Zori Noi, august 1961 (Anul 14, nr. 4245-4270)

1961-08-01 / nr. 4245

r A f ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.S­. SUCEAVA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL j ANUL XV - NR. 4245 MARȚI 1 AUGUST 19614 PAGINI - 20 BANI REDACȚIA ÎNTREABĂ! Cum se stă cu pregătirile pentru deschiderea anului școlar 1961-1962! Răspunde tovarășul TRI­­FAN MACIOAPA, inspector­­ la Secția de învățămint și cultură a Sfatului popular al orașului Suceava. 1 - Zilele acestea, a avut loc a treia ședință de cu directorii de școli lucru ele­mentare și medii din raza orașului Suceava, de sfîrșitul anului școlar prece­d­­dent. Cu această ocazie, s-a discutat stadiul pregătirilor pentru începerea noului de învățămint, s-a arătat în­că la unele școli, printre care școlile de 7 ani din Șcheia,­­ Ipotești, Mihoveni și cele de 1­4 ani din Lisaura și Florinta,­­ curățenia generală și repara­țiile necesare s-au făcut în procent de sută la sută. De asemenea toate școlile din orașul Suceava și din co­munele din împrejurimi au fost aprovizionate cu întreaga cantitate de combustibil ne­cesară în timpul iernii. Aprovizionarea cu re­chizite școlare se va face la sate prin cooperati­vele de consum, iar oraș prin „Librăria noastră ”a In acest scop se va forma o comisie la nivelul orașului, care se va îngriji de buna a­­provizionare și desfacere a manualelor și rechizitelor. Toate școlile au făcut co­­­­menzi de manualele necesare. Elevii din clasele 1-VlI vor primi manualele gratuit de la școli, iar cei de la mediu se găsesc deja, cursul înce­­pînd de la 1 august, la unită­țile „Librăria noastră“. Fină la 1 august, toate școlile au verificat efectivele de elevi pentru cuprinderea sută la sută în învățămint­. Secția de învățămint și cul­­tură a verificat rețeaua șco­lară și a luat măsuri pentru repararea mobilierului. Sperăm că prin măsurile­­ luate vom reuși să asigurăm 1 1 din timp toate cele șare deschiderii noului dece­an de învățămint în bune con­­­­dițiuni. Lucrătorii GR.S. Vlăsinești -Săveni trimit la baza de recep­ție un nou transport de grîu. IN RAIONUL DOROHOI TRANSPORTUL LA ARII ȘI TREIERISUL TREBUIE INTENSIFICATE In aceste zile, în comunele ra­ionului Dorohoi, ca de altfel în mai toate satele regiunii noastre, seceratul griului este pe termina­te. Acum, trebuie urgentate trans­­portul snopilor la arii și treieri­i. Aceasta, deoarece, raionul orohoi este mult rămas în ur­mă : la data de 27 iulie, în în­treg raionul erau transportați la alți snopii de pe abia 3.256 ha., din cele 30.575 ha. păioase re­coltate și se treierase recolta de pe numai 1952 ha. Ca buni gospodari La G.A.G. »23 August“ din satul Popeni, comuna Brăești; sarcinile în campania de recoltare și treieriș au fost împărțite pe brigăzi, pe echipe și oameni. Or­ganizația de partid și consiliul de conducere au mobilizat pe toți colectiviștii la seceratul și treieratul griului. La cîteva zile după începerea secerișului, s-a trecut la căratul snopilor pe aici, și imediat s-a început și treierișul. Astfel că, pînă acum, ei au treierat griul de peste 60 hectare, adică mai bine de 50 la sută din recolta de pe în­treaga suprafață. Și membrii gospodăriei colec­­tive „Zori noi“ din Stînca și în­­tovărășiții din Văculești etc., procedînd ca niște buni gospo­dari, stau binișor cu transportul snopilor la aici și cu efectuarea treierișului. Cînd munca-i organizată defectuos în multe unități agricole din raionul Dorohoi, rămînerea în urmă a transportului se dato­­rește organizării defectuoase a muncii, nerespectării indicațiilor date cu privire la efectuarea lu­crărilor de recoltare. Consiliul de conducere al G.A.C. „Drumul socialismului“ din satul Poiana, comuna Brăiești, a mobilizat toate forțele la executarea secerișului, și numai după ce s-a terminat complet această lucrare, a or­ganizat căratul snopilor la alci. Aceasta a întîrziat foarte mult începerea treierișului. Așa că P. DUMITRU (Continuare în peg. 1*1 Să folosim cu grijă fondurile de investiții! Folosirea eficientă a fondurilor de investit este una dintre sarcinile importante trasate de Congresul al lll-lea al partidului nostru. Pentru a cunoaște mai îndeaproape cum sunt utilizate aceste fonduri de unele întreprinderi și unități industriale și de construcții-montaj din regiunea noastră, ne-am adresat tovarășului 10­N MIHĂILĂ, directorul Su­cursalei regionale Suceava a Băncii de investiții. Iată, mai jos, întrebările și răspunsurile primite. ÎNTREBARE : Care este vo­lumul și destinația fondurilor de investiții alocate în acest an sec­torului industrial și de construc­ții - montaj din regiunea noas­tră ? RĂSPUNS : In sectorul la care vă referiți, s-au alocat în acest an, fonduri de investiții cu circa 44 la sută mai mari decit în anul trecut. Cea mai mare parte a investițiilor este desti­nată capacităților noi de produc­ție, iar restul, lărgirii capacități­lor de producție existente. Din prima categorie, amintim : com­binatul de celuloză din Suceava, unde investițiile cresc, față de anul trecut, cu circa 240 la sută, și I.C.I.L. Suceava, la care s-au investit cu aproape 280 la sută mai multe fonduri ca în 1960 etc. Țin să arăt că pentru con­strucții de locuințe, ca o ex­presie a grijii ce o poartă par­tidul îmbunătățirii condițiilor de trai ale oamenilor muncii, s-au alocat în acest an peste 55,5 milioane lei, cu peste 35 la sută mai mult decit în anul trecut. Din categoria a doua, aceea a lărgirii capacităților de producție existente fac parte, printre alte­le : noua secție de „bacon” de la I.R.I.C. Suceava, lărgirea sec­ției de brînzeturi topite I.C.I.L. Vatra Dornei, amenaja­ja­rea secției de binale de la com­binatul forestier din Fălticeni etc. Precum se vede, fondurile de investiții oglindesc fidel amploa­rea dezvoltării economice a re­giunii noastre. ÎNTREBARE : Cum au fost folosite, în primul semestru al anului, fondurile de investiții ? RĂSPUNS: Planul de inves­tiții pe primul semestru, în sec­torul construcții­­ montaj in­­­­dustriale a fost realizat in pro­porție de 102,3 la sută. Se pare, la prima vede­re, că lucrurile stau bine. Totuși, analizînd mai profund situația, constatăm că nu este tocmai așa, că unele co­lective nu au contribuit pe mă­sura posibilităților la justa folo­sire a fondurilor de investiții. In expunerea la plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 31 octombrie 1960, tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu - Dej a arătat că „Punerea în funcțiune a obiectivelor la termenele planificate este cel mai important indicator al planului de investiții 1-1­. Or, în această privin­ță, în regiunea noastră se mai manifestă serioase rămîneri în urmă. La Combinatul de trializare a lemnului din sndus­Su­ceava, unde s-a neglijat multă vreme organizarea unui șantier special, planul valoric pe anul 1961 a fost realizat în semes­trul I în proporție de numai 17 la sută. De asemenea, Trustul I Construcții - București, datori­tă slabei organizări a muncii, a depășit cu mult termenul de dare în folosință a unor blocuri din cvartalul „Ana Ipătescu“ - Su­ceava. Mai mult chiar, după ce prelungise odată termenul pînă la data de 30 iunie, recent, trustul mai sus-amintit, a cerut o nouă a- D. SIMICIUC (Continuare la pag. 1-a) >5ita­ta . IA»' Sosirea la Moscova a delegației de partid și guvernamentale a R. P. Romíné Entuziasta primire făcută solilor poporului nostru MOSCOVA 31. De la trimișii speciali Ager­pres C. Raducanu și Al. Cimpeanu­,­­ Moscova, gara Kiev, ora 14:20 de minute. Sub cupola uria­șă de sticlă și oțel fîlfîie drapele romînești și tice. In depărtare se zărește vna întind încet trenul special sovie­care aduce in capitala Uniunii Sovie­tice delegația de partid și gu­vernamentală a R.P. Române, venită, la invitația C.C. al P.C.U.S. și a guvernului sovie­tic, într-o vizită de prietenie în Uniunea Sovietică. Piața gării, de la o margi­ne la alta, este plină de lume. Au venit aici zeci de mii de mos­coviți - reprezentanți ai oame­nilor muncii din întreprinderi, ai colectivelor diferitelor institu­ții, ai organizațiilor obștești pen­tru a saluta pe înalții oaspeți­­i.Salut frățesc oamenilor muncii din Republica Populară Romină care construiește socialismul ”, „Trăiască prietenia sovieto-romi­­nă!”, „Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn - organizatorul și inspiratorul victoriilor oamenilor muncii din R. P. Romină In lupta pentru pace și socialism­­*’, „Trăiască și înflorească măreața comunitate a popoarelor țărilor lagărului socialist!” „Trăiască Unitatea și coeziunea de nezdrun­cinat a partidelor comuniste muncitorești i“ - stă scris pe pan­carte purpurii. Pe clădirea gării, și uriașe drapele încadrează portre­tele tovarășilor Gh. Gheorghiu- Dej, N. S. Hrușciov, L. I. Brej­nev, iar sub ele - în limbile ro­mână și rusă - este înscrisă urarea „bine ați venit“. In întimpinarea delegației de partid și guvernamentale la Româno au sosit tovarășii L. I. Brejnev, N. S. Hrușciov, a < ft. Kozlov, A. I. Mikoian, N. A. Muhu­dinov, D. S. Poleanski, M. G. Pervubin, G. I. Voronov, I. S. Kodița, vicepreședinte al prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. N. Rudnev, V. M. Novikov, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., V. G. Bakaiev, B. P. Beșcev, A. A. Gromîko, M. A. Olșanski, N. S. Patolicev, miniștri, S. A. Sharikov, A. I. Șelepin - pre­ședinți ai comitetelor de stat ale U.R.S.S., mareșalul Uniunii So­vietice A. A. Grer­ko, E. I. Afanasenko, ministrul învățămîntului al R.S.F.S.R., I. V. Andropov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S. P. N. Demicev, prim-secretar al Comitetului Orășenesc Moscova al P.C.U.S., N. I. Bobrovnikov, președintele Comitetului Execu­tiv al Sovietului Orășenesc Moscova, F. F. Molocikov, șeful sec­ției Protocol din M.A.E. al U. R.S.S., activiști de răspundere ai C. C. al P.C.U.S., ai Consiliului de Miniștri, ai Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. La gară au s­osit, de aseme­nea, șefi ai reprezentanțelor di­plomatice acreditați in Uniunea Sovietică, membri ai ambasadelor­ personalul diplomație al Ambasadei Republicii Populare Romîne. Ziariști sovietici și străini. Trenul se oprește în fa­ța peronului. Coboară to­varășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.Îkin președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.Rn președintele Consiliului de Mini­ștri, Nicolae Ceaușescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P. M.R., secretar al C.C. al P.MILI (Continuare în pag. 4-a) Cuvintarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarășe Hrușciov, Dragă tovarășe Brejnev, Dragi tovarăși și prieteni, 1 Sosind în glorioasa capitală a Uniunii Sovietice îngăduiți-ne, înainte de toate, să exprimăm mul­țumirile noastre cordiale Comi­tetului Central al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice și gu­vernului sovietic pentru invitarea delegației de partid și guverna­mentale a Republicii Populare Ro­mîne, pentru primirea atît de caldă pe care ne-o faceți, și, totodată să vă transmitem salu­tul frățesc adresat din toată ini­ma de poporul român marelui popor sovietic. Ca și de alte ori cînd am avut prilejul de a ne afla în Uniu­nea Sovietică, venim și acum în mijlocul oamenilor sovietici ca la prietenii cei­­ mai buni cei mai apropiați ai poporului și romín. Poporul nostru urmărește cu admirație succesele epocale pe care le obține poporul sovietic sub conducerea înțeleaptă a Par­tidului Comunist al Uniunii So­vietice, a Comitetului său Cen­tral, în frunte cu iubitul nostru tovarăș și prieten Nichita Ser­­gheevici Hrușciov, a cărui acti­vitate prodigioasă - pusă în sluj­ba cauzei comunismului și păcii «* i-a ciștigat în întreaga lume un înalt prestigiu, stima și dra­gostea celor ce muncesc. Victo­riile repurtate de poporul sovie­tic in crearea bazei tehnico-ma­­teriale a comunismului, în dez­voltarea giganticei forțe econo­mice a statului sovietic și în fă­urirea unei vieți de înaltă bună­stare materială și spirituală pen­tru poporul sovietic, excepționa­lele realizări tehnico-științifice ale U.R.S.S., constituie un pu­ternic factor mobilizator în lup­ta oamenilor muncii de pretu­tindeni, exercită o înrîurire pro­fundă asupra întregii dezvoltări contemporane. In fața poporului sovietic se deschide perspectiva strălucită a construirii societății comu­niste în următoarele două decenii. In proiectul noului program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, publicat ieri de presa sovietică, noi vedem un document al marxism-leninismu­lui creator, de însemnătate prin­cipială și practică imensă. Tra­­sînd sarcinile concrete ale con­struirii societății comuniste în U.R.S.S., analizînd problemele fundamentale ale trecerii omeni­rii de la capitalism la comunism, programul P.C.U.S. va fi de un neprețuit sprijin pentru toate par­tidele frățești, pentru toate po­poarele lumii. După cum vă este cunoscut, Republica Populară Română a obținut rezultate de seamă în con­strucția socialistă. Se dezvoltă continuu industria, agricultura so­cialistă, cultura, crește an de an nivelul de trai al oamenilor mun­cii. Poporul român muncește cu însuflețire și hărnicie pentru în­făptuirea planului de 6 ani, care are ca obiectiv fundamental de­­săvîrșirea construcției socialiste în țara noastră. Sprijinul frățesc, multilateral, pe care-l primim din partea Uni­unii Sovietice, colaborarea și in­tr-ajutorarea reciprocă cu celelal­te state socialiste sporesc conși­(Continuare în pag. 4•*) Aici culoarea albă e... la modă cea ce te impresionează de la bun început , cu­rățenia desăvârșită și culoarea alb-imaculat, ori alb­­argintiu ce o înttlnești mai peste tot. Albe-s halatele de protecție, albe-s cișmele ce le poartă oamenii în picioare, albe-s instalațiile, bidoanele și cisternele de transport, ca și materia primă — laptele. A­­cesta-i de fapt, un specific al întreprinderii de colectare și industrializare a laptelui din Vatra Dornei, de altfel, ca și al altor unități similare. L­aptele adus cu bidoanele și cu cisternele speciale de la centrele de colec­tare face primele ,,cunoștințe“ la secția de recepție. După ce­l luat în primire de Eufrosina Cepelia, ori Mircea Ttcșa, pen­tru a primi „permisul de liberă trecere“ spre secția de pasteu­­rizare și coagulare, laptele este mai intîi supus analizelor chi­mice și bacteriologice de la­borator. De altfel, calificativul dat de laborantele Ortensia Forciuc ori Elena Aldea e ho­­tărîtor și în alte secții. De la intrarea materiei prime și pînă la ieșirea pe poarta întreprin­derii, a produselor ambalate și etichetate cu gust, laboratorul urmărește calitatea și respec­tarea regulilor igienico-sanitare, în procesul de producție. D­in secția de recepție spre autoclavele de pasteuri­­zare, și mai departe, la cazanele de coagulare, laptele călătorește pe drumul intorto­­chiat al conductelor. Se izbește faptul că, într-o asemenea sec­ție, lucrează numai doi oa­meni. Mai îngăduind cîteva clipe, observi cum întregul efort fi­zic revine mașinilor.­­Oamenilor le este necesară o cunoaștere perfectă a meseriei, îndemt­­nare și atenție, după cum spune tovarășul Traian­ Ție­șa, secretarul organizației­ de par­tid. Și aceste calități nu le lipsesc harnicilor prelucrători de lapte din Vatra Dornei. A­­precierea unanimă de care se bucură gama variată a produ­selor I.C.I.L. Vatra Dornei, e­­conomiile de peste 88.000 lei, depășirea planului de beneficii cu circa 100.000 lei, toate a­­cestea dovedesc temeinicia a­­­firmației de mai sus. Bineîn­țeles, la aceste realizări și-au adus contribuția și centrele de colectare și prelucrare a lapte­lui, cum ar fi cele de la Podul Coșnei, Poiana Negri și altele. ai departe, brînza și ze­rul, rezultate din lapte, urmează căi diferite. Dacă brînza, transformată în cașcaval (după ce e presată și lăsată la pivniță să fermen­teze) este îndreptată spre sec­ția de brînzeturi topite, zerul este supus unei metamorfoze complicate, din el rezultînd, pînă la urmă, lactoza — mate­ria primă din care se fabrică antibiotice. Aici, tovarășul Tie­­șa, și în calitate de șef de schimb, ne prezintă transfor­mările la care este supus ze­rul pentru a ajunge, pînă la urmă, praful acela alb, asemă- M. ȚINȚAR (Continuare Im pag. z-*)i M Cum­udarea tovarășului Nikita Sergheevici Hrușciov tovarășe Gheorghiu Dragă Dej! Draga tovarășe Maurer, Dragi tovarăși și prieteni. Permiteți-mi ca în numele Co­mitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem și al Consiliului de Miniștri, în nu­­mele întregului popor sovietic să salut cordial pe pămîntul so­vietic pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pe tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președinte­le Consiliului de Miniștri al Re­publicii Populare Romîne, pe toți stimații membri ai delegației de partid și guvernamentale a Repu­blicii Populare Romîne. Oamenii sovietici întâmpină cu dragoste pe solii poporului frate român, care, sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Român, pășeș­te cu încredere pe calea socialis­mului. In persoana poporului so­­vietic, oamenii muncii din Romi­­­nia socialistă au un prieten de nă­dejde și un frate. Acest lucru a fost dovedit nu odată în fapt, a fost confirmat de viață, de întreaga istorie a relațiilor frățești dintre Uniunea Sovietică și Republica Populară Română. De a­cest lu­cru vă veți putea convinge încă*,­ odată și acum, cu prilejul călăto­riei dv. în Țara Sovietică. Acordăm, dragi prieteni, o mare însemnătate vizitei dv. în Uniu­nea Sovietică. Noi vedem în a­­ceastă vizită o nouă manifestare a năzuinței reciproce a popoare­­lor noastre, a partidelor noastre de a întări și mai mult și a dez­volta unitatea și colaborarea în­­tre Uniunea Sovietică, Republica Populară Română, între toate ță­rile lagărului socialist. Prietenia dintre popoarele țărilor socialis­te reprezintă o forță atît de in­vincibilă, o avuție atît de mare cum n-a mai avut nimeni și nicio­ (Continuare în pag. 4-a) Strungarul Corneliu Nanu de la I.R.U.M. Vatra Dornei este fruntaș în producție și la învățătură. Anul acesta el a pro­movat cu succes clasa a IX-a la cursul seral al școlii medii.. .Clișeul o înfățișează lucrînd cu multă atenție la strunjirea unei roți de la un vagonet de 6 tone. ♦ [UNK] [UNK] [UNK] • Prin cîteva magazine în fața vitrinelor frumos a­­menajate cu mărfurile ale căror prețuri au fost reduse de la 31 iulie, se opresc numeroși băr­bați, femei, tineri. Ei vorbesc despre noua reducere de prețuri manifestîndu-și bucuria față de grija părintească a partidului, des­pre avantajele ce se obțin prin cumpărarea mărfurilor ale căror prețuri au fost reduse. In maga­zinul în care se desfac produse electrice se găsesc vreo 10 cumpă­rători. Unii urmăresc cu atenție noile prețuri pe care lucrătorii magazinului le-au afișat intr-un loc vizibil.­ Printre cumpărători am cunoscut-o și pe tovarășa Maria Covalschi, din Suceava, îmi mărturisește că a plecat de acasă cu gîndul să cumpere o lampă de carte care știa că costă 20 de lei. Acum cu bucurie a a­­flat că acest produs s-a ieftinit cu 4 lei. Dar prețurile au fost re­duse și la alte produse. Tovarășa Covalschi s-a răzgîndit. S-a uitat mai întîi pe lista de prețuri, apoi s-a adresat vînzătoarei.­­ Doresc o lampă de noptieră. Dați-mi-o pe aceea cu globul crem. După ce a împachetat lampa, vinzătoarea a întocmit bonul. In loc de 50 de lei cu­ costa înainte de reducerea prețurilor, tovarășa Covalschi a plătit pentru acest produs numai 40 de lei, Iată o reducere de 10 lei, o economie cu care poate să-și cumpere și alte mărfuri. In magazinul de alături, aco­lo unde se desfac mărfuri foto­grafice și muzicale e o animație deosebită. Tovarășa Ujică deser­­vește pe fiecare cumpărător. Intr-o clipă de răgaz îmi spune: dus - In magazinul nostru s­au re­prețurile la 33 de articole, printre care hîrtie fotografică, o­­chelari, doze de picup și altele. Mulți clienți au și lucrătorii magazinului de difuzare a mate­rialelor sportive.­­ Vreau un ruksak cu trei bu­zunare, se adresă un cumpărător tovarășei Maria Cadiuc. Vinzătoarea, întocmește bonul pe care îl întinde cumpărătorului. In ochii lui citesc nedumerirea. - Ați greșit tovarășă. Știu dl ruksakul costă 205 lei și nu 16... - Nu-i nici o greșeală, ii răs­­punde zîmbind vinzătoarea. A­­­cesta este noul preț al produsului. Reducerea se ridică la 40 de lei; Cumpărătorul achită banul, plin de mulțumire și după ce-și ridică produsul cumpărat intervi­­ne din nou. « De restul banilor dați-mi fire pentru pescuit...­­ In magazinul nostru, îmi spu­nea responsabilul unității exis­tă 34 de articole a căror prețuri au fost reduse. Printre acestea ,­­numeram un important ment de bocanci de munte sorti pentru schi, corturi pentru 4 și două persoane, ghete de baschet, ustensile pescărești etc. Ne găsim în magazinul alimen­tara din centrul orașului. In vi­­trina estetic amenajată sînt expu­se mărfurile cu noile prețuri. La casă auzi discutîndu-se. Vreau un bon pentru două cutii de pălă­­midă în ulei... Doresc 100 grame de cafea boabe, dar să fie pră­jită...­­ Mie dați-mi trei cutii de Mores­ca”. Chiar din primele ore ale di­mineții, o animație deosebită a cunoscut și magazinul de încălță­minte unde au fost vîndute san­­dale și pantofi ale căror prețuri au fost reduse. Oamenii muncii din orașul Su­ceava sînt bucuroși de noua re­­ducere de prețuri, precum și de celelalte măsuri luate de partid ți guvern, menite să contribuie la ridicarea nivelului de trai al ce­lor ce muncesc. Ei își exprimă în­crederea în politica înțeleaptă a partidului nost­ru pusă în slujba construirii socialismului. L. DOBRE

Next