Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1851-06-11 / nr. 92
rul reviziei. Dintre Comisarii aleși numai trei figurează din acei ce D. Broglie iau infăpoșatu supscriși in proposiuea de revizie. În seanțele biurourilor Prezidentul au fostu foarte aspru tratatu de cătră cățiva oratori, între care se află și D. Falu. În seanța biuroului al 15-le ce s'au giputu pentru numirea comisariului despre cveștiea reviziei, mai mulți oratori unul după altul au vorbitu. Di Lamartin, Bazu, Madie de Monjo, Malardie, de Flotu, Segarai, d'Ombido de Gruzeil, unii din ei pentru mi alții în contra. D. Bazu s'au arătatu cel mai energicu împrotipitoriu aa reviziei „reviziea” zisă el, nu poate a se face nici decum legală. Aceasta este pre adevarata. Minoritatea este decidată a vota în contra acestei măsuri. Dacă ideea oricăria partizi aru fi de a vătăma constituțiea și a căpăta prin vreo nelegiuire criminală reviziea, ne care eu o respingu, minoritatea se va combate pentru păstrarea constituției, ea să va număra între șirurile ei.” La cea întăiu trăsătură de scrutinu D. Bazu s'au alesu comisariu cu 23 in contra a 13 ce s'au datu D. Laborder. După o socotelă ce ce făcea la 8 iunie in Adunare 867 voturi erau pentru și 277 în contra reviziei. Se încredințază cu unul dintre vițe-prezidenți în turnăndusă de an Dijonu și care e favoritu al Clișeului, fu întrebatu de cătră prezidentu, ca ce felu de ispravă au făcutu cuvăntul său?,, imi pare rău de a Ba spune ii răs să peardă 50 de voturi.” . Escadra franțeză comendată de amiralul Perseval Deșern au intratu in 27 mai in Mediterana. Într'o corespondență particulară adresată de la San-Petersburgu la Gaveta de CoLE , punsă, că cuvăntul acesta va face ca revizie a Daniil de Webster. Cei 25 de ieși ae s'au loni cu data din 31 maiu, ce zice că drumul de feru de la Moscova va fi deschisu spre intrebuințare in luna lui avgustu (estafeta). Noaptea in 2 Iunie, regina Piemontului au născutu unu princine, care s'au botezatu în 3 la cetățuea regească Moncalieri de cătră Arhiepiscopul de Verseil, numinduse: Carol-Albert-Ferdinand-Eugene, duce de Sale. Împrojmvirile prevăzute din provințiile opscient, la circulara privitoare pentru restatornicirea vieților provințiale în mai multe cercuri (ținuturi) din Sileziea, s'au arătatu; însuși proprietarii cei avuți declară că nu voru răspunde la apelul guvernului, și prezidentul provinției renane, D. Weuerswald este foarte contrariu la această măsură. Această treabă mișcă foarte tare spiritele nu numai în Prusia, dară și în Germaniea. Cu toate acesteau se poate crede că măsura guvernului să nu se aducă întru împlinire. Regele au purcesu la 3 iunie spre Hapoveru. Vustul sboară că aide te va intănui cu regele de Wirtemberga, spre a ce impăca după receala urmată între ei în urma discursului MS. Biptem se preze. Se impărtășește de la Francfortu că Dieta ce află foarte intentă asupra Danemarcei, și că ea nu s'ar pleca la morănduirea proiectată despre cronosiea tronului, chestie în care ea are a se amesteca din pricina suveranităței Holsteinului ce face parte din Confederațiea Germană, suveranitate care ar reveni silnicită princepelui Cristianu de Gliuscourgu căndu s'aru suine tronul Danemarcei. Este de crezutu vă dacă Rusiea și Franțiea aru încuviința această îndrănduire, aducerea ei întru împlinire nu se va impedeca prin opuperea Dietei, ci noi credeimu că pentru o asemine împregiurare Dieta nu s'aru strica cu nurtea Rusiei. Noutățile de la Sniturile unite arată de candidatu la prezidența viitoare pe D. arestatura Florida ca partași la încercarea Generalului Lopez asupra Cubei, au sositu la Baltimora in 22 maiu - Între S Ușteni Mecsico mepescu a isbucni desbinări până, în urma refuzului sersicanilor de a nu lăsa să descarcie vasele nord americane încărcăturile lor, și despre oprirea unor pasageri de pe unu steameru totu al acelei parii. Amăndoue Camerile Cecsicane s'au amănatu pe 80 de zile, re guvernului timpu de a se pune la cale într'unu chipu cu creditorii Statului. Indienii nu încetează cu prădările în Durango, și în alte provinții de la nordul Colsicului. Turcienil de Kondant, cuprinde că Sechib efendi inspectorul generali din provințiile danubiene (dea dreapta Dunărei) au purcesi în 31 mai pe vaporul Medgidie spre împlinirea funcțiiloru cale. Totu ne acestu steam eru se afla Musa pașa, generalu divizionaru, cinci ofițeri de statul-magipru, doi ofițeri prusieni Je ce află în servinea otomană wi 809 soldați de artilerie. E au desbarcatu la Varna, spre a merge la Silistra și la Rustucu, acești șefi au ra să cerceteze care su lucrurile reperației ce au Ch ce dacă la aceste doue punturi, precum și la toate celelalte de pe toată lunca Dpărei, și artileriștii de ne au deosebitele trâne regulate voru înlocui acolo pe acei neregulați ce făceau servițiea. Șevile-efendi au urmatu cu drumul pe mare și Dunărea pănă la Rușcioru. Trecăndu ne dinaintea palatului Împărătescu de Beilersel, mateloții din Melgidie ce erau înșirați prin barce, au strigatu vivatu Csalansa mi muziva artileriei au căntatu marșuri militare, arii paționale și simfopii de la pornire ca pănă la Vuiuchere. Dovatele din 6 iunie reproduce următoriul articul cuprinsu în gazeta de Coloni: Constantinopoli 18 maiu. Noul ambasadoru al Franției, D. de Lavaletti au datu în audiență solenelă acreditivele sale, M. S. Sultanului, și iu înfățoșatu persoanele ambasadei sale. El este însărcinatu șai cu samă de Republică de a prezenta drepturile creștinătății catolice asupra Sf.Mormăntu, în contra creștinilor de ritul grecescu, și întru aceasta au datu M. U. dese scrisori autografe cuprinse în termini foarte energici, din partea Presidentului și a Papei. D. de Titovu abmasadorul Psciei din partea sa, au dat Înaltei Poarte Otomane unu Memorandu care seamănă îndestul cu o protestație formală, însă ce aluogu sezoanele următoare cătră atele care au fostu și espuse în favoarea drepturilor Rusiei asupra St. Mormăntu: 1o Săutu aproape de 50 de ani decăndu o ceartă isbucni între Greci și Armeni în pricina St. Mormăntu. O rombie alcătuită din trei ulemale, din doi Arhierei greci și din doi armeni puseră sfărșitu certei hotărăndu că St. Mormăntu se cuvenea Grecilor. Atuncea se afla la Constantinopoli unu ambasadoru ai fFrastiei catolice și unul | SE 302 Bucovina, a scrisu Gramatică română nentos Germani Festiuntafiife Sprablebre. Cernăuțui 1810- 8) Mihail Boiaru Profesoru la Viena a scrisu Gramatică de Limba Macedo-Români pentru Germani (Macedo-Romanische Ergaflergie) cu litere Viena 1813. 9) Constantin Dieaconovici Loga, Prof. scolelor preparande din Aradu, a scrisu cu slove Gramatica Romăneaecă, Buda 1823. 10) Petru Papioru celebrul acela Istoriografu, a scrisu oisărpăciunele sale asupra ortografiei limbei române Ortografia romana sive latino-Valachica, Buda 1825. 11) Iopnnu Alecsi, teologu, a scrisu, Sgamatis Daso-gomana cu litere Viena 1826. 12) Stefan Marțela, Gramatică Romănească și Rusască 2 tomuri, Petersburgu 1827. 13) Iopnu Elipdiu Gramatică Pomoneacus tin, cu slove Sibiiu 1828. 14) Grigorie Pleșoianu, Gramatică română ne scurtu cu slove Sibiu 1828. 15) Georghie Cossec și Gramatică Romănească în 2, tom. cu slove Iașii 1833. 16) Ioan Pop, prof. în gimnasiul din Bucureți, Gramatica romănească cu slove, București 1836, aceasta a văzutu a 9 Edițiune la 1850. 17) Gramatică Română-germană de unu filoromânu Brașov 1838. 18) A. T. Laureanu: Tentamen criticum in originem derivationem et formam linguae romanae in utroque Dacia vigentis, cu litere Viena 1840. 19) Dinculu I. prof. Gramatică româna pentru Ruși cu unu adaosu de eserciții și unu vocabularu. Petersburg 1840. 20) Andreas Clemens noms protestantu, Gramatică română nentos Germani cu unu vocabulariu Româno-germanu și germano Românu cu litere și slove Buda 1813 și Civile 1836. 21) Frideric Dieu, mare filologu în Roma în Prusia, a scris o Gramatică română pentru Germani făcându și unu paralelismu de toate limbele romane în 3 tomuri Sgamsmatic der romanisnen Sprachen ( Theile, Bonn 1836) afecta limba română nu numai o înșiră ăntre celelalte limbi romane, surori ale ei, de el în așezare ia data tocmai locul al doiea adică îndată după cep italiană văzându că între tote șese surorile aceste doue semână mai multu. 22) I. A. Vaillant, Gramatică română pentru Frapuozi (Grammaire Valaque pour les français) cu unu Vocabularu portativu româno-franțezu mi franțezo românu, București 1839. 23) Gheorghie Golescu Mare Dvornicu a scris o Gramatică foarte întinsă pentru limba românță, Bagări de seamă pe sora canoneloru Gramaticeși, București 1840. 24) Teoctistu Blaasevici, Spiritullu în seminariul Greco-orientalu din Bucovina, a scris o Gramatică română pentru germani (Treptetis ratture Ergatlerte der bpatoromanifesn Ersatfe) Cernăuți și Lemberg 1844. 25) Timoteiu Țipariu canonicu și prof. de limbile (fntuigeiaote für festife.) Brașovu 1845. 28) Andreas l zer Gramatică română pentru germani (Valafiire Sprachlere für beutsche) Brașov 1846 29) Nicolau Bălășescu prof. gramatică pomxns pentru seminarii și clase mai înalte, edit. Sibiiu 1847-848-2-a Edițiune Bucureștti 1850. 30) Neculai Bălășescu prof. Elemente de Grămade Limoba Pomxns, Bucureși 1848. 32) C. Piptonu prof. în Bacău mans, lantii 1848. 33) P. M. de pentru romănească Iașii 1848. 34) Nix Monopeeis, Gramatică românească pentru scolele primare, Iașii Ediți, 1848, Edit. 2-a, Ediț. 3-a 1851. Aceste 34. Gramatici limba română tipărite ne sântu cunoscute pănă atuma, cătră care dacă am voi să adaogem. 35) Gramatica română manuscris de D. Perinu în Cernăuți, orientale fia ori Blaiju și 27) a scris Ortografia de limbă a pomxni, 1543, 26) Dimitriu Boeriu teologu de Viena, drept scrierea limbei române, cu slove, bia, 1844. S. Petri Gramatică română mai ajuge Ergallente Cămpeanu pentru Gramatică PoGramatică tică români pentru scolarii începători, București 1850 31) D. Codrescu ka prof. mn Ortogracu litere Germani Ploești Rudimente