Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)

1851-01-29 / nr. 54

214 zimbrul Cellula Roiti. Nesupunerea Samioților pășunată din intețirile ducurilor răsvrătitoare au silitu me Înalta Poartă de a adresa unu memorandumu puterilor streine prin care arată blocarea insulei Samosa. Două vapoare cu trupe s'au trimisu din Constantinopoli. Unu altu memorandumu au adresatu la toate ambasatele, privitoriu au măsura despre oprirea giocurilor de cărți și de hazardu. Aniversara nașterei Profitului Mohamemu s'au serbatu cu mari firimonii. În capitala Imperiei s'au însemnatu foarte dese loviri de apoplecsie ce au pășunatu moarte între care căzu și Hasani-Bei șambelanul Sultanului. Guvernatorul de Alepu întrebuințază mare activitate întru adunarea lucrurilor prădate în revoluțiea urmată asupra creștinilor. Politica din Holsteinu au publicatu o ordonanță, prin care înpedică ue însărcinații Braziliei de a înrola în publicu (berbuncă ) soldați i eșiți din armie, pănă acumu agenții n'au isbutitu cu înrolarea în nici unul din Sfaturile Germniei, și cu toate că numerul militarilor streini din Holsteinu este ca la 8,000, totuși nici unul nu s'au înrolatu pentru servițiul Braziliei. Nopitațiile dintre Comisarii Federali și plinu-imputerniciții bani pănă în 23 Ianuarie n'au produsu nici unu rezultatu doritu. Supunerea Șlesvigului s'au sevărșitu prin puterea armelor, și acea a Holsteinului prin o supunere de voe-silită. D. Gagheriu ce intrase ca majoru în armata Ducatelor căpătăndu'și de misiune au sositu în Hamburg. Nimică nu vădește că notabilii acestei politii aru pregăti șefului partizii Gota, vre unu banchetu simbaticu sau vreo manifestație populară. Generalul Radovici înturnăndu-se din Londra aa Berlinu au sositu in Hamburgu 22 Austriene în Hamburguli Hapoveru. Iază spiritul publicu din Nordul Germaniei foarte întărătatu prin arătarea trupelor Îîn iastă din urmă Mai cu samă verberea au crescutu mai multu, prin chipul primirii strălucite făcute de curte șefilor corpului austrieanu, și pentru opiirea generală ce'i respădută că păduirea Holsteinului nu este singurul scopu al sosirii trupelor austriene în aceste țări. Senatul Hamburgeru s'au arătatu formalu dorința de a nu primi în politica lor trupele austriece, adăogăndu că dacă e neapăratu ca ele să petreacă în această poliție, apoi nu refuză ale primi, conformu relațiilor federale. Aceasta s'au împărtășitu prin telegrafu Prințului Svartembergu, ce pare însă KB reclamațiile Senatului nu s'au luatu în privire, căci trupele în 23 au călcatu pămăntul Hamburgului. D. Arnimu au presentat unităii cameri din Berlinu o proposiție npin care ce descuviințeze Comisarilor Federali din Ducate cuprinderea de armiendană a oarecăror panturi din Holstainu și a altor părți atărnate de confederație, dacă aceasta aru fi urmatu după împărtășirea unora giurnale. Propopozițiea amintează Prusiei tratatul ce au închieciu cu Locotenența generală, din puterea căruia totu teritoriul atărnatu de Confederație nu va putea fi cuprinsu de cătți de trupe federale. La Copenhaga urmează mare ferbere din pricina noutăților ce vinu de la negoțiațiile ce se facu la Hamburg, și în care se crede că Comisarii federali nu aru pre băga în samă drepturile Daniei.fie știe că oipvitație s'au adresatu guvernurilor germane de a trimite la Dresda pe lăngă plenipotenții lor, încă și oameni speciali și competenți în cauza germană. Această invitație, după giurnale, s'au primitu cu bucurie și mai mulți noi plenipotenți au mi sositu la Dresda. Noul Mesagiu au Prezidentului și numirea ministeriului său de transiție, n'au însemnatu nici decumu starea politică nici au îndepărtatu furtuna. Criza urmează, conflictul ține: Trecerea maiorității la oposiție, limbagiul organelor sale, precum și acel al presei republicane și legitimiste, anunță o nouă luptă asupra Eliseului, luptă a căreia sfărșitu nu se crede de a fi în favorul puterei esecutive. Întețirea asupră ș i este neînchipuită, mi aceala partizanilor Napoleoni nu e mai puțină înprotiva Eliseului. D. Hovin-Tranșer din vechea mușteriile trecutu acumu în opoziții, au propusu anterpelare miniștrii noi se aflau pe brice; aceștia s'au declarau gata de a respinde, însă partida stîngă amănatu interpilațiile de 27 Jan. Lupta a oi vie, iară reziltatul după cele ce ce văd, că cabinetul nu va trăi de cătu trei zle, că Prezifitul sau va trebui să ce ușlească înainte Adunărei și a primi constentru compunerea cabinet d era una din cele mai nătăgita legislativă, din aceste rubiască cu unu anu mai naite din 1852, într'unu discursu c'autu, s'au declaratu soarte a țintirilor papale din Angla, dară și tuturr măsurilor ce aru fi autu de scopu a s' lua în contra clerului catolicu. Goddin nu crede că Roma să fie așa de pericpoasă pentru Englitera iidea să ce alarmie. Meetingul (adunare au fostu de opirea D. Golden. D. Bravolurile propune pentru egnomiea Spaniei o sută milioane de piastri din care giustate ministerului de resbelu, sfinci cade asupra o reducere din cheltueli ale aceștiea. Mai multe giurnale germane infățațiile șefilor lui, Cabr vni lupte cu puter pute să se greriza așteptat” D. Fostler foarte aplaud protivizoriu și zeci de militrii se paru măsură ecopare detern afară. I stuane ne alte ministerii. Îmsîncuviința această impotentă omică. Cabinetul Spanisu ce natu a recunoaște datori din FA PASCALU BRIANO ROMANI ISTORICU de ALESANDRU CIUMA. Politiile săntuia și oașinii; hazardul prezidează la fundațiea spu la nașterea lor, și locul topograficu unde ce zidescu acele, pozițiea socială în Kape ce nascu acestiea înmurescu în sine au în reu asupra întregei lor siințiri. Ami văzutu niște cități pobile atătu de măndre, încă nu au poftu să domniască asupra totului ce le încungiura, astfelu că căteva case abe îndrăsniseră a ce statornici ne vărful suntelui unde ele își puseseră fundamentele, de aceea mi rămăneau pururea măndre și sărace, ascunzindu în nori frunțele lor cele parcanate și văzute neîncetatu de vijăliile verei și de furtunele ernei Gră zice căt nișe regine esilate, urmate numai de vro cățiva curtizani a nenorocirei lor, și prea măndre pentru ca să se îngroșască a veni să ceară de la șesu unu poporu și unu regatu. Amu văzutu niște politii mici atătu de umilite încătu re fugiseră în fundul unei pi, își zidiseră ne malul unui părău casele, moarele și colibele, și adăpostite de niște movili ce le apărau de căldură și de frigu, petreceau acolo o vieață neștiută și liniștită, aseminea aceea a oamenilor acelora fără căldură și fără apiriție, ne care ori ce gusturi sparte, ori ce lumină ăi amețește, și pentru care nu e fericire de cătu la umbră și la tăcere. Săntu altele ce au fostu întru'nceputu unu satu prostu pe malul mărei și care, puținu căte puținu, văzindu că corăbiile succedează os mi pasele corăbiilor, mi au prefăcutu colibile în case și pasele în palaturi, astfelu că astăzi purul Potozului mi diamanturile Indiei ce îndesuescu în portul lor, și că ele sună ducatele (galbinii) lor și ăși așternu podoabele, ka opmniniile din norocire au agiunsu a fi mari din nimica cpre ne umplu de taină cu echipagiurile lor și prin ne slugele lor de ne insultă (ocărescu). În sfărșitu mai săntu încă altele ce s'au fostu rădicatu mai întăiu bogate în mijlocul unor Aisezi vesele, lue umblau pe tapeți (covoare) restrițați d flori, la care agiunea cineva prin police capriuire mi pitoresce, căria ai s'aru fi przisu o soai îndelungată mi Fepiuits, mi care de o dată piăzutu ființarea logamenințată de o rolitie rival ce se inea ne marirea unui drumu ahpe, comerțianți hi călători, și lăsa rate că să se istoviască cu încet trăgila care sărma singuca o fără fată căriea unu aloru solitariu ăi usură isvoara pieței. Iată de ce șleva simte simpatie sau distul amoru sau ură pentu cutare sau cutare politie ci pentru cutare ca o ciare persoană; iată se facife a ce da unor piețe răci și eniter ce ni se cuvinu di cătu ființelor Bit șominei de a ce zice Mesina cea probilă, Siracuza cea crîncioasă, pirgeniied măreață, Trapani vel neîniă, Palerma cea îMricită. În ademtui, de au fostu preopolitif redestinată, e Pafrma așăzată sub uni ieriură nori, ne unu păpintu mănosu, în mirajulur cămpii pitoresce, rechizăndu-și portul unei mărie rostogolește valii de azuru, împărțită aa rou prin ei Rozaliei, la răsiriti din apul Nacadrată din toate părțile privii lanțul încinge întinsul ș je epipmovila Ci ferano, si de munți !