Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-07-19 / nr. 6
lei in 19ulie. 1851. AȘIN. Abonamentu. Abonamentul. Iașii mi ținuturi: Prețul ne unu anu 75 lei. - șese luni 40 —înștiințerilor ne unu rându este 25 parale. Astă sone esă Lunea și Golea cu doue suplemente in 8, pe fiecare lună. Ce face în Iași, la Redacție în Tipografie a Buciumului Romanu, la ținutuiri de la Domnii Profesori, și în București la librerica D. Ioanidi, cu prețu de doi galbini și unu Ivanțiguneanu, Anși II. - 33-3E. Jassy. Conclusion de Foffice princier au Divan Général de Iașii. Urma Ofisului Domnescu adresatu Divanului Generalu Moldavie. Subu privigherea Secretariatului de Ctats. În Canfileriea Secretă de Statuie este și acea a Sfatului Cărmuitoriu și care se află centrul lucrărilor a deosebitelor puneri la cale atingătoare de administrația țerii, precum și a corespondențiilor cu deosebitele consulaturi în feluri de pricini, au fostu nevoe a ce întroduce oareși care îmbunătățiri neaparate mai alesu în arhiva aceștii canfelerii chear de la purerea în lucrare a Organicescului Regulamentu ce păstrează acte autentice de unu interesu generalu al țărei, prin urmare cea întăi privire au fostu nu numai de a se regula canțelemiea și lucrările ei pe unu modu care să răspundă la înlesnirea trebilor de a se feri de stricăciune, de poposiri și de perderea actelor autentice atingătoare atătu de administrația din năuntru cătuți de relațiile cu deosebitele consulate împrăștiete prin cheile care avăndu statornică lucrare urmează a fi pururea în videre. Spre acestu sfărșitu s'au întrodusu în răndueală canfeleria Secretariatului de Statu o nouă regulă prin osăbirea actelor autentice și acelor atingătoare de corespondenții cu Consulatori care c'aë culesu cu stăruință de la anul 1832 adică de la înființarea acestui postu și s'au depusu în cartoane înadinsu pregătite cu osăbite incrkpingimi înregistrate mii de acesi. Dule lăngă aceasta s'au înființitu în canțeleriea Secret. de Statu o mică bibliotică compuse de uvrajile cele mai neapărate în materie diplomatice. Subu privngerea Hotmaniei Întreținerea miliției cuprinzănduse și sporturile făcute în privirea sumei prețurilor cerea anu cu anu soma de 1,506,202 lei, însă în privirea strimtorirei Visteriei, neputănduse organiza companiea a patra a batalionului al doile, cheltueala s'au mărginitu în 1850 la 1,434,307 și în 1851 la 337,316 lei. Prisosul au slujitu întru a ce acoperi ocerite cheltueli neprevăzute ce se voru însemna mai geoiu. S'au înființatu o baterie de artilerie prin hărăzirea unui turn făcută în 1835 de cătră Rusiea și a altor cinci dobăndite în 1849 de la Înalta Poartă. Suma asignuită pentru întreținerea acestei baterii s'au hotăritu a fi de 175.791 lei. Însă pentru cuvinte de economie neîngăduindusă organizațiea Sous la surveillance du Secretariat d'Etat. Une réforme complete a élé introduite dans la chancellerie du Secrétariat d'Etat qui est aussi celle du Conseil et. dans laquelle se concentrent toutes les mesures générales d'administration ainsi que les relations avec les Consulats. De plus des documents authtentiques relatifs aux intérêts publics du pays se trouvaient déposés dans les archives du Secrétariat d'Etat depuis la mise en vigueur du Reglement Organique. p a fallu prendre les dispositions nesessaires pour les préserver d'une part de toute dégradation et pour en regler le dépôt d'une maniere plus rationnelle, Par conséquent, suivant un nouveau mode d'organisation, les documents authentiques ainsi que les picces appartenant à la correspondance avec les Sonsulats se trouvant depuis l’année 1832. épars dans les dossiers en ont été ehtraits soigneusement, déposés dans des cartons spéciaux et enregistrés à part. En outre une bibliothèque a été organisée dans la même chancellerie sontenant un pelit recueil des ouvrages les plus nécessaires en matière diriomatique. Sous la surveillance de la Hetmanie. “V4 À L'entretien de la milice y compris les surcroîts que la hausse des 3rM nesessites, s'elevait une année dans l’autre à 1,506,202 ptres, mais eu égard a embaggas financiers de la Vestiarie, l'organisation de la quatrième compagnie du second bataillon ayant été suspendue, la dépense a été réduite en 1850 à 1,434,307. et en 1851 à 1,337,316 ptres. L'excédant a servi à couvrir di-verses dépenses imprévues qui Seront mentionnées ci-après. Une batterie d'artillerie a été créée moyennant le don d'un canon fait en 1835 par la Russie et de cinq autres obtenus en 1849 de la Sublime Porte. L'allocation pour Ghenttetien de cette batterie a été fixée à 175,791 ptres, mais des motifs d'économie n'ayant pas permis l’organisation complète de la batteghie, la dépense pour l'année 1850 ne s'est élevée qu'à 150,889 ptres, et pour Gannée 1851 qu'à 44,958 Dptres. A l'heure qu'il est 4 canons et deux caissons se completă a bateriei, certueala pe 1850 nu s'au suitu mai multu de cătu la trouvent complètement équipés. 150,589 mine anul 1851 au 44,958 lei. În timpul de față 4 tunuri și put ENT , doue chesoane se găsescu cu totul echipate La surveillance sur la ligne du Danube a exigé une organisation plus ét en Privigherea asupra liniei Dunărei au cerutu o ocranizație mai întinsă mi due et plus conforme au développement que la mes , depus -4 mai potrivită cu desvoltarea ce o capătă, pe cătu merge plutirea. Vasul de plus. La chaloupe canonière qui existait au par avant élant hors de service a avait été vendue en 1847. Il a été jugé indispensable de la remplacer par trois autres dont la première de plus grande dimension et portant trois canons pour le service du Danube, les deux autres à un canon pour la garde des conflueñts du Séreth et du Pruth. Les cadres du personnel desservant les chalopres sanonieges ont ete portés à deux officiers el 70 soldats. L'équipement du corps des gendarmes suivant la nouvelle organisation qu'il a subi vient d'être complété par l'achat des chevaux nécessaires. De nom branvadtă ce ființa mai nainte ne mai putăndu respunde la menirea lui s'au fostu văndutu în 1847. S'u socotitu de neapăratu a ce înlocui prin trei șilupe canoniere din care cea întăiu de o mai mare încăpere și înarmată cu trei tunuri să împlinească slujba pe Dunăre, iar celelalte desecăte cu unu turu pentru paza guzelor Siretului și a Prutului. Cadrele personalului trebuitoriu pentru slujba șalupelor caponiere se cuprindu din doi ofițeri și 70 soldați. În formarea corpului jandarmilor după noua organizație ce au căpătat"o breuses améliorations et des réparations fondamentales ont été faites à la qua s'au completatu cu toată amumițrea și caii care de curăndu s'au cumpăratu. Numeroase îmbunătățiri și reperații fundamentale s'au făcutu la Carantina de la Galați, cum și la picheturile de pe margine și la cazarma militară, cu o cheltueală de 172,834 lei făcută de Vistierie. Trebuința de a petrece milițiea în timpul verei la lagăre au nevoitu o cheltueală de una mie galbini făcută de Vistierie pentru formarea corturilor ce întrunescu pe lăngă avantajul trăiniciei, și acel aleșnirei mutărei. gantaine de Salatz, ainsi qu'aux piquets de la frontière et à la caserne militaire, moyennant une dépense de 172,834 ptres faite par la Vestiarie. Le besoin du campement de la milice pendant la saison dete a nécessité la dépense d'un millier de ducats faite par la Vestiarie pour la formation des tentes qui réunissent à l'avantage d'une plus grande durée celui de la facili du déplacement. té - -- a4- - -- - - - 3. t --.-.. OPVTONUL ZIMBRULUL DE IA PARIS LA ATENA PARTEA ÎNTĂIA Stefano era plăcșul cel mai puternicu din Zerba de la nordu. Ținutura sa era dreaptă, glonțul său ori căndu lovea și piciorul mi era siguru mi Ka pironitu pe vărful cel mai ascuțitu și mai riposu de stăncă. Fuga sa numai cătu ștergea văile. El petrecea giumătate din viața pe pămăntu și jumătate în ceru. Stefano era măndru de gibăciea de îndrăzneala și ușurătatea sa, astfelu el era impiu (neevlaviosu) și ingura ne'ncetatu credința părinților sei. Într'o sară, bătrăna lui mamă se afla la gura morții și'i zice: Lubitul meu Stefano, eu măne potu fi moartă, și sufletul meu va înlocui pe acel al tatului tău ce planează asuprați, în paradisu, și eu voiu îndeplini sarcina i cu ubire. Stefano însă respunsă- Nu cumva mamă, crezi în dobitocii de aceste? — De credu! strigă ea! - Ei sine! ee âți spunu că aceste su nimicuri. - Neporocitule! crezi ti că mi te-ai fi întorsu serile sănătoșu și teafăru, dacă sufletul tatălui tău n'aru fi privighetu asuprați? - De bună samă, respinsă impiul. - Ști creziți că dacă îngrijirea mea ns va fi în locul celei a lui, că vei mai putea înfrunta nepedepsitu pericolul și a te balanța cu scrisul pe buze deasupra unei prăpăstii? - fărăndoeală, respinsă plăeșul. - Stefano tu ești unuimpiu! - Și tu o bărcă vrăjitoare! strigă furiosu. Murinda defăimată îi zice: - Nenopoalpe! pentru tine, căci ai insultatu ne mama ta! Stefano dacă cutezi a te înturna la Zerbe și a trece prăpăstiile prin săritură, Bei muri, căci sufletul părintelui tău va fi înturnatu în paradisu, și al meu asta privighia nici cumu ne unu fiiu ce defaimă pe aceea ce iau daturița sa după celau purtatu în păntece. Stefano hohoti cunu risu nepăsătoriu. Însă risului acestuia răspunsă o trăspitură surdă, ue eși din gura murindei cu cel mai din urmă suspinu al său. Stefano mi îmormăntă mama în mijlocul țarinei sale, după datină, după care luănduși sineața apucă la cutrieratu țuranile (rupturile) și piscurile cele sterpe. O negură deasă însă înfășura fruntea Zerbei și plăcșul agiunnsă la malul unei prăpăstii, pe care totudeauna o trecea într'unu locu ce era mai îngustu. Neripa plana împingiurul său, el nu vedea la zece pași. Cu toate aceste crezu că să afla la locul știulu, mi ce aruncă ușoru nainte, siguru fiindu de El încă era prin aeru, pe căndu unu glasu cel recunoscu de al mamei case răposate, îi strigă: - Stefano, tu ai cătatu aceasta, sufletul meu nu te-au păzitu nici de cumu! Plăcșul lăsă unu țdletu teribilu, piciorul său în locu de pe malul opusu se perdu în deșertu și agunsă sfărămatu în afundul prăpăstiei. El vrusă să treacă hăitura pe locul cel mai largu, amăgitu fiindu de negură. Cetina cu acele cele conduse de la Cataro la tabăra zerbinoșilor pănă la 4 ne aflamu oare de dimineață, și tocmai atunci de nalta, în jurul geburi de muncei încolăciți și de formile cele mai uscate. Unele erau coperite de brazi, altele alcătuite dintr'o singură stăncă priscoasă, căteva de pămăntu roșu necinoce; cea mai mare parte însă cenușii închise Es va merge ca pe a cere ușurătatea sa cea supranaturală. Noi îmblătămu pintre pe vărful căruia potici mai asemene unui se grupau plaiu vr o destul douezeci de 4 - -