Zori Noi, august 1961 (Anul 14, nr. 4245-4270)
1961-08-01 / nr. 4245
r A f ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.S. SUCEAVA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL j ANUL XV - NR. 4245 MARȚI 1 AUGUST 19614 PAGINI - 20 BANI REDACȚIA ÎNTREABĂ! Cum se stă cu pregătirile pentru deschiderea anului școlar 1961-1962! Răspunde tovarășul TRIFAN MACIOAPA, inspector la Secția de învățămint și cultură a Sfatului popular al orașului Suceava. 1 - Zilele acestea, a avut loc a treia ședință de cu directorii de școli lucru elementare și medii din raza orașului Suceava, de sfîrșitul anului școlar preceddent. Cu această ocazie, s-a discutat stadiul pregătirilor pentru începerea noului de învățămint, s-a arătat încă la unele școli, printre care școlile de 7 ani din Șcheia, Ipotești, Mihoveni și cele de 14 ani din Lisaura și Florinta, curățenia generală și reparațiile necesare s-au făcut în procent de sută la sută. De asemenea toate școlile din orașul Suceava și din comunele din împrejurimi au fost aprovizionate cu întreaga cantitate de combustibil necesară în timpul iernii. Aprovizionarea cu rechizite școlare se va face la sate prin cooperativele de consum, iar oraș prin „Librăria noastră ”a In acest scop se va forma o comisie la nivelul orașului, care se va îngriji de buna aprovizionare și desfacere a manualelor și rechizitelor. Toate școlile au făcut comenzi de manualele necesare. Elevii din clasele 1-VlI vor primi manualele gratuit de la școli, iar cei de la mediu se găsesc deja, cursul începînd de la 1 august, la unitățile „Librăria noastră“. Fină la 1 august, toate școlile au verificat efectivele de elevi pentru cuprinderea sută la sută în învățămint. Secția de învățămint și cultură a verificat rețeaua școlară și a luat măsuri pentru repararea mobilierului. Sperăm că prin măsurile luate vom reuși să asigurăm 1 1 din timp toate cele șare deschiderii noului decean de învățămint în bune condițiuni. Lucrătorii GR.S. Vlăsinești -Săveni trimit la baza de recepție un nou transport de grîu. IN RAIONUL DOROHOI TRANSPORTUL LA ARII ȘI TREIERISUL TREBUIE INTENSIFICATE In aceste zile, în comunele raionului Dorohoi, ca de altfel în mai toate satele regiunii noastre, seceratul griului este pe terminate. Acum, trebuie urgentate transportul snopilor la arii și treierii. Aceasta, deoarece, raionul orohoi este mult rămas în urmă : la data de 27 iulie, în întreg raionul erau transportați la alți snopii de pe abia 3.256 ha., din cele 30.575 ha. păioase recoltate și se treierase recolta de pe numai 1952 ha. Ca buni gospodari La G.A.G. »23 August“ din satul Popeni, comuna Brăești; sarcinile în campania de recoltare și treieriș au fost împărțite pe brigăzi, pe echipe și oameni. Organizația de partid și consiliul de conducere au mobilizat pe toți colectiviștii la seceratul și treieratul griului. La cîteva zile după începerea secerișului, s-a trecut la căratul snopilor pe aici, și imediat s-a început și treierișul. Astfel că, pînă acum, ei au treierat griul de peste 60 hectare, adică mai bine de 50 la sută din recolta de pe întreaga suprafață. Și membrii gospodăriei colective „Zori noi“ din Stînca și întovărășiții din Văculești etc., procedînd ca niște buni gospodari, stau binișor cu transportul snopilor la aici și cu efectuarea treierișului. Cînd munca-i organizată defectuos în multe unități agricole din raionul Dorohoi, rămînerea în urmă a transportului se datorește organizării defectuoase a muncii, nerespectării indicațiilor date cu privire la efectuarea lucrărilor de recoltare. Consiliul de conducere al G.A.C. „Drumul socialismului“ din satul Poiana, comuna Brăiești, a mobilizat toate forțele la executarea secerișului, și numai după ce s-a terminat complet această lucrare, a organizat căratul snopilor la alci. Aceasta a întîrziat foarte mult începerea treierișului. Așa că P. DUMITRU (Continuare în peg. 1*1 Să folosim cu grijă fondurile de investiții! Folosirea eficientă a fondurilor de investit este una dintre sarcinile importante trasate de Congresul al lll-lea al partidului nostru. Pentru a cunoaște mai îndeaproape cum sunt utilizate aceste fonduri de unele întreprinderi și unități industriale și de construcții-montaj din regiunea noastră, ne-am adresat tovarășului 10N MIHĂILĂ, directorul Sucursalei regionale Suceava a Băncii de investiții. Iată, mai jos, întrebările și răspunsurile primite. ÎNTREBARE : Care este volumul și destinația fondurilor de investiții alocate în acest an sectorului industrial și de construcții - montaj din regiunea noastră ? RĂSPUNS : In sectorul la care vă referiți, s-au alocat în acest an, fonduri de investiții cu circa 44 la sută mai mari decit în anul trecut. Cea mai mare parte a investițiilor este destinată capacităților noi de producție, iar restul, lărgirii capacităților de producție existente. Din prima categorie, amintim : combinatul de celuloză din Suceava, unde investițiile cresc, față de anul trecut, cu circa 240 la sută, și I.C.I.L. Suceava, la care s-au investit cu aproape 280 la sută mai multe fonduri ca în 1960 etc. Țin să arăt că pentru construcții de locuințe, ca o expresie a grijii ce o poartă partidul îmbunătățirii condițiilor de trai ale oamenilor muncii, s-au alocat în acest an peste 55,5 milioane lei, cu peste 35 la sută mai mult decit în anul trecut. Din categoria a doua, aceea a lărgirii capacităților de producție existente fac parte, printre altele : noua secție de „bacon” de la I.R.I.C. Suceava, lărgirea secției de brînzeturi topite I.C.I.L. Vatra Dornei, amenajajarea secției de binale de la combinatul forestier din Fălticeni etc. Precum se vede, fondurile de investiții oglindesc fidel amploarea dezvoltării economice a regiunii noastre. ÎNTREBARE : Cum au fost folosite, în primul semestru al anului, fondurile de investiții ? RĂSPUNS: Planul de investiții pe primul semestru, în sectorul construcții montaj industriale a fost realizat in proporție de 102,3 la sută. Se pare, la prima vedere, că lucrurile stau bine. Totuși, analizînd mai profund situația, constatăm că nu este tocmai așa, că unele colective nu au contribuit pe măsura posibilităților la justa folosire a fondurilor de investiții. In expunerea la plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 31 octombrie 1960, tovarășul Gheorghe Gheorghiu - Dej a arătat că „Punerea în funcțiune a obiectivelor la termenele planificate este cel mai important indicator al planului de investiții 1-1. Or, în această privință, în regiunea noastră se mai manifestă serioase rămîneri în urmă. La Combinatul de trializare a lemnului din sndusSuceava, unde s-a neglijat multă vreme organizarea unui șantier special, planul valoric pe anul 1961 a fost realizat în semestrul I în proporție de numai 17 la sută. De asemenea, Trustul I Construcții - București, datorită slabei organizări a muncii, a depășit cu mult termenul de dare în folosință a unor blocuri din cvartalul „Ana Ipătescu“ - Suceava. Mai mult chiar, după ce prelungise odată termenul pînă la data de 30 iunie, recent, trustul mai sus-amintit, a cerut o nouă a- D. SIMICIUC (Continuare la pag. 1-a) >5itata . IA»' Sosirea la Moscova a delegației de partid și guvernamentale a R. P. Romíné Entuziasta primire făcută solilor poporului nostru MOSCOVA 31. De la trimișii speciali Agerpres C. Raducanu și Al. Cimpeanu, Moscova, gara Kiev, ora 14:20 de minute. Sub cupola uriașă de sticlă și oțel fîlfîie drapele romînești și tice. In depărtare se zărește vna întind încet trenul special soviecare aduce in capitala Uniunii Sovietice delegația de partid și guvernamentală a R.P. Române, venită, la invitația C.C. al P.C.U.S. și a guvernului sovietic, într-o vizită de prietenie în Uniunea Sovietică. Piața gării, de la o margine la alta, este plină de lume. Au venit aici zeci de mii de moscoviți - reprezentanți ai oamenilor muncii din întreprinderi, ai colectivelor diferitelor instituții, ai organizațiilor obștești pentru a saluta pe înalții oaspeții.Salut frățesc oamenilor muncii din Republica Populară Romină care construiește socialismul ”, „Trăiască prietenia sovieto-romină!”, „Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn - organizatorul și inspiratorul victoriilor oamenilor muncii din R. P. Romină In lupta pentru pace și socialism*’, „Trăiască și înflorească măreața comunitate a popoarelor țărilor lagărului socialist!” „Trăiască Unitatea și coeziunea de nezdruncinat a partidelor comuniste muncitorești i“ - stă scris pe pancarte purpurii. Pe clădirea gării, și uriașe drapele încadrează portretele tovarășilor Gh. Gheorghiu- Dej, N. S. Hrușciov, L. I. Brejnev, iar sub ele - în limbile română și rusă - este înscrisă urarea „bine ați venit“. In întimpinarea delegației de partid și guvernamentale la Româno au sosit tovarășii L. I. Brejnev, N. S. Hrușciov, a < ft. Kozlov, A. I. Mikoian, N. A. Muhudinov, D. S. Poleanski, M. G. Pervubin, G. I. Voronov, I. S. Kodița, vicepreședinte al prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. N. Rudnev, V. M. Novikov, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., V. G. Bakaiev, B. P. Beșcev, A. A. Gromîko, M. A. Olșanski, N. S. Patolicev, miniștri, S. A. Sharikov, A. I. Șelepin - președinți ai comitetelor de stat ale U.R.S.S., mareșalul Uniunii Sovietice A. A. Grerko, E. I. Afanasenko, ministrul învățămîntului al R.S.F.S.R., I. V. Andropov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S. P. N. Demicev, prim-secretar al Comitetului Orășenesc Moscova al P.C.U.S., N. I. Bobrovnikov, președintele Comitetului Executiv al Sovietului Orășenesc Moscova, F. F. Molocikov, șeful secției Protocol din M.A.E. al U. R.S.S., activiști de răspundere ai C. C. al P.C.U.S., ai Consiliului de Miniștri, ai Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. La gară au sosit, de asemenea, șefi ai reprezentanțelor diplomatice acreditați in Uniunea Sovietică, membri ai ambasadelor personalul diplomație al Ambasadei Republicii Populare Romîne. Ziariști sovietici și străini. Trenul se oprește în fața peronului. Coboară tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.Îkin președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.Rn președintele Consiliului de Miniștri, Nicolae Ceaușescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P. M.R., secretar al C.C. al P.MILI (Continuare în pag. 4-a) Cuvintarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarășe Hrușciov, Dragă tovarășe Brejnev, Dragi tovarăși și prieteni, 1 Sosind în glorioasa capitală a Uniunii Sovietice îngăduiți-ne, înainte de toate, să exprimăm mulțumirile noastre cordiale Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovietic pentru invitarea delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Romîne, pentru primirea atît de caldă pe care ne-o faceți, și, totodată să vă transmitem salutul frățesc adresat din toată inima de poporul român marelui popor sovietic. Ca și de alte ori cînd am avut prilejul de a ne afla în Uniunea Sovietică, venim și acum în mijlocul oamenilor sovietici ca la prietenii cei mai buni cei mai apropiați ai poporului și romín. Poporul nostru urmărește cu admirație succesele epocale pe care le obține poporul sovietic sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a Comitetului său Central, în frunte cu iubitul nostru tovarăș și prieten Nichita Sergheevici Hrușciov, a cărui activitate prodigioasă - pusă în slujba cauzei comunismului și păcii «* i-a ciștigat în întreaga lume un înalt prestigiu, stima și dragostea celor ce muncesc. Victoriile repurtate de poporul sovietic in crearea bazei tehnico-materiale a comunismului, în dezvoltarea giganticei forțe economice a statului sovietic și în făurirea unei vieți de înaltă bunăstare materială și spirituală pentru poporul sovietic, excepționalele realizări tehnico-științifice ale U.R.S.S., constituie un puternic factor mobilizator în lupta oamenilor muncii de pretutindeni, exercită o înrîurire profundă asupra întregii dezvoltări contemporane. In fața poporului sovietic se deschide perspectiva strălucită a construirii societății comuniste în următoarele două decenii. In proiectul noului program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, publicat ieri de presa sovietică, noi vedem un document al marxism-leninismului creator, de însemnătate principială și practică imensă. Trasînd sarcinile concrete ale construirii societății comuniste în U.R.S.S., analizînd problemele fundamentale ale trecerii omenirii de la capitalism la comunism, programul P.C.U.S. va fi de un neprețuit sprijin pentru toate partidele frățești, pentru toate popoarele lumii. După cum vă este cunoscut, Republica Populară Română a obținut rezultate de seamă în construcția socialistă. Se dezvoltă continuu industria, agricultura socialistă, cultura, crește an de an nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul român muncește cu însuflețire și hărnicie pentru înfăptuirea planului de 6 ani, care are ca obiectiv fundamental desăvîrșirea construcției socialiste în țara noastră. Sprijinul frățesc, multilateral, pe care-l primim din partea Uniunii Sovietice, colaborarea și intr-ajutorarea reciprocă cu celelalte state socialiste sporesc conși(Continuare în pag. 4•*) Aici culoarea albă e... la modă cea ce te impresionează de la bun început , curățenia desăvârșită și culoarea alb-imaculat, ori albargintiu ce o înttlnești mai peste tot. Albe-s halatele de protecție, albe-s cișmele ce le poartă oamenii în picioare, albe-s instalațiile, bidoanele și cisternele de transport, ca și materia primă — laptele. Acesta-i de fapt, un specific al întreprinderii de colectare și industrializare a laptelui din Vatra Dornei, de altfel, ca și al altor unități similare. Laptele adus cu bidoanele și cu cisternele speciale de la centrele de colectare face primele ,,cunoștințe“ la secția de recepție. După cel luat în primire de Eufrosina Cepelia, ori Mircea Ttcșa, pentru a primi „permisul de liberă trecere“ spre secția de pasteurizare și coagulare, laptele este mai intîi supus analizelor chimice și bacteriologice de laborator. De altfel, calificativul dat de laborantele Ortensia Forciuc ori Elena Aldea e hotărîtor și în alte secții. De la intrarea materiei prime și pînă la ieșirea pe poarta întreprinderii, a produselor ambalate și etichetate cu gust, laboratorul urmărește calitatea și respectarea regulilor igienico-sanitare, în procesul de producție. Din secția de recepție spre autoclavele de pasteurizare, și mai departe, la cazanele de coagulare, laptele călătorește pe drumul intortochiat al conductelor. Se izbește faptul că, într-o asemenea secție, lucrează numai doi oameni. Mai îngăduind cîteva clipe, observi cum întregul efort fizic revine mașinilor.Oamenilor le este necesară o cunoaștere perfectă a meseriei, îndemtnare și atenție, după cum spune tovarășul Traian Țieșa, secretarul organizației de partid. Și aceste calități nu le lipsesc harnicilor prelucrători de lapte din Vatra Dornei. Aprecierea unanimă de care se bucură gama variată a produselor I.C.I.L. Vatra Dornei, economiile de peste 88.000 lei, depășirea planului de beneficii cu circa 100.000 lei, toate acestea dovedesc temeinicia afirmației de mai sus. Bineînțeles, la aceste realizări și-au adus contribuția și centrele de colectare și prelucrare a laptelui, cum ar fi cele de la Podul Coșnei, Poiana Negri și altele. ai departe, brînza și zerul, rezultate din lapte, urmează căi diferite. Dacă brînza, transformată în cașcaval (după ce e presată și lăsată la pivniță să fermenteze) este îndreptată spre secția de brînzeturi topite, zerul este supus unei metamorfoze complicate, din el rezultînd, pînă la urmă, lactoza — materia primă din care se fabrică antibiotice. Aici, tovarășul Tieșa, și în calitate de șef de schimb, ne prezintă transformările la care este supus zerul pentru a ajunge, pînă la urmă, praful acela alb, asemă- M. ȚINȚAR (Continuare Im pag. z-*)i M Cumudarea tovarășului Nikita Sergheevici Hrușciov tovarășe Gheorghiu Dragă Dej! Draga tovarășe Maurer, Dragi tovarăși și prieteni. Permiteți-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem și al Consiliului de Miniștri, în numele întregului popor sovietic să salut cordial pe pămîntul sovietic pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pe tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, pe toți stimații membri ai delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Romîne. Oamenii sovietici întâmpină cu dragoste pe solii poporului frate român, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, pășește cu încredere pe calea socialismului. In persoana poporului sovietic, oamenii muncii din Rominia socialistă au un prieten de nădejde și un frate. Acest lucru a fost dovedit nu odată în fapt, a fost confirmat de viață, de întreaga istorie a relațiilor frățești dintre Uniunea Sovietică și Republica Populară Română. De acest lucru vă veți putea convinge încă*, odată și acum, cu prilejul călătoriei dv. în Țara Sovietică. Acordăm, dragi prieteni, o mare însemnătate vizitei dv. în Uniunea Sovietică. Noi vedem în această vizită o nouă manifestare a năzuinței reciproce a popoarelor noastre, a partidelor noastre de a întări și mai mult și a dezvolta unitatea și colaborarea între Uniunea Sovietică, Republica Populară Română, între toate țările lagărului socialist. Prietenia dintre popoarele țărilor socialiste reprezintă o forță atît de invincibilă, o avuție atît de mare cum n-a mai avut nimeni și nicio (Continuare în pag. 4-a) Strungarul Corneliu Nanu de la I.R.U.M. Vatra Dornei este fruntaș în producție și la învățătură. Anul acesta el a promovat cu succes clasa a IX-a la cursul seral al școlii medii.. .Clișeul o înfățișează lucrînd cu multă atenție la strunjirea unei roți de la un vagonet de 6 tone. ♦ [UNK] [UNK] [UNK] • Prin cîteva magazine în fața vitrinelor frumos amenajate cu mărfurile ale căror prețuri au fost reduse de la 31 iulie, se opresc numeroși bărbați, femei, tineri. Ei vorbesc despre noua reducere de prețuri manifestîndu-și bucuria față de grija părintească a partidului, despre avantajele ce se obțin prin cumpărarea mărfurilor ale căror prețuri au fost reduse. In magazinul în care se desfac produse electrice se găsesc vreo 10 cumpărători. Unii urmăresc cu atenție noile prețuri pe care lucrătorii magazinului le-au afișat intr-un loc vizibil. Printre cumpărători am cunoscut-o și pe tovarășa Maria Covalschi, din Suceava, îmi mărturisește că a plecat de acasă cu gîndul să cumpere o lampă de carte care știa că costă 20 de lei. Acum cu bucurie a aflat că acest produs s-a ieftinit cu 4 lei. Dar prețurile au fost reduse și la alte produse. Tovarășa Covalschi s-a răzgîndit. S-a uitat mai întîi pe lista de prețuri, apoi s-a adresat vînzătoarei. Doresc o lampă de noptieră. Dați-mi-o pe aceea cu globul crem. După ce a împachetat lampa, vinzătoarea a întocmit bonul. In loc de 50 de lei cu costa înainte de reducerea prețurilor, tovarășa Covalschi a plătit pentru acest produs numai 40 de lei, Iată o reducere de 10 lei, o economie cu care poate să-și cumpere și alte mărfuri. In magazinul de alături, acolo unde se desfac mărfuri fotografice și muzicale e o animație deosebită. Tovarășa Ujică deservește pe fiecare cumpărător. Intr-o clipă de răgaz îmi spune: dus - In magazinul nostru sau reprețurile la 33 de articole, printre care hîrtie fotografică, ochelari, doze de picup și altele. Mulți clienți au și lucrătorii magazinului de difuzare a materialelor sportive. Vreau un ruksak cu trei buzunare, se adresă un cumpărător tovarășei Maria Cadiuc. Vinzătoarea, întocmește bonul pe care îl întinde cumpărătorului. In ochii lui citesc nedumerirea. - Ați greșit tovarășă. Știu dl ruksakul costă 205 lei și nu 16... - Nu-i nici o greșeală, ii răspunde zîmbind vinzătoarea. Acesta este noul preț al produsului. Reducerea se ridică la 40 de lei; Cumpărătorul achită banul, plin de mulțumire și după ce-și ridică produsul cumpărat intervine din nou. « De restul banilor dați-mi fire pentru pescuit... In magazinul nostru, îmi spunea responsabilul unității există 34 de articole a căror prețuri au fost reduse. Printre acestea ,numeram un important ment de bocanci de munte sorti pentru schi, corturi pentru 4 și două persoane, ghete de baschet, ustensile pescărești etc. Ne găsim în magazinul alimentara din centrul orașului. In vitrina estetic amenajată sînt expuse mărfurile cu noile prețuri. La casă auzi discutîndu-se. Vreau un bon pentru două cutii de pălămidă în ulei... Doresc 100 grame de cafea boabe, dar să fie prăjită... Mie dați-mi trei cutii de Moresca”. Chiar din primele ore ale dimineții, o animație deosebită a cunoscut și magazinul de încălțăminte unde au fost vîndute sandale și pantofi ale căror prețuri au fost reduse. Oamenii muncii din orașul Suceava sînt bucuroși de noua reducere de prețuri, precum și de celelalte măsuri luate de partid ți guvern, menite să contribuie la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Ei își exprimă încrederea în politica înțeleaptă a partidului nostru pusă în slujba construirii socialismului. L. DOBRE