Zori Noi, februarie 1961 (Anul 14, nr. 4090-4113)
1961-02-01 / nr. 4090
k V V fi. -r ¥ x Pmrefi ăm tom ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI ANUL XV NR. 4090 MIERCURI I FEBRUARIE 19614 PAGINI - 20 BANI r »Numai fire de calitate superioară I“ lată lozinca întrecerii muncitoarelor de la uzinele textile »Moldova“ din Botoșani. In clișeu : secretara organizației U.T.M. din secția ringuri, tov. Olga Popescu, dreapta, arătînd unui grup de tinere din brigada sa cum trebuie să arate firul de toscalitate superioară. Foto : E. ARON > Consumul de benzină poate fi redus și în timpul iernii Colectivul de munca de la autobaza noastră a încheiat anul 1960 cu rezultate frumoase în ce privește reducerea consumului specific de benzină. Respectînd regulile tehnice și de circulație, conducătorii auto au economisit o cantitate de 58.066 litri benzină. Condițiile de muncă din timpul iernii diferă mult față de celelalte anotimpuri ale anului. In acest anotimp conducătorii auto trebuie să lupte cu nămeții, să circule pe locuri înghețate etc. In această perioadă, mulți conducători auto depășesc consumul specific de benzină la mașinile ce le au ln primire. In luna decembrie și prima jumătate a lunii ianuarie, eu mi-am îndeplinit sarcinile de plan ce-mi revin, economisind totodată 584 litri benzină. Iată cum am reușit să obțin acest succes: Conducătorii auto cunosc, faptul că în timpul iernii trebuie să se acorde o mai mare atenție pregătirii autovehiculelor înainte de a pleca în cursă. In diminețile de iarnă, înainte de a pleca în cursă, mă îngrijesc mai întîi de pregătirea minuțioasă a mașinii. Această pregătire constă in încălzirea motorului la o turație normală, fără a-l forța, și alimentarea radiatorului cu apă încălzită. Cînd motorul este bine încălzit, el funcționează normal, fără întreruperi și trage mai bine. Dacă aș accelera'motorul'la pornire, cînd este rece, el ar consuma o cantitate mare de benzină și, în același timp, uleiul fiind viscos, nut pătrunde prin toate orificiile de ungere. Aceasta poate pricinui uzarea prematură a agregatelor motorului. La noi mai sunt însă unii conducători auto ca Ion Roibu, Dumitru Cojocaru, Mircea Weinberg , care pleacă în cursă fără să încălzească motorul. Așa se explică faptul că la mașinile lor se înregistrează depășiri la consumul specific. In timpul iernii, patinajul autovehiculelor duce, de asemenea la depășirea consumului de benzină. Aceasta se intîmplă, mai frecvent, la urcarea pantelor. Conducerea autobazei a luat din vreme măsura de a asigura lanțuri fiecărui autovehicul. Unii șoferi însă, nefixînd cum trebuie lanțurile, ele se distrug repede. Eu așeză lanțurile pe cauciucuri cînd acestea sînt desumflate, pentru a se fixa ci mai bine. GH. POPA conducător auto la autobaza Gura Humorului (Continuare én pag.ua). •**#* Calificarea mecanizatorilor - sarcină importantă Exploatarea rațională a tractoarelor și mașinilor agricole, atingerea unor indici cât mai înalți de producție, prelungirea duratei de funcționare a mașinilor între două reparații, toate acestea pot fi realizate numai în condițiile existenței unor cadre de mecanizatori cu o temeinică pregătire profesională. Cursurile de învățămint profesional de masă, răspunzînd pe deplin acestor cerințe, au devenit - pentru perioada de iarnă - o activitate obișnuită la S.M.T. Albești din raionul Botoșani. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că an de an această formă de învățămînt s-a îmbunătățit și perfecționat. Prin experiența acumulată, conducerea S. M. T. Albești, organizația de partid de aici și comitetul sindicatului au îmbunătățit mereu conținutul învățământului , au căutat forme noi de organizare, corespunzătoare posibilităților stațiunii. In acest an obiectivul principal în desfășurarea învățămîntului este pregătirea multilaterală a mecanizatorilor pentru ca aceștia să execute lucrări de cea mai bună calitate, să asigure obținerea, de pe terenurile lucrate, a unor mari producții la hectar. La S.M.T. Albești cursurile învățămîntului profesional au început încă de la începutul lunii decembrie, adică imediat ce ultimele tractoare au fost retrase din cîmp. Potrivit indicațiilor primite, la învățămîntul profesional participă toți tractoriștii, șefii de brigadă, pontatorii alimentatori. Tematica lecțiilor ce se predau este foarte variată. Pînă în prezent, cele 9 lecții au fost predate de către un colectiv de lectori, cu o bogată experiență practică. De exemplu, lecția despre structura solului, a fost expusă de către tov. ing. Petru Nemeș, cea despre importanța permanentizării brigăzilor de tractoare în G.A.C. de către loan Gafițeanu, agronom de sector. Tov. ing. mecanic i Carol Jager are și el de ținut o serie de lecții printre care : «Demontarea și montarea semănătorii pentru porumb”, „Reglarea plugului", „Reparația și întreținerea tractoarelor”. Alte lecții sunt predate de contabilul șef și de dispecerul stațiunii. Pentru ca lecțiile ce se predau să fie însușite de către toți cursanții,la propunerea organizației de partid, fiecare secție este urmată de demonstrații și lucrări practice în atelierul stațiunii. Se folosesc, de asemenea, planșe, scheme, piese de motor etc. Cu mașinile și tractoarele bine reparate, mecanizatorii au execu t. PRODAN (Continuare în pag. 7-a) --------------------------------------------------------------------- Muncă rodnica tn colectivă Pe drept cuvînt, se poate spune că anul 1960 a fost pentru gospodăria colectivă „Lupta noastră“ din Săveni un an de muncă rodnică. Cu toate că condițiile de climă n-au prea fost favorabile, de pe fiecare hectar cultivat cu porumb colectiviștii au recoltat cite 2 260 kg., iar la floarea - soarelui este aproape 1.700 ha. la hectar. In sectorul zootehnic s-a acordat o mai mare atenție bunei îngrijiri a animalelor, cărora s-au administrat furaje în cantitități suficientei bogate în unități nutritive și albumină digestibilă. Ca urmare, s-a reușit ca de la fiecare vacă furajată să se obțină cite 2.441 litri lapte. Colectiviștii din Săveni s-au preocupat și de mărirea efectivului de animale, cumpărindu-și 40 de vaci cu lapte. Din prăsilă proprie și prin cumpărări, și-au format o matca de 50 cai pete tineret bovin, din care, în anii următori, vor selecționa cele mai bune animale de producții Coresp. V. BURDUJA I I 1240 tone zahăr peste pian Fabrica nouă, utilaj nou, oameni noi. Așa și-a început activitatea în trimestrul IV al anului trecut fabrica de zahăr „Siretul“ din Bucecea. Continuînd să lucreze cu sîrguință oră de oră, zi de zi, decadă de decadă, colectivul fabricii a obținut la 24 ianuarie un i important succes, și-a I planul pe prima lună a îndeplinit anului, cu 7 zile înainte de termen. In dimineața zilei de 31 ianuarie ax., graficul de producție arăta o depășire de 1.240 tone zahăr de calitate superioară, Din adîncurile munților In bazinul Domelor, la fronturile de lucru, minerii, organizați în echipe, se întrec pentru a scoate din măruntaiele pămîntului minereu de mangan necesar furnalelor și oțelăriilor patriei. Succese înregistrează și muncitorii de la" cuptoarele de prăjină a carbonatului de mangan. Prin organizarea mai bună a lucrului, cuptorarii de la Nepomiceni și Dealul Rusului obțin rezultate care-i situează în fruntea întrecerii pentru îndeplinirea ritmică a planului și îmbunătățirea calității minereului. Datorită contribuției lor, întreprinderea minieră din Vatra Dornei a putut raporta depășirea planului la carbonat, pînă în ziua de 29 ianuarie, cu 20 de tone carbonat prăjit. Inovatori și inovații Anul trecut, la cabinetul tehnic al filaturii de in și Câepă din Fălticeni s-au înregistrat 44 de propuneri de inovații și raționalizări. Din acestea, 30 au fost aplicate în procesul de producție, iar > propuneri de inovații sunt in curs de experimentare. Printre acestea se numără și cea a tov. inginer T. Ciurea, privind înlocuirea mosoarelor din lemn de la mașinile de răsucit și flagere cu mosoare din material plastic. Conducerea preprinderii a luat legătura. încu furnizorul, făcînd și comandă pentru fabricarea noilor mosoare din masă plastică. In sala de fabricație se experimentează și aspiratorul de praf - inovația tov, Sile Ionuț și Adolf Cioară. După primele probe, inovatorii s-au gîndit să aducă dispozitivului citeva îmbunătățiri după care el să fie folosit. ##ő#« îngrășăminte chimicn pe 200 hectare In atelierul mecanic al G.A.S. Șoldănești, din raionul Fălticeni, se lucrează intens la repararea tractoarelor și mașinilor agricole. Muncitorii sectorului vegetal se preocupă și ei de soarta recoltei anului acesta. Ajutați de mecanizatori, ei transportă și administrează pe tarlalele însămânțate cu grîu, îngrășăminte chimice. Cu mașini speciale, la punctele Bunești și Dumbrava, lucrătorii G.A.S. Șoldănești au administrat deja 62 tone superfosfat, pe o suprafață de peste 200 ha. cu semănături de toamnă. In același timp, agronomii gospodăriei cercetează cu atenție starea de vegetație a culturilor de grîu, luînd probele necesare, în vederea aplicării celor mai potrivite măsuri agrotehnice, care să asigure obținerea unor producții ridicate la hectar. La magazii se condiționează semințele de orz, ovăz, borceag etc. Lucrătorii G.A.S. Șoldănești lucrează de zor pentru ca sosirea primăverii să-i găsească bine pregătiți, pentru a începe neîntîrziat lucrările in cîmp. CANDIDAȚII F. D. R - CANDIDAȚII POPORULUI In cartierul forestierilor Pe vremuri, în această parte a Fălticenilor se întindeau hectare de cîmp năpădit, de buruieni, iar mai aproape de bălțile Șomuzului era împărăția stufului. Acum, pe aceste locuri din orașul în care nu se întîmpla nimic“ se înalță clădirile combinatului forestier „Aga aniversare a R.P.R.“ și cartierul forestierilor alcătuit din case a clte două apartamente, construite de muncitori cu ajutorul creditelor acordate de către stat. Aici se află acum circumscripția electorală orășenească nr. 26 .. . . . . La adunare erau și țapinari, și gateriști, circulariști, gospodine și tineri. Veniseră cu toții să cunoască cine va fi candidatul de pe strada lor. Și cînd s-a făcut propunerea ca în această circumscripție sa candideze tovarășul Vasile Cardaș, tîmplar mecanic la fabrica de binale, participanții la adunare au început să aplaude furtunos. Gateristul Alexandru Pricochi a cuprins cu privirea-i senină întreaga sală, s-a uitat cîteva clipe în ochii candidatului, apoi a prins sa vorbească cu căldură 1 - 11 cunosc de multă vreme pe tovarășul Cardaș. E p un muncitor harnic, priceput, e un bun organizator. Sintemii minări cu el și de aceea eul susțin din toată inima propu, rerea făcută. .. - £rezzi cunosc bine pei tovarășul Cardaș și susțin propunerea, vorbi și tovarășul !! Constantin Cornea tot de la' combinatul forestier. Au mai vorbit și alții, aprobînd propunerea făcută. i ★ ! De la această adunare au trecut cîteva zile. L-am găsit pe tovarășul Cardaș la locuri de muncă, la mașina la care prelucra piese pentru binale, pentru taburete și mobilă de bucătărie. Deși lucrează la aceasta unitate de puțină vreme, totuși la bilanțul activității lui s-au înscris realizări frumoase. Este cunoscută mai ales grija cu care se ocupă ele de calitatea produselor. . . . Și dacă pașii te poartă prin"" 'cartierul forestierilor și întrebim pe cineva dacă-l cunoaște pe tovarășul Cardaș, afli îndată răspunsul : ¹ E candidatul circumscrițt ■iei noastre , j . L. DOBRE I Mindria colectivului Zilele trecute, oamenii muncii din circumscripția orășenească nr. 55 Rădăuți s-au adunat pentru a-și desemna candidatul care-i va reprezenta în sfatul popular al orașului. Și sfatul oamenilor nu a fost prea lung. Căci cine din circumscripție nu-l cunoaște pe comunistul Gheorghe Dumitrescu ? El este doar omul care a mobilizat alegătorii la atîtea acțiuni obștești. Iată, de pildă, în una din întîlnirile de prin anul 1958, alegătorii i-au cerut să se intereseze de înființarea în cartierul Obor a unei grădinițe de copii, spre a-i scuti pe micuți să parcurgă o cale de peste 2 km. Astăzi, la grădinița înființată și prin grija deputatului, vin cu drag la program peste 35 de copii, cărora li se face o educație sănătoasă. In cadrul întreprinderii „Exportlemn“, unde lucrează tov. Gh. Dumitrescu, comuniștii i-au acordat încrederea cuvenită și l-au ales secretar al organizației de bază. Noi, care l-am ales secretar al organizației de bază, susținem cu căldură propunerea ca tovarășul Gheorghe Dumitrescu să fie și candidatul circumscripției electorale nr. 55 din orașul Rădăuți pentru alegerile de la 5 martie , a spus tov. Petru Crăciun, directorul întreprinderii „Exportlemn“. In întreprindere, datorită muncii plină de răspundere pe care o depune, prin justa dirijare a încărcărilor și descărcărilor vagoanelor, el a contribuit la reducerea cheltuielilor de manipulare mărfurilor, la reducerea prețului de cost. In ceea ce privește activitatea sa obștească, depusă cu dragoste și pasiune în cei 5 ani de cînd este deputat in sfatul popular orășenesc, o cunoaștem, de asemenea, cu toții. Susținem candidatura, au spus alegătorii pentru că sfatul popular are nevoie de buni gospodari, iar Gh. Dumitrescu este un asemenea bun gospodar, cu care ne mîndrim, IOAN TICALIUC (Din subredacția voluntară a ziarului nostru) Prof. MARIA LUCACI, de la Școala medie din Gura Humorului, candidată a F.D.P.«. în circumscripția electorală orășenească nr. 7, Gura Humorului* ■ [UNK] 1 --- _ Pensionarul TOBIAS HILSEN-’RAD, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală orășenească nr. 28, Suceava. Mecanicul șef Gheorghe Honciuc de la S.M.T. Săveni, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală raională nr. 6 Săveni* I este cunoscut atît de mecanizatori cit și de colectiviștii și în * tiovărășiții din împrejurimi pentru dragostea sa de muncă. In clișeu : tov. Gh. Honciuc (strigă) dînd unele indicații a lui Vasile Rotaru care lucrează la reparatul pompelor de injecție ale unui motor de tractor. | De la începutul campaniei electorale pînă în ziua de 29 ianuarie, la s„Casele alegătorului“ din raionul Gura Humorului au fost ținute cu alegătorii un număr însemnat de convorbiri la care au participat peste 77.000 de oameni ai muncii. Cele 143 de conferințe ținute pînă în aceeași zi la „Casele alegătorului“ din raionul Gura Humorului au fost audiate de peste 20.000 de muncitori, țărani muncitori, intelectuali, In sala căminului cultural din comuna Botoșana, raionul Gura Humorului, peste yep de țărani muncitori au ascultat în una din zilele trecute conferință «Realizările regimului de democrație populară în țara noastră“.Conferința a fost urmată de un program artistic dat de echipa căminului cultural din comuna Cajvana. ■*. Un număr de trei echipe artistice, formate din muncitori salariați de la întreprinderile și instituțiile din orașul Vatra Dornei, au prezentat duminică, 29 ianuarie, spectacole în comunele Dorna Candreni, Dorna Arini și Iacobeni. Programele artistice prezentate - adecvate campaniei electorale - au fost mult apreciate de către publicul spectator, ¥ .Numeroși colectiviști din Ștefanești, raionul Botoșani, vin in fiecare zi la »Casa alegatorului“. Aici, au loc audiții colective la radio, se expun conferințe, se prezintă programe artistice ele. De curînd, a fost ținută conferința «Profundul democratism al sistemului nostru electoral“. A urmat un frumos program prezentat de artiștii amatori ai căminului cultural din comuna Ștefănești. Programul a cuprins dansuri, recitări, precum și jocuri populare executate de taraful căminului Pînă în ziua de 1i iatmariti toți locuitorii din comuna Darabani, raionul Dorohoi, au fost înscriși în listele de alegatori. Zilnic, la »Casa alegătorului“ din comună, cetățenii participă și manifestațiile ce au loc. * In dimineața zilei de 30 ianuarie, la »Casa alegătorului“ dim comuna Dolhasca, raionul Fălticeni, un număr de 60 femei am ascultat o expunere despre drepturile de care se bucura femeil în regimul nostru de democrație populară. Expunerea a fost făcută de tovarășa Ecaterina Vártalomei, președinta Comitetului comunal de femei din Dolhasca. In după amiaza aceleeași zile, mulți oameni ai muncii din Dolhasca, veniți la Casa alegătorului au audiat în colectiv programul stațiilor noastre de radio. SA i.CASA ALEGATORULUI“ DIN COMUNA VAMA, DISCUTIND DESPRE PREVEDERILE LEGII ELECTORALE* Foto : AGERPRES