu niște brațe țapene și înbrăcată curat și bine, arătoșii și vănoșii săi boi, grelele unelte și uriașele lui seare de plug: “ vedeți calea, strigă el, prăjitoriile mele; mai adăugați pe lăngă ele munca mea, veghierile mele, sudoarea mea, și veți ști atunci toată taina fermăcătoriei de care sănt părăt., e pornică de EPIGRAME. PREDICATORUL SINCERU Auzitați că te-amu spusu În numele celui de susu? Ce preți st'mi dați ascultare, îmi va pare pre bine, Iar de nu faceți ka mine. — — + 167 A. Foarte iubescu acts damă, e frumoasă Ka o zină, Ce duhu multu, ce dulce barbă, ce picioru micu, și ce mănă! P. Ai dreptate, ca o zină î nfocată, și bătrănă. AMOREZUL INDISERET. Toți știu Facereați de sine Cătră mine. Vu singuru la mulți așu opus'u, căci ingratu nu preu săți fiu. BURATICU.Li GAIȘȚA. Unu buraticu în ferești ținutu Precum opștește'i cunoscutu, Într'o zi ce coboră Să vestiască vreme ră.