Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-03-31 / nr. 60
GAMUL. III. Jurnalul ese în toate zilele afară de Duminici și serbători mari. Abonamentul ce face in Iași la Librăriea Nouă, in ținuturi aa Comisioneri, în București la Librerul G.Loanidi. Prețul de ani ese 111 lei - pe 6 luni 60 pentru unu răndu de inștiințeni este 30 parale Foiletonul Zimbrului o minica și se împarte Lunea u ppPVIGSM. Țrurpalele apusene ce preocupă de a reproduce mi à analiza actul săntului Sinodu îndemnăndul slobozitu de cătră poporul Rusiei, se ridica cu toții întru apărarea religiunei ortodocse ce este amenințată de armatele apusene care au alergatu in ajutorul Semilunei (Mahometismului). Iată și analisul Independenței Velgice: „Nu se poate tăgădui că cuprinsul seu, nu este nici decum în fanțele de pace ale raportulu s pemomentului, și că ținta sa este de a esalta fanatismul rușilor. Noi însă credem că în privința politică i s'au exageratu însemnătatea. Nu este guvernămăntul rusescu, dară o autoritate reproașteptaligioasă care vorbește în această și nici că se putea clamațiune, la unu altu limbagiu din partea sa. Apelurile Sf. Sinodu n'au însemnătatea politică a potelor D. de Neselrodu, căndu aceste'su — Miciunea generalului austrianu Degenfeldu la Londra, este de totu silitară, și analoagă cu aceea ce unu altu ofițer și cumpătate și pacinice, nu pre este teamă de fanatismu.”Pricmsul anunță că flotla Balticei au căpătatu ordinu de a părăsi Spiteadul în 5 Aprilie, spre a intra în campanie. Treizeci și trei de corăbii de resbelu, ce au îmmpreună 1599 de tunuri în acestu meniu se află întrunite la Spiteadu. N. 60. austrianu D. de Grenevil au împlinitu la Parisu. O scrisoare de la Diena din 28 Martie adresată G. de Koronia asigurează, kR Austrie a la ratificatu convențiunea austro-sințeză, care pune capătu neînțelegirei atingătoare de cantonul Tesino. Kamspania de fregată Ecselmann, ofițeru de ordonanță al Împaratului Napoleon I, și comandantul steamerului imperialu Regina Hortenza, au purcesu din Parisu la vasul seu din Tulonu. În Zis înaisa Curței, Londra 30 Mart. se cetește. Toată curtea se află in mișcare din cauza apropietei sosiri a Împaratului și a Împărătesei francezilor. Ei voru trage la cetățuea Windzoru, și i de crezutu foarte că petrecerea lor nu va fi de cătu trei zile, încătu Magiestățile lor, voru ave puținu timpu ca să viziteze capitala. Aproape de panchermanu 16 Magrtie, Omeri Pașa au desbărcatu in 12 la Camieșu și de îndată au mersu la general cvartira engleză, de unde după o conferință lungă cu generalul Caprobert, lord Raglanu și amiralii Briuatu și Lionsu, totu în aceea zi s'au pornitu îndărăptu, însoțitu fiindu pănă la fermu de unu statu magoru numerosu de francezi și englezi. Regimentul de cavalerie turcească ce era tăbărătu pe țermu la Camieșu ș'au ridicatu corturile, și s'au așăzatu în cantonamăntului francezu ce stă dosul naintea Sevastopolei. An 12 Martie noaptea ge- MO0-