Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-09-17 / nr. 23
90 ce pătrunde îndeobștie de bunele cuvăntări a Stăpănitorului Domnu și a îndoi a lor silință spre a merita și pe viitorime mulțămirea și recunoștința Guvernului, eap mie ami da motivu de a se mijloci in vreme, răsplătirile cuvenite după merite. (Iscălitu) Gheneralu Inspectorul Oastei Cavaler N. Mavrocordatu. - D.-lui Maiorul Duca comandirul pompierilor din Galați, pentru vredniciea și activitatea disvălită la ocaziea focurilor tămplate în acea poliție la 10 avgustu și 3 Sept. precum și pentru primejdiea ce au suferitu prin căderea unei grinzi pe picioru din care au fostu mai multu timpu bolnavu, au trasu luarea aminte a Departamentului din Năustru care prin anaforaua de subu No. 19947 au supusu Prea Înalțatului Domnu cele mai susu cuprinse cu propunere de a se încuviința o gratificație bănească, din veniturile Sfatului municipalu din Galați. Prin apostilul din 11 avgustu D. ©. au încuviințatu o gratificație de 150 galbeni de a se da din țitatele venituri D.-sale Maiorului Duca. În Depart. din Năuntru s'au înaintitu la șefu de masa ELite D. Dimitrie Carpu, mi ue D. Iordachi Caramfilu s'au rănduitu șefu de masa a fl amăndoi la Secțiea B. Zimbrul felicitează pe tuipea giurnalului Harpiea. și DRGIMBRUL SI RSR A. CA F ». L. N Revista Politica, La Parisu ce respăndise vitetele că adunarea legislativă ce va convoca la 10 ani, văzinduce împregiurările de față de și este a'și prelungi vacanțiile pănă la 3 Noembrie. Nu se crede însă că se va rechema. -Departamentul Ardești s'au pusu în stare de asedie, în urma tulburărilor ce au urmatu în cantonul Largiantieru. - Manifestațiea cea mare bonapartistă ce se anunțasă nu avu locu după cum s'au fostu prezisu. - La Parisu s'au primitu știri telegrafo-electrice de pe giurnalele semioficiale despre moartea generalului Lopetu și a companionilor sei avantujoși din Cuba, ei nu fură trecuți sub arme ca acei prinși pe marea, dară au muritu luptănduse. [. Nauional de Verlinu încredințază că afară de reforma legislației in materie de simnu de comerțu au pregătitu unu tratatu cu mai multe Sfaturi despre reciproca protecție a inventatorilor. Franțiea și Belgica s'aru fi declaratu gata de a trata. În seama Dietei germanice din 6 Cent, comisionea însărcinată de a examina creștiea spre a ști dacă flota germană trebue a se păstra, au înfățoșatu raportul seu, care închisă, au împuternicitu pe comisiune a numi trei barbați esperți, care se voru rosti asupra următoarelor cvestii: 1). Care trebui cede numerul flotei din marea Nordică pentru ca să poată respunde scopului său? 2). Cum trebui să se organizeză ea, și în desocoteală apei Ce ținea în formarea sa cu escadrele austriene și prusiene staționate in marea Adriatică și în cea Baltică? 3). ‘lo lume cere organizație a flotei și cheltueala neapărată a intreținerei sale? Însfărșitu se va face cunoscutu acestor experți că flota noate să servască de cătu a proteja comerțul și țermurile. După ziua giurnalelor engleze în toate loviturile ce avură Spaniolii cu Lopețu inr insula Cuba fură bătuți și șeful lor generalul Ena ucisu in 17. Pănă la 25 ani, Lopețu se afla în Cuba cu unu corpu de 1500-2000 de oamini mărșuindu spre Havana unde nu se afla de cătu 700 de oamini. înștiințerile de la Haiti anunță regularea amicală între Imperatul Sulucu și republica dominicană.l Je încredințază că guvernămăntul Austriei nu are năzuință de a provoca pe anul viitoriu la Viena, o Espoziție de producte ale Industriei, după felul celei din Londra. Apalile Literaturei ce ce publica la Viena și care agiunsese pănă la al 12810 volumenți, au încetatu de a se mai tipări. Rusiea. Drumul de feru de la San- Petersburgu la Moscva s'au deschisu acum de curăndu de cătră Împăratul în persoană, și nu al Imperiului Austriei au primitu o scrioare autogravă a guveratorului ce'l poftește a'și relua rezedențiea în capitală, pentru ca M. S. să poată apowila de sfătuirile esperienței lui. Ce zice încă că consiliul miniștrilor, prezidatu de cătră principele de Swarțenberg, ilu esprimatu doadu ce sau dusu unu curieru de cabinetu cu oare care solenitate la castelul de Johanesbergu unde principele își ține rezidența de vr'o căteva luni. Principele de Meternihu au primitu poftirea Imperatorului in zilile din tăiu a lui Augustu, și hotărise mai întăiu pentru 24 a acelieași luni ziua purcederei sale; însă aceasta s'au întărzietu din cauza călătoriilor progejate de cătră Imperatorul ce voea să se ducă mai întăiu la Isla, și a poi la Verona spre a asista acole la mare le manevre militare pregătite de cătră mareșalul Radeștii. „D. de Meternihu nu are scopu de a lua apte la direcție a trebilor. În privința aleastă hotărirea sa este făcută, el nu e aproape de pa ascunde, e destul pentru dănsul că au gubernatu Imperiul în cursu truzeci de ani; trebue astăzi să cruzi de nu ce cuvinu nici vrăstei sale pici prec dentelor lui: ea poate să le sfătuiască, dară nu poate, nu trebue să le pue in lucrare:, Eu nu mă voiu mai sui pe scepă, zice ea, ci nu mi ce cuvine să stau în culise. Simplu și uoru de acum înainte, amu să mă punu în lojele din tăiu, de jolo voiu giudecane, autori, și nu voiu refuza sfătuirile mele acelora ce Mi le voru ceȚarul au făcutu giurul de înaugurație cu Împărăteasa, cu o parte din Konit wi din prin aprobațiea sa, căci aceasta e neapărata prinții și prințesele familiei Sale. Austriea se cetește în Giurnalul Debatelor. Kopeenondenpiiae noactae din Germaniea anunță apropietă returnarea la Viena a Principelui de Meterniihi. Necesiu de condiție a oaminilor politici ce au gunvernatu în îndelungatu timpu țara lor, și de aceasta returnarea la Viena a Daui de Meterninu este prinită de cătră mașinii posidarea patentelor de invenții, ministrul pru- la Bena cu data din 7 Cent. că vechiu can- pui in Germaniea ca unu evenimentu însemnința astă într'unire. c. FIINCE lu„Însă D. de Meteorixe n5 ce împarae la Viena spre a fi acolo fără de înmurire și de autoritate asupra marșei trebilor în Austriea, chiar și de ar voi una ca asta nu o va putea: nu e în puterea lui de a sta cu totul streinu la cele ce se voru petrece subu Okiliei; el CC BA înpărtăși de acele, fie măcar prin critica sa, ori — ------- --- 2. Amu asistatu. 1. MIP, capă 1. 2. 3. 2. 2. 3. CIOARA JAGPA tretină a Kaasa Kowukotopis 3. PORA 1. ABUCIR VIȘPU Abuniriasu. . . a șargă tipie, ALCERGĂRI VELCAI la cele întăi alergări ce s'au făcu lu țiea ipodromului nostru ni face a spera că instituiiea aceasta va prinde răașănunțimi dăcină de eri, cu țra noastră. Noi dămu oalre care căci în adevăru au fosti: una; entusiasmul oculul acesta cu totul nou între noi, au agigale au fostu din cele mai încăntătoare. În pal, alergările cu ființa ca. Iată rezultatul deosevitelor alergări. Alergarea de liuralea pentru Kat de locu, nomontsasi 140 ras. uni giuru, 4 pepuce, 1a Premie din partea Kseep- 4. Kai c'au fostu înscriși, din care unul s'pu pu plergatu wi pu sositu în răpndul urmăiorii: ABORIPE,petine, murgu cafeniu a D. Masporopolats, 2 mi., cer. Premiea Komitetsast 140 ppibini EMPRU,iarmasariu murgu cafeniu, de 6 ani a D. Arghiropulo, Ami. COURSES, assister aux rghemistes courses qui ont eu lieu à Jassy, € l'inauguration de notre hippodrome nous fait espérer que cette institution pren nous. Nous donnons quelques détails sur la fête d'hier, car c'en était une; l'enthousiasme et l'intérêt que ce spectacle tout nouveau parmi nous, a ehsite dans toptes les classes de la population, a été des plus inattendus. S.A. s. le Prince Régnant a honoré les courses de sa présence. Voici le résultat des différentes courses. Course de vilesse pour chevaux du pays 1. Prix du gouvernement! 140 Lisptu. Un tour. 4 chevaux étaient engagés, un a été retiré, ont courru et voni jarrivés dans l'ordre suivant. LAURA pouliche grise, 3 ans, à Mr. Panajotti Morousy, ABOUKIR, poulain bai brun, 5 ans, à Mr, A. M: ivrocordato, u see. 3. TCHORA pouliche noire, 3 ans, à Mr. P. Mourousy, 2 min. 8 secondes. 2de pu 2a D, tretină neagră, sale a D. A. Maprocordato, D. M. a D. P. laeprapea Argiropulo Moruzi a D. A. Maprocordati de 2 2. pu giururi 2. și interesul în toute clasele 4 cai înscriși, 2 cas pe-| de Princepele Compitoriu au ono- Panaite ZARIFU xapmacapis surit, de 5 ani, BEIAZS xapmacapis alba de 7 focuri purul fm deschisă de 6 ani și a 3alergare au fostu retrasă. Premie din naptea dseeconomontsast ani 2. 180, min. 1. secundă. căștigit: Premiea. de Inodpome. la Iași. mi - Nous venons d' despre cepsapealdra racine chez ce spectapopulației, Moruzu. a Dlui Al. Masporopolat. a Dlui Iancu Candruzin. 3. BEGAZ étalon Le cheval gagnant a fait 2. 2. 1. ZARIPH étalon gris, ras. plergorel de partidă. {ere Manche a D. Arghiropulo, 2 minute. I. VISPE jument et minute. 1. ABOUKIR a Deale D. Panaite Moruzul 2și, 3me à Mr étalon 2. BICHE à Mr 3. E Arghyropoulo EMIR blanc. Mnche A. Mangosoglato. 57 . Mr A. Mavrocordato ans, à ans, le tour en 2 minutes, 2 minutes. 5 secondes. baie claire, Mr. 2 min. { Alexandre Mangosogdato, à Mr Jean Cantacuzène, minute 5 secunde. 20 Prix du Gouvernement 180 ducats course en partie liée. seconde. TCHORA à MeR. Mourousy a été getigee. Aboukir Comité 140 ducats. a remporté le Prix. Course de fond, 2 tours d'hippodrome, 4 chevaux bai brun, 6 inscrits, 2 retirés. | ra | ù 6 ans à Mr. Em. Argvyropoulo, 2 minutei N ans, à Mr. Em. Argyropoulo, 4 auinules 2 min. see. - a . | de >. # È } |