Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-12-08 / nr. 261
1042 - „Unu documentu au Amiralităței RosiNegociațiile relative la principate puțne care np'au fostu încă publicatu păn'a s'au începutu încă. E siguru că nu numai vumu, însă a cărui autenticitate e pozitivă, Prusiea 4e mistaturile de al doile orcuprinde că flota Rusiană din Marea Veacinu ale Germaniei dorescu a conlucra la gră au perdutu de la începutul resbelu- regularea loru proiectată. Prusiea au ce=lui unu efectivu de 127, vase între care 16 rutu de a dreptului fără îngăimare o vase de linie, 7 fregate, 5 corvete, 42 bm- | participare la regularea acestei trebi. Statuturile de al doile ordinu din Germaniea va pretindu acts participare la reprezentanți vari, G Baucape . Aceleși documentu prinde amănunțimi destul de puținu noscute asupra portului și politiei Sevas ai Confederației, și Austriea să va uni că topoli. Sa observează că cu nedreptulu împărtășirile ce ea au făcutu dietei ase dă numire de politica sudică pentru a însemna partea din Sevastopoli luată de aliați și politica noldtică pentru a arăta pe acea ce rămîne în șinele Rușilor. Nu este decizu unu singuru Sevastopoli, așezatul, arsenalul, magazinele, așezemintele de marină, amiralitatea, cazarmele, spitalele, foburgurile, bisericile, portul, băile și toate cuprinsurile așezeminteloru militare în clică a portului ce se află în minile aliaților. nici foburguri, nici locuinți, nici magazine, nici cazarme, nimic în La Nordulu portului nu se află trnea poate gîndi bazază toate desupra Principateloruse principulu intereseloru comune ale Germaniei. fine care să fie o dependență a politiei sau a arsenalului. Nu săntu decît poziții militare ocupate de Ruși fără Baie și porturi. Aceste amănunțimi dovidescu că formarea Sevastopolei nu e pentru Rusia numai o mare pierdere, ce că aceasta e pentru dînsa ruinarea politicei și a proiectelor ei seculare. Se vorbește în cercurile diplomatice despre o coaliție nouă a staturilor de rangul 2-le mi a citorva staturi mai mici, care se vor pleca mai multu de chitu pănă acumula intențiile cabinetului de Viena în Rectica Orientului, cu condiție că ce voru face oarecare concesii în ceea ce privește reforma federală. Bavariea mai cu samă își dă foarte multă minusa pe unire cu aliații. Ea nu'i poate opri pre nu Apate de subu suzeranitatea Porței; ea va conlucra numai la reorganizarea loru în și marine, cuprinzinduse și flota, partea sa Gazeta Poștelor publică motoriul articulu asupra intențiiloruvernului Austrianu: „Se cearcă a se respîndi vorbe că Austriea va face curîndu Dietei germane cererea de a îmbrățișa solidaritatea politicei sale in privirea principateloru După Austene. Aceasta nu poate fi așa: a lua aceste princi + . . . . - - - - - -