Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-10-20 / nr. 223
Purnalul ese în toate vilele afară de Duminici . 5 și serbători șari. Abonamientul se face in Iași la 4 À Lebrăriea Nocz, in cinuturi Vl N la Comisioneri. an Bucu- NKKKQKKreștt la Librerul G-Ioanidi. Prețul pe anu este 111 lei pe 6 luni 60 pentru unu răndu de N inștiințeni este 30 parale KE ù foiletonul Zimbrului 0 NI coală îndesă în toată Duminica și se împarte Lunea Iașii, Gol 20 ANUL. In. A.23. Octomvrie, 1855. N N ar păpăȘA - Se zice că plapul aliaților ar fi de a închide armiea principelui Gorcacovu într'unu cercu care s'ar restringe pe încetulu și s'ar pevoi pănă în finitu, sau a primi lupta în condițiile cele mai nefavorabile, căci va avea a face de o dată cu mai multe armii care o vor atacao din toate părțile, sau a depune armele; sau, în fine, pentru a se feri de o așa situație periculoasă Rușii vor depărta fără zăbavă Crîmul, pănă a nu ce îngusti încă cercul aliaților pănă la aceea ca toată retragerea să fie cu neputință, lucru ce, precum se zice, nu e departe. Espedițiea ce au luatu Chimburnul, ar avea deci de adevărată țintă, nu de a ataca Nicolaevul, Chersonul sau Oeacovul, ce de a face din acea poliție o mare tabără întărită servindu ca bază de operare unui corpu de arme așezate acolo și care se va înainta spre Pereceni, în vreme ce alte corpuri se vor înainti asemine despre Cernaia, Eupatoriea și Cherci, cătră centrul Crimului, unde se află acuma armiea Roșieană ce va fi cuprinsă din toate părțile. Dacă, în adevăru, asfel va fi planul generaliloru aliați, apoi atacul în contra Nicolaevului va fi lăsatu pe la primăvara viitoare, căci din cauză că flota nu se poate sui de Bar, apoi atacul urmează a se face prin o armie de uscat, desbarbată la Oeacov. În așeptarea celor ce potu urma Rușii lucrează cu mare activitate a întărirea acestui de pe urmă portu militaru al lor în marea Neagră. Generalul Totleben direge toate acele lucrări. Iată cum într'o adresă de la Viena cătră Constituționelul, ce lămurește spiritul împrejurărilor de față: „Cu toate că Imperatorul Francezilor, au susținutu încă bazele de pace însemnate prin tratatul de 2. Decemvrie, totuși, urmîndu resbelul în contra Rusiei, pănă ce ea singură va cere pace, el se vede condusu a realiza o altă mare gîndire, foarte folositoare în aplicarea sa la echilibrul Europei politice. A nimici prestigiul ce Rusiea are și mai cu samă în Germaniea, din anul 1815, a arăta sumei cu ce mijloace, curata închipuite, puterea moscovită au fostu exagerată, a reduce influența Țarilor în Europa pentru viitoria la proporții mai iată un rezultatu drepte și mai adevărate, numai puținu multemitoriu, pe care Napoleonu III, motenitoriul unei idei nemuritoare, va căpăta urmîndu înainte lupta cu Rusiei, și aceasta numai din greșala uni îndărătniciea Țarului. Lovirea nu poate fi decă numai omopitoare pentru Rusiea, dacă puterile Apusene, duns de au luatu Sevastopoli, vor isbuti numai cu puterile lor a cuceri tot Crimul și a croatele Rași de la gurile Dunărei. Pentru aceasta cabinetele de Parisu și Londra, departe a stărui pentru conlucrarea activă a Austriei, preferă a păstra toată libertatea lor pe teatrul resbelului, amînîndu asfel de buna lor voie împlini-