Zori Noi, noiembrie 1960 (Anul 13, nr. 4012-4037)
1960-11-01 / nr. 4012
I - ANUL XV — NR. 4012 MARȚI NOIEMBRIE 1960 4 PAGINI — 20 BANI COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a.c., în sala de ședințe a Marii Adunări Naționale, au început lucrările plenarei lărgite a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin. La plenară iau parte, în afara membrilor și membrilor supleanți ai Comitetului Central, primii secretari și secretari ai comitetelor regionale și ai unor comitete orășenești și raionale de partid, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale și ale unor sfaturi populare orășenești și raionale, miniștri, miniștri adjuncți și secretari generali ai ministerelor, șefi ai secțiilor C.C. ale conducerile centrale ale sindicatelor, U.T.M.-ului și ale altor organizații de masă, președinții consiliilor regionale ale sindicatelor, directori și secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oameni de știință, directori ai institutelor de cercetări științifice și de proiectări, redactori responsabili de ziare și publicații, precum și alți activiști de partid, de stat și din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim - secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, asupra proiectului planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1961. Lucrările plenarei continuă. ------------------------------++**------------------------------ Un bilanț rodnic In primele 9 luni ale anului 1960, muncitorii, tehnicienii și inginerii de pe raza regulatorului de circulația C.F.R. Suceava au obținut succese însemnate în lupta pentru realizarea planului. Astfel, la indicatorul de tone încărcate marfă, planul a fost realizat în procent de 105,6 la sută. In această perioadă s-a îmbunătățit rulajul vagoanelor de marfă cu 4,5 la sută, realizîndu-se și o staționare a vagoanelor în tranzit cu prelucrare mai redusă. Prin aplicarea tonajelor sporite pe tren și o mai bună utilizare a capacității de remorcare a locomotivelor, tonajul mediu pe tren a crescut cu 6,8 la sută. Prin aplicarea metodei Încărcărilor concentrate pe stații de destinație, peste 38 la sută din mărfurile transportate au fost marșrutizate. De asemenea, în această perioadă, viteza comercială a trenurilor de călători a crescut cu 4 la sută, iar a trenurilor de marfă cu 3,3 la sută. Sub îndrumarea organizației de partid, colectivul de muncă de la regulatorul de circulație Suceava este hotărît să-și realizeze planul pe anul 1960 înainte de termen iar angajamentele luate în întrecerea socialistă să fie cu mult depășite. M. MIRON inginer principal de la regulatorul de circulație C.F.R. Suceava Scriitori, oaspeți ai regiunii Suceava Un mare grup de scriitori, redactori și colaboratori ai revistei „Luceafărul“, sunt, intre 1 și 6 noiembrie a.c., oaspeții regiunii noastre. In această perioadă, grupul de scriitori va vizita întreprinderi și gospodării agricole colective, [instituții culturale, monumente, istorice din regiune. Peste tot, în locurile unde se vor deplasa, scriitorii vor avea întîlniri cu oamenii muncii, în cadrul cărora vor citi din operele lor. Intîlnirile vor contribui la o mai bună cunoaștere de către scriitori a realizărilor obținute de oamenii muncii din regiunea noastră în lupta pentru desăvîrșirea construcției socialiste, la o mai strînsă legătură între scriitori și oamenii muncii — eroii și cititorii operelor lor. La aceste manifestări iau parte scriitorii: Eusebiu Camilar, laureat al Premiului de Stat, membru corespondent al [ Academiei R.P.R., Maria Banuș, laureată a Premiului de Stat, Nina Cassian, laureată a Premiului de Stat, Dumitru Corbea, Dan Deșliu, laureat al Premiului de Stat, Mihu Dragomir, laureat al Premiului de Stat, Alecu Ivan Ghilia, Corneliu Leu, Titus Popovici, Al. I. Ștefănescu, Niculae Stoian, Victoria Ana Tăușan, Nicolae Tăutu, laureat al Premiului [[de Stat, Gheorghe Tomozei și Dragoș Vicol, laureatul Premiului de Stat. Șezătorile literare vor avea loc în localitățile Suceava, Botoșani, Vatra Dornei, Iacobeni, Fălticeni, Cîmpulung, Bucecea, Roma, Rădăuți, Calafindești. Azi, la orele 16, grupul de scriitori se va întîlni cu elevii din Suceava, la școala medie nr. 1 „Ștefan cel Mare“. Tot astăzi, la orele 18, scriitorii se vor mai întîlni cu cititorii suceveni în sala comitetului regional al femeilor și cu muncitorii constructori ai combinatului de celuloză. Pentru „Muzeul satului“ din București știe, După cum se nacte printre celemuzee din București, există și " Muzeul satului", care cuprinde peste 184 de construcții din toată țara, cu 14 000 obiecte din inventarul caselor, care ilustrează diferite aspecte ale culturii și artei populare românești. In cadrul cercetărilor care se efectuează îmbogățirea pentru acestui muzeu, în regiunea noastră s-au identificat 3 case în satele Straja și Voitinel, din raionul Rădăuți, și Dumbrăveni, raionul Suceava. Aceste 3 case reprezintă feluri de gospodării 3 țărănești din regiune. Casa din Dumbrăveni a fost anul construită in 1885, de Constantin D. Rădăuceanu, țăran mijlocaș. Ea urmează să fie reconstituită la "Muzeul satului" din București. La identificarea celor mai vechi obiecte din această casă, precum și la furnizarea unor date importante, un ajutor prețios l-a dat țăranul muncitor Toader Luculescu, în etate de 97 de ani, care a povestit muzeologilor despre felul cum au trăit în trecut țăranii din Dumbrăveni. Totodată, s-au identificat și 150 de obiecte de uz casnic ca lăicere, scoarțe, stative, sumane, cît și diferite obiecte din mică, cera Coresp. V. ALUCAI încheierea manifestărilor consacrate sărbătoririi Centenarului Universității „Al. I. Cuza“ din Iași La Iași s-au încheiat duminică manifestările consacrate împlinirii a 100 de ani de la înființarea Universității „Al. I. Cuza“. La adunarea ținută cu acest prilej în aula festivă „Mihai Eminescu“ a universității ieșene au fost prezenți academicieni, membri corespondenți ai Academiei R. P. Române, rectori, alți membri ai conducerii și cadre didactice de la universitățile „Al. I. Cuza“, „C. I. Parhon“ din București, „Babeș- Bolyai“ din Cluj și alte instituții de invățămînt superior din țară, cadre științifice de la institute ale Academiei R. P. Române și filialele ei, de la alte institute și centre de cercetări științifice din țară, oaspeți de peste hotare, reprezenttnd 37 universități din 23 de țări, studenți. Cuvîntul de închidere a festivităților Centenarului a fost rostit de prof. Ion Creangă, rectorul Universității „AL I. Cuza“. Seara, rectorul Universității „Al. I. Guza“, prof. Ion Creangă, a oferit un cocteil. Pregătiri pentru iarnă obicei. De obicei, în munții Domelor, iarna vine mai devreme ca în celelalte părți ale regiunii noastre. Pentru conducerea aceasta, minei Arșița, îndrumată de organizația de partid, a luat din timp măsuri în vederea pregătirii șantierului pentru iarnă. O antenție deosebită s-a acordat asigurării lemnului de mină, adus și care a fost depozitat la gura galeriilor ț' cantina a fost aprovizionată din belșug cu cartofi, mazăre și alte legume. Pentru ca baia și cabanele să fie asigurate cu apă potabilă, s-au curățat bazinele, iar conductele au fost îngropate In pământ. In prezent, se lucrează la bandajarea cu vată de sticlă a conductelor de pă pentru comprensori și la curățirea de pământ a liniilor c.f.f, Coresp. I, NASTASE La mașina de împletit șireturi de la întreprinderea „Textila” Suceava lucrează cu deosebită atenție și tovarășa Hilda Siminițchi. Pentru succesele sale obținute în producție și in îmbunătățirea calității produselor, ea a fost declarată fruntașă a întrecerii socialiste. Preocupare perseverentă, rezultate bune In orice acțiune e bine chiar de la început să pornești din plin. Așa și-a propus colectivul întreprinderii „Rarăul“ din Cîmpulung să procedeze la începutul anului prezent, și a reușit să facă o treabă bună, întocmit judicios, planul de muncă al acestui colectiv, pentru anul 1960, cuprinde măsuri concrete în vederea realizării obiectivelor propuse. Fiind vorba de anul în care a avut loc cel de-al III-lea al partidului nostru, Congres muncitorii, tehnicienii și inginerii s-au angajat să cinstească acest eveniment important cu realizări mai deosebite în producție și să încheie anul de activitate 1960 cu un bilanț rodnic. Rezultatele obținute pe cele 3 trimestre ce s-au scurs, și despre care vom vorbi mai jos, lasă să se întrevadă nu numai perspectiva realizării cifrelor prevăzute, ci și depășirea lor. Pe cele 9 luni, planul de producție a fost îndeplinit în proporție de 100,4 la sută. In această perioadă, s-au realizat 1.149.000 lei economii la prețul de cost, peste plan, și 1.824.000 lei beneficii. Capitalul beneficii merită un comentariu în plus. Pentru anul în curs, în planul întreprinderii s-a prevăzut o dotație de 1.371.000 lei. Ei bine, colectivul nu numai că a întreprinderii renunțat la dotația ce urma s-o primească dar a mai realizat un plus de beneficii în sumă de 1.824.000 lei, de care am amintit mai sus. Cum s-a ajuns la aceste rezultate bune ? Chiar la începutul anului au fost reprofilate unele secții și s-a renunțat la a se include în planul de producție unele sortimente nerentabile și pentru care nu existau solicitanți (plăci de beton, parchet-stejar, balast de rîu etc). Preocupările colectivului de conducere și ale organizației de partid s-au concentrat înspre acele sortimente de producție care au o pondere de bază în activitatea întreprinderii. Este vorba de sectoarele materialelor de construcție și de producere a mobilei. Pentru producerea varului s-a asigurat materia primă din cariere mai apropiate (la distanță de 7 km. de la furnalul de ars), în care scop s-a construit un drum de acces spre pîrîul »Ruginoasa“. U. NADLER C. GANEA (Din subredacția noastră voluntară). (Continuare in .pag. t-a) Noi gospodării colective RIPICENI: comuna colectivizată Intr-o atmosferă de entuziasm, țăranii muncitori din Ripicenii Vechi, raionul Trușești, au sărbătorit duminică, 30 octombrie a.c. inaugurarea în satul lor a G.A.C. »N. Bălcescu“. In gospodărie au intrat majoritatea țăranilor muncitori întovărășiți din sat: 183 familii cu 625 ha., 138 cai, 81 căruțe, 56 pluguri etc. din Și vecinii lor, întovărășiții satul Cinghinia, au urmat îndemnul organizației de partid și au transformat întovărășirea în gospodărie colectivă. G.A.C. »Progresul“ din Cinghinia numără 53 familii cu 152 ha teren. In cuvîntările lor, rostite la serbările de inaugurare, noii colectiviști din Ripicenii Vechi și Cinghinia au anunțat cu multă bucurie terminarea colectivizării comunei Ripiceni. G.A.C. „Nicolas Bălcescu“ din BODEASA Convingîndu-se că numai în G.A.C. se pot obține producții sporite la hectar și că în gospodăria agricolă colectivă se poate duce o viață îmbelșugată, întovărășiții din satul Bodeasa, comuna Săveni, au hotărît să-și transforme întovărășirea în gospodărie colectivă. Așa se face că în dimineața zilei de 30 octombrie a.c., cele 88 familii cu 235 ha. pămînt, au inaugurat gospodăria agricolă colectivă căreia i-au dat numele de ..Nicolae Bălcescu“. G.A.C. „Victoria“ din BORZEȘTI Mare sărbătoare au avut, duminică, țăranii muncitori din Borzeștii Săvenilor. In cîntece, joc și voie bună, ei și-au inaugurat gospodăria colectivă, căreia i-au dat simbolica denumire :,Victoria“. Această nouă gospodărie colectivă cuprinde 118 familii care au peste 235 ha. de teren, 21 cai, 18 căruțe,, 14 pluguri etc. Q.A.C. „Drumul belșugului“ din RACHIMI Tot duminică 30 octombrie a.c. s-a sărbătorit și inaugurarea gospodăriei colective „Drumul belșugului“ din comuna Răchiți, raionul Botoșani, în care s-au înscris 196 de familii de țărani întovărășiți din sat In clișeu, aspect de la inaugurarea G.A.C. din satul Aurel Vlaicu, comuna Avrămeni, raionul Săveni, care, a avut loc duminică și octombrie. In medalion, C. Ababi, președintele noii colective, vorbind gospodării colectiviștilor: tele Răchiți și Cișmea, cu aproape 500 ha. teren, 34 căruțe, 32 pluguri, grape, semănători etc. La inaugurarea acestei gospodării au luat parte și țărani muncitori întovărășiți și colectiviști din comunele apropiate. ★ Inaugurări de noi gospodării colective au mai avut loct și în satele Păun și Săratiu din comuna Mihălășeni, raionul Trușești, în care au intrat aproape 200 familii de țăranii întovărășiți cu aproape 600Í hectare teren, precum și unui nsemnat inventar viu și mort» De asemenea, s-a mai inaugurat o gospodărie colectivă și în satul Stănești, comuna Luna, ca, din același raion. ♦ [UNK]e| - ——--------- SPECIALIȘTII NE VORBESC DESPRE: Păstrarea, depozitarea și uscarea porumbului Datorită faptului că în acest an condițiile climatice n-au fost atît de favorabile culturii porumbului, în special din cauza temperaturilor scăzute, ajungerea sa la maturitate s-a făcut greoi, iar la recoltare, știuleții au avut un procent mare de umiditate. Acest fapt impune ca unitățile agricole socialiste, toți cultivatorii de porumb, să ia măsurile necesare pentru buna păstrare, depozitare și uscare a porumbului pe timpul iernii. Este cunoscut faptul că factorii principali care influențează păstrarea porumbului sînt: umiditatea și temperatura. Acești doi factori influențează vitalitatea și calitatea boabelor de porumb. In scopul menținerii vitalității seminței de porumb, aceasta trebuie să se depoziteze cu o umiditate cît mai dacă nu sînt condiții scăzută bune pentru uscatul porumbului, pentru a-i menține totuși facultatea germinativă, porumbul se va feri pe cît posibil de temperaturi scăzute. Umiditatea boabelor de porumb influențează întro mare măsură calitatea lor. Dacă umiditatea este de 25- 30 la sută, iar temperatura — 25 grade, se constată, chiar intr-un timp scurt, că boabele încep să se altereze. De aceea, este absolut necesar să asigurăm știuleților, imediat după recoltare, condiții de uscare pentru a pierde astfel excesul de apă. In partea estică a regiunii noastre, ea corespunde cu o zonă mai secetoasă, unde în timpul toamnei și primăverii bat vinituri uscate, porumbul se poate depozita cu o umiditatei a știuleților de 25 — 28 t« sută, cu condiția însă, ca să fie asigurată aerisirea intensă a pătulelor. Curenții de aer ce circulă prin masa știuleților fac ca umiditatea lor » scadă în primele 2 — 3 luni* cu un procent mai mare decît în lunile următoare, asigurind astfel o bună păstrare a porumbului. In partea vestică a regiinunii, unde climatul este mai răcoros și cantitatea de preecipitații mai mare, porumbul nu poate fi pus la păstrare cu o umiditate mai mare de 20 la sută. Un alt factor de care trebuie să se țină seama la depozitarea porumbului sub formă de știuleți este modul de păstrare a lor. In pătțile bine construite, cu o aerație asigurată, știuleții pot fi păstrați în bune condițiuni, chiar dacă au o umiditate mai ridicată. Porumbul boabe, pentru a putea fi păstrat un timp mai îndelungat, nu trebuie să conțină mai mult Ai 13 — 14 la sută apă. Pentru a ajunge la acest procent de umiditate, e bine ca mai întîi să se usuce porumbul sub formă de știuleți, căci astfel aerația este mai puternică, datorită spațiilor libere dintre știuleți. La soiurile locale, cu bobul tare, procentul de umidie Ing. M- CRISTEA de la Stațiunea experimentală agricolă Suceava (Continuare în pag. 3-a) FAȚĂ . N FAȚA Când se trece cu vederea esențialul Dacă conducerea întreprinderii de industrie locală „Lupta pentru pace“ din Dorohoi este întrebată ce a făcut pentru reducerea prețului de cost al producției și rentabilizarea sortimentelor, ea spune îndată că aceste probleme i-au stat în centrul preocupărilor. Și îți înșiră imediat că s-a redus prețul de cost cu 5,67 la sută la prestații metalurgice, cu 7,5 la sută la sifon, cu 17,2 la sută la limonadä. E adevărat că la sifon, la limonadă și alte produse de mai mică importanță s-au înregistrat atît depășiri de plan, cît și reduceri la prețul de cost.. Dar pe lîngă aceste mici realizări, există încă multe lipsuri. Producția globală pe primele 9 luni ale anului, bunăoară, n-a fost realizată decit un procent de 93,3 la sută, iar sarcina de creștere a productivității muncii n-a fost îndeplinită cu 6,45 la sută. Precum se știe, cărămizile constituie unul din produsele de bază ale întreprinderii „Lupta pentru pace“ din Dorohoi. Cu toate acestea, în perioada care a trecut de la începerea campaniei de fabricație, planul de producție nu s-a îndeplinit cu 1.822.000 cărămizi. Cît privește prețul de cost, acesta a fost depășit cu 11 lei pe mia de cărămizi presate. Deficiențele existente la fabrica de cărămidă sînt puse numai pe seama lipsei de spațiu pentru uscare. In realitate, aici nu s-a acordat nici atenția cuvenită bunei organizări a muncii. Din această cauză, s-au ivit dese defecțiuni mecanice, presa nu a fost alimentată ritmic cu pământ de la carieră. Ca urmare a proastei întrețineri a liniei înguste, vagonetele se răsturnau aproape zilnic pe traseu, croind astfel goluri în producție. Tot datorită neorganizării temeinice a muncii, cel de al doilea cuptor „Hoffman“, dat în folosință încă în luna mai, nu a fost utilizat cu întreaga lui capacitate. Slaba organizare a muncii a avut consecințe negative și la fabricarea Cărămizilor cu goluri. Rebulîndu-se o însemnată cantitate de cărămizi, întreprinderea a înregistrat pagube de 42.300 lei. Nici calitatea cărămizilor C. CLEMENT I. BALAN (Din subredacția noastră voluntară) (Continuare în pag. 7-a) CITIȚI ÎN PAGINA IV-A: — Scrisoarea adresată de V. A. Zorin președintelui celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O. N. U. — Primejdia unei invazii armate americane în Cuba — Să se pună capăt războiului din Algeria.