Zori Noi, februarie 1960 (Anul 13, nr. 3780-3803)

1960-02-02 / nr. 3780

a» ANUL XIV — NR. 3780 [ MARTI 2 FEBRUARIE: 1960 | 4 PAGINI — 20 BANI Intîlnirea tineretului și studenților din țările regiunii Balcanilor și Mării Adriatice Duminică dimineața, la Casa de Cultură a studenților „Gri­­gor« Preoteasa’’ din București, au continuat lucrările întîlnirii tine­­retului și studenților din țările regiunii Balcanilor și Mării A­­driatice. Alexandris Kan­dopoulos, de­­­putat al partidului Uniunea De­mocrată din Grecia, care a pre­­­dat ședința, a dat citire tele­gramei adresate de N. S. Hrușciov, președintele Consiliului de Miniș­tri al U.R.S.S., participanților la restiunirea de la București, primită m îndelungi aplauze. Au continuat apoi discuțiile pe marginea raportului general. In ședința de dimineață au luat cu­rtatul : Mihalis Olimbios, secre­tar al Uniunii tineretului dezoo­­«rat uak (E.D.O.N.) din Ci­pru, Todi Lubonja, prim secretar id­GG al Uniunii Muncii din Albania., Tineretului Ilias Ki­­rakos, deputat al Partidului nota mișcare agrară din Grecia, Giz­em Mareno, din partea Federa­ției Tineretului Comunist Italian^ Elsa Hadjiarghiri, președinta îgn­ .^Prietenii partidului liberal* din Grecia. In cadrul ședinței au fost citite mesajele adresate întîlnirii de Comitetul Central al Ligii tinere­tului democrat coreean, Comite­tul Central al Uniunii Tineretului Cehoslovac, Comitetul britanic al tineretului pentru festival, Consi­liul național al tineretului ungar și Comitetul Central al Uniunii Comuniste a Tineretului ungar. Tot in cursul dimineții au avut loc întîlniri între delegațiile ti­neretului și studenților din dife­rite țări. La Casa de Cultură a studenților „Grigore Preoteasa’* s-au­ întâlnit tinerii din R. P. F. Iugoslavia cu tinerii fondai. De­legația albaneză s-a intâns cu cea italiană la Palatul Pionierilor, iar delegațiile din R. P. Bulgaria și Grecia s-au intüns la Casa de Cultură a tineretului din raionul Stalin. Duminică după amiază, la Casa de Cultură a studenților­­,Grigore Preoteasa’’ a avut loc deschiderea expoziției internațio­nale, de fotografii organizată cu prilejul întîlnirii tineretului și stu­denților din țările regiunii Bal­canilor și Mării Adriatice. Au luat parte numeroși tineri delegați la întîlnire. Din partea comitetului de pre­gătire a întîlnirii, Biloș Nicolici, membru al prezidiului C.C. al Tineretului popular iugoslav, a rostit cuvîntul de des­chid­ere. Sînt expuse numeroase imagini care prezintă aspecte din viața și activitatea tineretului din R. P. Albania, R. P. Bulgaria, Ciprus Grecia, Italia, R. P. F. Iugosla­via și R. P. Romînă, șs Duminică după amiază, nu­meroși delegați la întîlnire au a­­sistat împreună, cu tineri din Ca­pitală, la recitaluri internaționale muzicale. La Casa de Cultură a tineretului din raionul Grivița Roșie, programul recitalului a fost interpretat de tineri soliști vocali și instrumentali și formații mu­zicale din R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R. P. F. Iugoslavia și din țara noastră. La Casa de Cul­tură a tineretului din raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la re­cital și-au dat concursul formația de muzică ușoară condusă de Theodor Cosma, un cvintet stu­dențesc de muzică de estradă din Sofia și Orchestra academică „Branco Casmanovici” din Bel­grad. Seara, la Casa de Cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu a avut loc o serată dansantă la care tineri din țările regiunii balcano-adriatice au pe­trecut împreună cu tineri din Ca­pitală. Lucrările întâlnirii au continuat luni dimineața cu discuții pe mar­ginea raportului general. Ședința a fost prezidată de Luca Vaidesa, reprezentant al Fe­derației Tineretului Comunist I­­talian. Au luat cuvîntul Christian Ec­(continuare în pag. 4-a1 Muncă intensă pentru realizarea sarcinilor de plan Bilant rodnic Muncitorii de la întreprinderea industrială »Textila“ din Sucea­va au încheiat prima lună a ««ului curent cu succese deose­bite în producție. Astfel, ei au îndeplinit planul producției glo­bale în proporție de 115,4 la sută, iar al producției marfă *. 1­8,9 la sută. In cursul acestei luni au fost date însemnate cantități de pro­duse peste plan. La țesături de bumbac, de pildă, planul lunar a fost depășit cu 1.256 m.p., iar la baticuri din lună cu 1.450 m.p.. De asemenea, au mai fost date peste plan 500 kg. ață arnici, top kg. ibrișin și 15.600 perechi de șireturi pentru încălțăminte. În ritm viu Fabrica de lapte praf, care se construiește în orașul Cîmpulung, va trebui să intre în funcțiune în cursul acestui an, cu două treimi din capacitatea ei de pro­ducție. Pentru a realiza în ter­menul stabilit volumul de lu­crări planificat, constructorii de pe șantier se străduiesc ca și acum, în timp de iarnă, să lucreze în ritm intens. Aducerea pe șantier a unui agregat pen­tru încălzirea locurilor de mun­că cu aer cald, aprovizionarea cu materialele necesare, cât și mun­ca însuflețită a constructorilor au făcut să se obțină rezultate bune. Astfel, la corpul de fabricație A, care va trebui să fie terminat pînă în luna iulie, se lucrează în prezent la finisarea parteru­lui și se toarnă placa de beton peste etaj, iar la corpul B, pavi­lionul de uscare, lucrările sunt avansate față de prevederile pla­nului. In acest an, cele mai bune re­zultate în muncă le-au obținut dulgherii din echipa condusă de maistrul Petru Urlureanu. 600 m.c. cherestea peste plan Harnicii forestieri de la Com­binatul „Bernat Andrei” din Va­tra Dorei au încheiat prima lună din noul an cu succese deo­sebite in producție. Aplicînd o seamă de măsuri tehnico-organizatorice pentru îm­bunătățirea și perfecționarea pro­cesului de producție, muncitorii acestui combinat au dat peste planul lunar 600 m.c. cherestea de rășinoase și 52 m.c. de lăzi. Fruntașe în întrecere se situează brigăzile de gateriști conduse de Gh. Potîngă și Teodor Șușcă, precum și muncitorii brigăzii conduse de tov. Gh. Le­onte din depozitul de buștenii ...-----------------­ Ioan­ Ignătes­­cu, de la secția croit a întreprin­derii ,, Străduin­ța” din Suceava a obținut în prima decadă a lunii ia­nuarie însemna­te economii de piele. Iată-1 în cli­șeu, predînd la magazie rețele de bocanci cro­ite­ .. .1 Foto: IV. DUMITRUȚ 1 V I Actorii botoșăneni, în turneu în Suceava Ieri, la sală i,Aprian Porum­­bescu” din Suceava, Teatrul de Stat „Mihail Eminescu” din Bo­toșani a prezentat piesa „Orașul visurilor noastre” de Alexei Ar­buzov. Piesa talentatului dramaturg sovietic are ceva din suflul ro­mantic - revoluționar al roma­nului lui Ostrovski „Așa s-a călit oțelul”. Dramaturgul a scris cu un fierbinte avînt această evo­care, străbătută de un profund conținut liric, despre comsomo­­liștii care la chemarea P.G.U.S.* s-au avîntat in primele linii ale marilor construcții socialiste. Cindi pe scenă vin în iureș comsomolițtii abia debarcați de pe vasul „Co­­lim­b’’, aducînd cu ei o năvalnică tinerețe, de o nespusă poezie, spectatorul simte cu adevărat că nimic nu le va putea sta în cale, că taigaua sălbatică va fi supusă și pe malul Amurului se va înălța orașul tinereții - Kom­­somolsk. Regia spectacolului este sem­nată de Eugen Aron, iar sceno­grafia, de Vasile Roman. Astăzi, 2 februarie, în sala „Ciprian Porumbescu", colectivul Teatrului de Stat „Mihail Emi­nescu” din Botoșani prezintă piesa „Vlaicu și feciorii lui” de Lucia Demetrius. Agențiile de presă; transmit: *» Vizita oamenilor de stat­­ sovietici în India. - Lucrările Congresului ( P. C. Italian.­­­­ »Krasnaia Zvezda“ de­mască uneltirile lui Allan K1 Dulles îndreptate împotriva.­­|U. R. S. S. - In legătură cu situația­­ din Paraguay. țt - Declarația grupurilor par­ » 11 lamentare ale P.C. Francez în f *1 legătură cu situația din Al ■ ?­gena. \ Noi gospodării agricole colective in raioanele Trușești și Botoșani Adunările de dări de seamă asupra activității desfășurate in cursul anului 1959 și de dezba­tere a planurilor de producție pe anul 1960 au constituit un bun prilej de evidențiere a rezulta­telor ob­ținute de gospodăriile colective și a posibilităților mari pe care le au aceste unități pen­tru sporirea producției vegetale și animale, pentru ridicarea ni­velului de trai al membrilor lor. Toate aceste succese ale sec­torului socialist au fost larg popularizate în rîndul țăranilor întovărășiți prin munca politică perseverentă desfășurată de agi­tatori, sub conducerea și îndru­marea organizațiilor de parod. De asemenea, vizitele pe care țăranii muncitori le-au făcut in gospodăriile colective, i-au con­vins pe aceștia de avantajele muncii unite, de traiul îmbelșu­gat pe care îl duc colectiviștii. Ca urmare, în ultimul timp tot mai mulți țărani întovărășiți fac cereri, manifestîndu-și hotărîrea de a trece la forma superioară de cooperare în producția agri­­colă. Sîmbătă și duminică, în mai multe sate din raionul Trușești, au avut loc adunări generale de constituire a noi gospodării agricole colective. Asemenea a­­dunari s-au ținut în satele Ripi­­cenii - Noi, comuna Ripiceni, u­nde 214 familii și-au unit 41* ha. teren, formînd G.A.G .Dru­mul belșugului, în Buhuceni, co­muna Trușești, unde 145 familii cu 159 ha. au format G.A.G “Viață nouă”, în comuna Din­geni, unde s-a constituie G.A.G »Zori noi“, care cuprinde 105 fa­milii și 244 ha. și în comuna Ringhilești, unde a1» familii de țărani întovărășiți din satele Fotin Enescu și Ilișeni și-au unit laolaltă 266 ha. te­ren, formînd G.A.C. »Unirea“. In total, cele 4 gospodării co­lective constituite sîmbătă și du­minică în raionul Trușești, numă­ră 608 familii cu 1281 ha. teren. Cu acestea, numărul gospodăriilor colective din acest raion a ajuns în 21. Duminică, in raionul Boto­șani, într-un cadru festiv, a avut loc inaugurarea gospodăriei co­lective »Unirea“ din comuna Bucecea, și a gospodăriei colec­tive, »Victoria“ din comuna Co­­șula, care cuprind 155 familii și 389 ha, și respectiv 176 familii și 152 ha, teren 1 ț lansarea cu succes a unei răcnete Miistice societies ce mare putere Itacheiu a atins suprafața Oceanului Pacific în regiunea stabilită MOSCOVA 1 (Agerpres). —­ TASS anunță: In conformitate cu splonul de realizare a unei rachete balistice mai puternice cu mai multe trepte în vederea lan­­sării de sateliți grei ai Pămîntului și în vederea efectuării de zboruri cosmice spre plane­tele sistemului solar I­a­­ri ianuarie a.c. a avut loc cea de a doua lansare a unei­ ast­fel de rachete. linies Penultima treaptă a rachetei, împreună cu macheta ul« trepte, a atins suprafa­ța Oceanului Pacific și lu­nea stabilită, la 31 ianuarie a.c. ora 19,58 (ora în ro­dos a covei). 1 Macheta ultimei trepte a fost observată în timpul zbo­rului în atmosferă și a fost reperată la căderea in apă de către stațiile de radiolocație ,­ de stațiile optice și acu­s­tice instalate pe nave Datele furnizate de măsurătorile efectuate au confir­­mat odată mai mult înalta precizie a sistemului de ghidare a rachetei. Prin lansarea efe­ctuată la 31 ianuarie ac.a fost încheiată cu succes etapa respectivă de realizare a rachetei. In legătură cu aceasta, agenția TASS este îm­puternicită să declare că reg­iunea cuprinsă între coordo­­natele indicate în comunicatul TASS din 8 ianuarie 1960 a fost eliberată pentru navigație și comunicațiile aeriene înainte de termen — la 1 februarie. =S^~=1....■==^0<X= O-î. AGITATOAREA In comuna Dornești se­­ muncește intens pentru celec­­i­tivizarea agriculturii. fintre agitatorii care desfășoară b­un­­­­că politică în acest scop se­­ retinără și deputata Zlatar Teodosi a­­f­lat-o în fotografie stînd de­­ vorbă cu un grup de țărani­­­i întovărășiți. In munca de lă­­­­­­murire, ea popularizează colec­­­­tiviști fruntași ca Bodron La­­­­zăr și Boghian Filareta care,­­ pentru zilele de muncă prestate,­­ au primit mari cantități produse agricole, precum de­­ și­­ însemnate sume de bani. Foto: V. BEZUȘCU^ I­n tr­e­c­e­r­e Era­pa la ora prînzului, cin­d dinspre Rădăuți sosi automaca­raua condusă de tov. Vasile Nis­­tor. Muncitorii din depozitul in­termediar Havriș, care se aflau in pauza de prînz, au întimpi­­nat-o bucuroși. Macaragiul opri motorul și se așeză la taifas cu oamenii.­­ Ei, ce ziceți I grăi­el, ară­­tindu-le celor de față ziarul „Zori noi în care era publicată che­marea la întrecere lansată de co­lectivul de la I. F. Fălticeni, Ne prindem în întrecere ?­­ Ne prindem, tovarășe Nis­­tor, interveni tractoristul Ilie Frun­ză. Nu suntem­ cu nimic mai pre­jos decât cei de la Fălticeni. ★ A sosit ora lucrului. Fiecare a trecut la locul său de muncă. Gaterul a început să-și plimba pînzele spintecînd buștenii. Ma­caragiul încărca in autoremorci buștenii grei de mii de kilogra­me. Tovarășii Gheorghe Colban și Dumitru Caliniuc au început să reteze buștenii cu ajutorul fe­­răstraielor mecanice „Drujba”, exact pe semnul făcut de sorta­­tor. Din pădure, tractoriștii adu­ceau în depozit catargele de fagi Sortatorul privea cu atenție fie­care buștean. Ni auzeai vor­bind, în timp ce însemna cu creta pe scoarța fiecărui buștean. Asta-i pentru derulat, ăsta-i pentru traverse, celălalt pentru gater“. Fiecare sortiment era așezat apoi de către munci­torii Dumitru Coțofelea, Con­stantin Sfim­aciuc și alții, pe ram­pele amenajate special. De zer lucrau și fasonatorii 4«­ celuloză cojită din fag. Din­tre toți, părea frămîntat moș Ilie, deoarece ucenicul său, Dragoș Pomohaci, i-o cam luase înainte. Cojise băiatul cu vreo zece lodbe mai mult drept el. Moșul a scos din stivă o lodbă și a început s-o cojească. Coaja se desfăcea cam greu. A incercat, mai întii cu cuțitoaia, apoi cu toporul, însă, in loc de coajă, ciu­pea și din albumul lemnului. Pe loc, i-a venit moșului o ideie pe care a și aplicat-o. Cum? A strîns cîteva surcele, a mai adus a­­colo o legătură de crăci și a aprins focul. In jurul lui, a înce­put să clădească lodbele cu coajă. Ceilalți se uitau curioși la moș­neag.­­ Iar i s-a năzărit ceva­­ aruncă vorba unul. Dar moșul zîmbea și nu lua in seamă glumele. Își zicea în gind: „Tot la mine o să veniți să vă învăț”. Moșului i-a reușit „experiența": încălzită la flăcă­rile focului, coaja de pe lödbe a început să se desfacă mai bine. Și pină ce „ucenicul” cosea doar două lodbe, moșul termina­t. Pină seara, i-a întrecut pe toți cu peste 1 m. st. de lemn de celuloză. - De rmine oi face și eu ca dumneata, moș Ilie, îi spuse p,ucenicul.. . - Fă, băiete, și mai bine dorit mine, că nu mi-o pare rău. O întrecere pasionantă pentru îndeplinirea angajamentelor o desfășoară și muncitorii de la sectorul de exploatare Putna. In gurile de exploatare, Veței­, Stru­­finoasa sau la Gura Putnei, lupta pentru creșterea indicelui de uti­lizare la lemnul de fag consti­tuie obiectivul principal. In ex­pozitul intermediar de la Gura Putnei se scurge tot lemnul din parcela 9. Aici, sortarea se face cu o mare atenție. Cărăușii nici nu prind a se odihni, deoarece catargele aduse de ei sunt îndată luate în primire.­­ Asta-i pentru derulaj, bădiță Pavefe. Pune-i colo la știvă ! - Ia curmați bușteanul pe aici, le spune senatorul­ munci­torilor retezători. Oamenii au retezat bușteanul într-o clipă. Dar putregaiul de la capăt continua. Au mai rete­zat o bucată de un metru și în rest lemnul era bun pentru lucru.­­ Bucata asta e bună pentru gater, cealaltă pentru traverse, iar partea de la capăt e bună pentru construcții rurale, grăi sortato­­rul, în timp ce însemna pe coaja lemnului sortimentul superior. Și din lemnul de foc, ei aleg lodbele industriale și cele pen­tru celuloză. Munca lor sîrguin­­tioasă, făcută cu pricepere, dă rezultatele urmărite, stanul de producție prevăzut pentru această parcelă a fost depășit cu 40 m.c. de bușteni pentru derulaj, cu 60 m. st. lemn de celuloză, cu 40 m. st. de lodbe industriale și cu 100 m.c. la lemn pentru gater. Din scurtături și din crăci se fabrică mangalul. In luna trecută au fost fabricate peste 10 tone de man­gal. Datorită sortării mai atente a lemnului de lucru, s-a reușit să se obțină un indice de utili­zare de peste 70 la sută. Dar mun­citorii de aici vor să realizeze un indice de 86 la sută, ceea ce în­seamnă că din 100 m.c. de fag 86 m.c. vor fi pentru între­buințări industriale. Li DOBRE ★ Donatorii de singe Autosalvarea sosește în goană, aducînd la primul spital din apropie­re o persoană în stare gravă. Are o hemoragie pu­ternică, arsuri grave, sau e vic­tima unei boli care in cîteva cea­­r­suri poate să-I răpună viata. De cele mai multe ori, în asemenea cazuri, trans­fuzia de singe este singurul mij­loc de salvare a bolnavului. În­cepe munca asiduă a personalu­lui medical. Uneori, la această muncă își dau partea de con­tribuție oamenii care deservesc stațiile Aviasan - transported cu avionul sanitar, în cîteva clipe, fie bolnavul, fie o anumită can­titate de singe conservat necesar pentru transfuzie. In urma intervenției medicale, bolnavul își recapătă treptat să­nătatea. Dar cine sunt acei care au dat singe din sângele lor pentru salvarea de vieți ome­nești ? Numele acestora stă în­scris pe flacoanele în care a fost conservat sîngele donat. Ală­turat sînt înscrise și adresele do­natorilor. Nu-s puține cazurile cînd factorii poștali duc în tol­bele lor cărți poștale adresate, dintr-un spital sau altul, unor persoane pe care expeditorii nici nu le cunosc măcar. Sîunt scrisorile primitorilor de sînge, adresate donatorilor. Prin ele, foștii bol­navi își exprimă recunoștința față de donatorii de sînge pentru ac­tul umanitar al acestora. Intr-adevăr, recoltarea, conser­varea și transfuzia de sînge con­stituie una din importantele cu­ceriri ale științei și tehnicii me­dicale. Prin transfuziile de sînge se rezolvă cu succes cazuri care în alte condiții de tratament ar fi iremediabile. In regiunea noastră există două stații de recoltare și conservare a sîngelui , la Botoșani și Su­ceava. Ele au un plan mare de recoltare. Numai în anul trecut, laboratorul de la Suceava a li­vrat spitalelor circa 8.000 de fla­coane cu sînge și plasmă, iar la­boratorul de la Botoșani a reu­șit să-și depășească sarcinile de livrare. In prezent, se urmărește ca și regiunea noastră să-și adu­că contribuția la asigurarea unui litru de sînge pentru fiecare pat de spital din țară. Aceasta este o sarcină deosebit de importan­tă pentru a cărei îndeplinire sunt conștienți tot mai mulți oameni ai muncii de cele mai diferite profesiuni. Numărul donat­orilor de sînge din regiunea noastră este de ordinul miilor. Mulți dintre ei au înscrise în fișele lor de evidență cîte 20 - 30 sau chiar și mai multe donări. Actul lor umaa­nitar și patriotic constituie o pil­­dă pentru tovarășii lor de mun­că. Cu scopul de a-i stimula pfi donatori, Comitetul Central al Crncii Roșii din R.P.R. a insti­­tuit o diplomă și o insignă de „Donator de onoare”. Totodată, donatorii se bucură de unele a­­vantaje materiale acordate de către centrele de recoltare, de gratuitate ln spitale, prioritate la stațiunile de odihnă etc. Se prevede ca în acest an nu­mărul donatorilor de sînge să crească simțitor. De aceea, or­ganele Crucii roșii desfășoară în el de pe acum o vie activitate. Prin­tre metodele ce se folosesc la vederea recrutării donatorilor, pe lângă munca de la om la om ce o duc activele voluntare ale co­mitetelor de Cruce Roșie, sunt fo­losite și alte mijloace interesan­te și instructive. Amintim din­tre acestea : întîlniri intre do­natorii și primitorii de sînge (la Suceava, Botoșani și în raioanele Fălticeni și Rădăuți), consfătuiri cu părinții copiilor care au ne­cesitat transfuzii de sînge și plasmă (la spitalele din Botoșani, Fălticeni, Suceava etc.), munca de lămurire ce o desfășoară per­sonalul medical din spitale în rîndurile susținătorilor celor care le-a fost redată sănătatea prin transfuzii. O formă nouă de popularizare a importanței actu­lui donării o constituie concursu­rile »Cine știe cîștigă“, intitu­late »Sanitarii pricepuți“. Subli­niem totodată faptul că în ra­ioanele Siret și Dorohoi acțiu­nea de recrutare a donatorilor de stare a început în acest an prin folosirea exemplului per­sonal. In acest scop, în primele rînduri ale donatorilor figurea­ză activul de Cruce roșie și ca­drele medico - sanitare. Aceas­tă acțiune urmează să ia o mare amploare în întreaga regiune. Mobilizarea unui activ larg !« munca de recrutare a donatori­lor va face ca numărul acestora să înregistreze o creștere sim­țitoare și, paralel cu aceasta, să crească numărul celor cărora le-a fost salvată viața prin utilizarea transfuziilor de sînge. B. MILCTJ

Next