Zimbrulu si Vulturulu, 1858 (Anul 1, nr. 1-42)
1858-11-26 / nr. 18
70 și VULTURU. ZIMVRU Pribindu la respectabilulu număru alu cetitoriloru nostrii, nu avemu debîtu a ne felicita despre succesulu cu Aceasta ne este o mîngiitoare dovadă! că națiunea noastră care amu fostu onorați, în unu timpu așa de scurtu! știe a deosebi neinteresarea și curățenia cugetului, de mijloacele subversive cu care se servescu unii spre a vîna domnirea și puternicia. Cumu se nu aibă deci dreptate Constitucionariulu a arunca urlete și ocări? Mînia lui înse este mîngâierea noastră căci ea este semnulu celu mai siguru, că am lovitu dreptu. Noi nu vomu înceta unu momentu a esprima, în marginile legii de presă, opiniunele și descoperirile noastre! S'au trecutu acele timpuri cîndu închisoarea, mînăstirea, esilulu erau dreptatea ce se dedea acelui ce îndrăznea de a denunța abuzulu, a condamna vițiulu! Noi înșine în timpulu cîndu pre onoratulu boeriu D. G. Balș, redactorulu an șefu de astăzi alu Constitucionariului se afla șefu Poliției Capitaliei, postu ce zice că l'au ocupatu cu atîta deamitate, subu regimulu seu escepcionariu de Poliție, noi înșine, am fostu răpiți cu arbitraritate de la ocupățiunile noastre și trimiși în esiliu, pentru că am fostu îndrăznitu a esprima durerea noastră asupra Caimacamului Balș, care desființasă facultatea juridică din Iasei, unde ne aflamu și noi studiindu. Nu mai sîntu acumu acele timpuri preonorate Constitucionaliu Videmu din atacurile ce dați de pe acumu legii de presă, videmu că nu vă place; dar de voe de nevoe a s'o suferiți! Veți stricao, veți calcao în picioare și pe ea înpreună cu toate celelante libertăți naționale, cîndu veți isbuti a vă sui stăpînulu pe tronu. Așteptați pănă atunce!! Lăudațe'lu, înalțată lu, mărită'lu, scrieței pe frunte: „Renașterea Romîniei”; ziceți totu ce vreți, vă dămu carte albă, și ce e mai multu încă, găsimu foarte naturală purtarea D-voastră; Prințulu Sturza v'au datu viața; Elu vă plătește scriitorii; Elu vă învărțește în țeară grație, căci altu feliu vor mînca moliile în vre unu beciu; trebue se'i fiți recunoscători, trebue să lu lăudați. Nu vomu observa de acumu așa de aproape cele ce vei zice, ău vomu însemna unu ungerașu numai la finea Jurnalului nostru, și acolo din bîndu în bîndu, vomu reproduce spre știință unile din faimoasele doctrine ce profesezi; pentru că înțelegi bine credit, nu putemu a acoperi paginile cu polemică în contra Domniei tale; noi le păstrămu pentru discuțiunea principiilor, dar nu pentru a refuza cele ce aru pute bălgui adulatorii îngroșiți a unui individu. „-Cine știe oare și cine îmi va spune Ce-a să aducă ziua sau anulu viitoriu?, Boierii dela I. Noemvriu sînt departe de a fi de socotința Poetului nostru. Ei, aflămu că în listele de a bie afișate, aru fi zeritu deja: „Ce-o să aducă zioa seau anulu viitoriu. Și ce au zăritu, oamne! - Oh zicese că majoritatea unui Candidatu roșieticu, după cumu se esprimă Dloru, ne spune, Constituționaliulu dîru ăi ține gura că majoritatea țerei, că Nația aleargă înaintea aspirantului, ce sprijină patrioti Sa Sultanulu, milostivulu Suzeranu alu Moldovei!” Dați înainte, dați! Patria vă privește!.. Ecs. La Afif Bei, ni se asigură, că nu lipsește de la nici o adunare de aceste ce se facu „în jurulu patului mortuariu a EC. Privilegiu.” Presența Esc. Sale în Iași, este nu numai unu abuzu de ospitalitatea Romănă, nu numai unu scandalu, daru chiaru o caloare flagrantă a drepturiloru noastre, consfințite de tratatulu de Parisu din 18 (30) Martie și de Convențiunea din 7 (19) Augustu. Pentru a verespunde cinci rînduri, D. Vailant nu putu a nu se servi de parlamentariu fu zicionaru alu Constituționarului, așa videmu vorba „bîrfi -Dopu topu ș sonnaissez, Monsieng. - căci pe măniei. Se tulu știe că sou fruntea sa stă scrisu: Constituționariulu nu este roșieticu. această foaiă, renașterea pretinde că Rocandida Deai venimu a ne întreba, au zăritu boerii de la 1 Noemvrie pre roșu, aciustu în listele electorale? a protesta în contra listeloru tră judecătoriile respective din țeară, Abrămu mai adaogă spre narea detențiuni Augustul că zișii boieri a satisface, in cursus regeniiam” s'aru poate credeți că asemene s'aru ivi, sprijinite ce vorbă! sub ce chitință de la discîntată candidatului Noemvrie, voindu peatră la vestitulu loru „monumentam fi adunatu și mai alaltaieri D-loru ș'aru fi îndreptatu protestare de 3 septămîni, cătră Măria însărcieri ce prede Convențiunea din ceștele D-sale protestări, la D. alegătorale, să nege Ș. Dar au adresat o ei căcare au 7 (19) SCOMSA STREINA. Mulțimea materiiloru lăuntrice și atențiunea ce li dămu, împinși de bătăile inimei în așteptarea viitorului, adese ne face de a trece cu viderea cele ce se tămplă, pe unu cămpu străinu Patriei noastre. Simțimu cu toate aceste necesitatea de a nu perde cu totulu din videre șirulu eveneminteloru lumei. vitezele cele mai neașteptate ibucniseră de căteva zile în Franța. La bursă se dăde de siguru unu resbelu contra Austriei. Indepedența Belgică ne a spusu că Guvernămîntulu franței aru fi chematu sub steaguri, pe lîngă rezervă încă și 100,000 de recruți. Pe de altă parte Piemontulu înarmează, ne spune aceeași foie. Ce va fi? Acesta i secretulu viitorului, dar ceea ce vedemu este o mare propensiune spre rumpere de pace C. n. ne spune că în Paris se aștepta public Cu toate aceste aceeași foiă, „Independența Belgă” din 28 Noemvbicarea în Monitoru a unui articlu dismințtoriu vorbeloru răspîndite de războiu în contra Austriei. Presa franceză, mai în majoritate se află însă favorabilă pentru dechiărarea luptei; „Desgaterile” s'au dechiăratu contra. Din insulele Ionice, Comisarulu Lord D. Gladstone aru fi desmințitu depeșele publicate de sir Ionn F Hopte, prin care dizvăle planuri de împărțire a aceloru insule, în contra cu tratatele de la 1815, care mai sub protegerea eazu nu sub suveranitatea Angliei. Acele depeșe pretindea că Anglia va ceda insulele Ionice Greciei, reservîndu'și numai pre Corfu, spre a'și face din ea unu nou puntu de observare att'a marinei nemțești din le au pusu nu-