Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)

1855-10-19 / nr. 222

886 ce ga­smezi, de ce oare se tă că mai închiee cu: Și cine va sta în pro­­tiea noastra?­­ În Grecia ind­uința Ru­­siei s'au micșuratu însemnătoriu, Caucazul s'au folositu de prileju, lăngă astăzi continuăndu resbelul? Numai prin opintiri mari diplomația de Săn-Petres­­burgu mai ține pe Germania și pe Scandi­­navia în neutralitate. Și în favorul Rusiei. Ce cunoaște poziția puterei principale din confederație in pri­­virea Puterniciilor Apusului, și, căt pen­­tru alianția cea strănsă între Franțiea și Am­area, ea au întrecutu în soliditate toate previderile ominești. Pe ce oare Rusiea să mai poate rătăma spre a continua lupta? care­ su pare daoinii ce o ateaptă pentru ca ea să se decidă a sacrifica înfloritoarele poliții a­le Mării Negre? în zădar cătăru noi pe­ntreaga hartă a Europei Rusiene unu să fie destul a slăbi sau a înprăștie o putere nu în Europa, care să cuteze încă ași ei rusofile! “bi o marinimie mi o datorință de a com­­bate ori chîta de îndelungatu kind lupta ap avea pentru ce­ însă aceasta nu se poate m­ai de cum zice pentru Rusi­a. Cele pa­­tru pupturi de garanție pe care Cabinetul de Stnt-Petresburg leau recunoscutu în teorie săntu recunoscute prin faptă. Chiar și puntul al 3-le, așa cu căldură dez­­bătutu, este rezolvatu într'unu chipu mai complectu de­citu celelalte! Nu cumva Rusiea ar mai avea pretenții de a le re­­cîștiga? Care'i oare perspectiva ei? EE HE EE EH CH A Guvernul Rusescu ne­voindu a npimi în­­vingerea suferită de cavaleriea Rusiană lăngă Eupatoria, aruncă vina asupra ne­­glijenței generalului Corfu. Unu ordinu de comanda ca pentru că s'au lăsatu à ai sur­­zi din 23 Septemvri îl destitnază din prinsu. În locul seu s'au rînduitu pe prin­­cipele Radzivilu. Noutățile de la Odesa merg pănă la 14. So­­siau ne toată ziua șalupe canoniere și trans­­porturi încărcate cu trupe aliate. Scopul expediției nu se știe încă, era văzut­ însă că în urmarea dispuneriloru luate de Ma­­reșalul Pelisie, trupele rușiene erau în neputință a se mișca din pozițiile lor cen­­trale, la Odesa, Nicolaev, Perecop și alte punturi ce ocupă în Crîma. O parte din trupele principelui Gorceacov aflătoare a­­proape de ta pșanul de a Marepnitea s'au strămutatu în valea de Bacce-Serai. Astă măsură era neapărată pentru că mareșa­­lul Pelisie, cu toate greutățile, surse 120 tunuri pe înălțimele de la Suliu, și că­­știgasă astfeliu pentru operațiile din valea Bardarului, unu puntu de razemu ce nu poate fi sforțatu. - De la Viena in 16 Ost, ce creie că toți ministrii Rusieni de ne la curțile ger­­mane au primitu ordinu a fi gata să meargă la Varsavica pe la mijloculu lui Octom­­vii, cănd li se va face invitare de Comi­­tele Neselrode.­­ Ce scrie de la Odesa la Gazeia­­ A­­ustriană: „Astăzi spaima e generală în politica noastră. Locuitorii cutb­eră ulițele, Co- Persiei iarăși iau apusu unu capătu al morală întemeeză puntu unde Rusiea față simpatiile îi nimicită!­ea nivă spre micii săi. Nici Rusiei ce la manifesturile stepa altul, nu se poate rătăma pe o pe nu hotarele­­ De a puterea de puter­­pe omniputința moscovi­­perspectivă mai ape ea de bună samă se află astăzi diversie ini­­da pe

Next