Zori Noi, decembrie 1961 (Anul 14, nr. 4349-4375)

1961-12-01 / nr. 4349

I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Albertina Sallman, Garofița Murărescu, Maria Ich­im și Eugenia Ne­delea sunt fruntașe în producție la I.C.I.L. Burdujeni — Suceava. Ele sunt apreciate de întregul colectiv al întreprinderii pentru produsele de calitate superioară pe care le trimit în consum­. CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Prin perfecționarea procesului tehnologic La 22 noiem­brie, colectivul n­os­­tru de muncă a raportat realizarea în întregime a sarcinilor de pian pe anul in curs Totodată, au fost realizate economii la prețul de cost, peste prevederile planului, în va­loare de 381.000 lei, iar planul la beneficii a fost depășit cu 176.000 lei. Aceste rezultate se datoresc e­­forturilor depuse de colectivul de muncă, precum și măsurilor luate pentru buna desfășurare a activită­ții in toate secțiile întreprinderii. In cele ce urmeaza aș vrea să vor­besc despre măsurile tehnico - or­ganizatorice aplicate pentru buna organizare a muncii, măsuri care stau la baza rezultatelor ami­ntite mai sus Unității noastre îi revine sarcina de a repara tractoare ale S.M.T. și G.A.S. din regiune, pentru a asigura funcționarea acestora în bune condi­­țiuuni in timpul campaniilor agrico­le. Atenția și eforturile colectivului nostru de muncă sunt îndreptate spre executarea la timp a unor re­parații de calitate și la un­ preț de cost scăzut. Pe baza propunerilor făcute de muncitori, în consfătuirile de producție, au fost adoptate o seamă de măsuri tehnice organiza­torice care să contribuie tocmai la realizarea obiectivelor amintite. Prin acestea am urmărit aplicarea unei tehnologii înaintate, folosirea utilajelor la indicii cei mai ridicați, reducerea timpului de imobilizare a tractoarelor in reparație etc. Pentru continua îmbunătățire a calității reparațiilor și a pieselor de schimb ce le executăm, s-a efectuat un riguros control pe faze de lucru. Pentru a crea muncitorilor con­diții mai bune de muncă, au fost executate, cu sprijinul cabinetului tehnic, un număr de 67 dispozitive, care au avut ca scop perfecționarea efectuării unor operații. Acestea au contribuit la creșterea productivită­ții muncii, la reducerea efortului fi­zic al muncitorilor și îmbunătățirea calității lucrărilor. Astfel, au fost executate dispozitive pentru efectu­area unui control riguros asupra pieselor, prin verificarea dimensiu­nilor, respectarea întocmai a tole­ranțelor admise, stabilirea elastici­tății segmanților, a paralelismului sistemului bielă - manivelă etc. In același timp, urmărind folosi­rea cit mai judicioasă a creditelor de mică mecanizare, am executat lucrări care au contribuit la perfec­ționarea procesului tehnologic. Din aceste fonduri s-a executat un pod rulant cu comandă electrică, iar la secția turnătorie au fost puse în funcțiune un cuptor rotativ și un amestecător de pămint. In scurt timp, din fondurile de mică mecani­zare se vor executa o stație de cro­­mate, o mașină pneumatică pentru executarea miezurilor la turnătorie, un ciur vibrant și artere. O atenție deosebită am acordat recondiționării unor piese și a­n­­samble de la tractoare. In urma u­­nor studii efectuate în această di­recție, am introdus recondiționarea unor piese și ansamble mai compli­cate, cum ar fi : pompe de al­imen­­tare, axe regulator de la pompele de injecție, elemenți de la pompele de injecție și artere. In acest an, prin recondiționarea pieselor de schimb, am obținut o reducere a prețului de cost cu 100.000 lei. De asemenea, în secția piese de schimb s-a urmărit reducerea adaosului de prelucrare. Și în această direcție au fost efec­tuate unele studii. Unele repere ca: futie asamblată, carter de la cutia de viteze, colectoare de admisie și evacuare și altele au suferit pe par­curs modificări, micșorîndu-li-se a­­daosul de prelucrare și fiind înca­drate sub coeficienții admiși. Pe această cale, au fost economisite în acest an, 1.500 kg. fontă, 100 kg. aluminiu, precum și alte mate­riale.In unitatea noastră au fost lu­­ate și alte măsuri care au influ­ențat favorabil asupra îmbunătăți­rii procesului tehnologic. Astfel, s-a perfecționat organizarea postu­lui de constatare, pentru ca trierea pieselor — după gradul de uzură — să se facă cu cea mai mare atenție. In urma acestei măsuri au putut fi recondiționate mai multe piese de schimb. Demontarea mo­toarelor și a șasiurilor s-a făcut cu mare atenție pentru a se evita degradarea pieselor. In scopul gos­podăririi mai atente a materialelor auxiliare, au fost stabilite și pentru acestea consumuri specifice. S-a in­trodus valorificarea capetelor de ba­ză și a altor deșeuri de materiale rezultate din producția curentă, ele fiind întrebuințate la executarea u­­nor piese mai mici. Ca urmare a măsurilor aplicate numai la secto­rul reparații au fost realizate econo­mii la prețul de cost in valoare de 265.000 lei. Succesele obținute de către colec­tivul unității noastre se datoresc: muncii politico - educative desfă­șurate de către organizația de par­tid, creșterii conștiinței socialiste a muncitorilor, stimulării inițiativei creatoare, exemplului însuflețitor al comuniștilor, îmbogățind experiența acumulată, adoptînd noi măsuri care să ducă la perfecționarea procesului de pro­ducție, colectivul nostru de muncă este hotărît ca sub îndrumarea or­ganizației de partid să se preocupe și in viitor de executarea unor re­parații de bună calitate, la timp și la un preț de cost scăzut. M. URIGIUC, directorul Uzinei de reparații Botoșani Depoul C. F. R. Suceava In ziua de 20 noiembrie n.c. harnicul colectiv al Depoului C.F.R. Suceava-Nord a rapor­tat îndeplinirea planului pe 1961. Productivitatea muncii a crescut cu 7,33 la sută, pre­țul de cost a­ fost redus cu 2,34 la sută, iar salariul mediu pe cap de muncitor a sporit cu 7,11 la sută față de sarcina plani­ficată. Desfășurînd cu avint întrece­rea socialistă pentru realizarea de cit mai mari economii, me­canicii și fochiștii depoului au economisit, pină la 20 noiem­brie, 4.747 tone combustibil, iar numărul trenurilor remorcate cu tonaj sporit a ajuns în această perioadă la 961. Cele mai ini­moase succese au obținut me­canicii loan Adomnicăi, loan Butnău și fochiștii Vasile Hucan și loan Iacob. Coresp. E. OLARIIG Vineri 1 decembrie Anul XVI nr. 4349 4 pagini 20 bani 1961 Hoadele aprovizionării ritmice La începutul lunii noiembrie, în­treprinderea de colectare și industrializare a laptelui Suceava și-a realizat planul anual la colec­tări de lapte de vacă. Pînă la 23 noiembrie a.c., a fost colectată, peste plan, o cantitate de 13.767 litri lapte de vacă. Fiind aprovizionată rit­mic cu materia primă, pînă la 23 noiembrie 1961, I.C.I.L. Suceava a dat peste plan 154.000 kg. unt, 149 kg. telemea de vacă, 24 tone brînză dietetică, 10,4 hl. lapte bătut, 5,9 tone brînză „Făgăraș" etc. Coresp. O. EDMOND Realizări ale meșteșugarilor Lucrătorii cooperativei meșteșu­gărești „Dorna” — Vatra Dornei au reușit să obțină în primele 10 luni ale acestui an rezultate de seamă în întrecerea socialistă. Plănul de producție la sectorul industrial a fost îndeplinit în această perioadă în proporție de 104,5 la sută, iar la sectorul neindustrial — 101 la sută. Realizări înregistrează și secțiile noi ce au luat ființă în cadrul coo­perativei (secția reparații radio, cizmărie, cojocărie), care își depă­șesc în fiecare decadă planul de producție. Rezultate bune a obținut și secția croitorie — bărbați, care și-a realizat și depășit lună de lună planul de producție. Vasile Drutcă este șeful brigăzii a Vl-a din secția de asamblare a secto­rului de tîmplă­­rie Sadova din cadrul I.I.L. „Ra­­răul“ Cîmpulung. Iată-1, în clișeu, executi­nd ultima operație de asam­blare a unui bufet de bucătărie. Foto: D. VIOREL FAPTELE — CEL MAI PUTERNIC ÎNDEMN La întoarcerea ■—din vizită— — ■Ei, da­ colectivă ca la Bu­­bulești, mai zic și eul Au oame­nii tot ce le trebuie. Își con­struiesc case noi, iși cumpără aparate de radio, mobilă, ara­­gaze — toate cu veniturile pri­mite de la colectivă. — Au, că de pe fiecare hec­tar ei au obținut mai mult de­cit noi, întovărășită, cu cel pu­țin 500 kg. griu, 1.000 kg. po­rumb. . . — Dar, de zootehnie nu zid nimici De la acest sector, ei obțin venituri de sute de mii de lei. Asemenea discuții se purtau in satele comunei Durnești, ra­ionul Botoșani, de fiecare dată după întoarcerea din vizite a in­­lovărâșitilor. Succesele bobu­­le­ștenilor în sporirea producției vegetale și animale erau comen­tate pe larg. — Și noi, unindu-ne in gos­podării colective, am putea obți­ne venituri mari, explicau co­muniștii Petru Alupoaie, C. Mo­rari, Ștefan Tăuteanu, Nicolae Safran și alții. Începutul l-au făcut intovă­­rășiții din satul Guranda. Ur­­mind pilda bobuleștenilor ei au transformat întovărășirea agri­colă in gospodărie colectivă. Le-a urmat exemplu cei din satele Bîrsănești, Cucute­ni Tu­­fescu și Durnești. Cu toții au început munca pentru întărirea si dezvoltarea economico-organi­­zatorica a tinerelor lor colec­tive. Acum și in ultimul sat al comunei — Cucuteni Răzeșii— 120 familii,­cu 370 ha., au dat cereri de inscriere in G.A C. S-au convins si ei, pe baza fan­telor sau exemplelor concrete, că drumul spre belșug e gos­podăria colectivă. Coresp. DAMIAN DOGARU Aproape în fiecare duminică, în­­tovărășiții din­ Crăinicești plecau in ospeție. Se înfiripase în inimile lor dorința de a transforma întovărăși­rea agricolă în gospodărie colectivă și vroiau să vadă cu ochii lor cum muncesc și trăiesc colectiviștii. Co­mitetul comunal de partid și comi­tetul executiv comunal au acordat o mare atenție bunei organizări a vizitelor. Colectiviștii din Vlăsînești, Să­­veni, Știubieni și Rădăuți Prut, la care poposeau întovărășiți, îi pri­meau cu bucurie. Le explicau de un­de provin veniturile de sute de m­ii de lei, cum au obținut la hec­tar cste 2200 kg. grîu, 3000 și chiar 3800 kg. porumb boabe, 18 tone sfeclă de zahăr etc. Mulți în­tovărășiți poposeau la sectorul zoo­tehnic ori în­ casele colectiviștilor. Casele noi, mobila, aparatele de ra­dio și aragazele, toate vorbeau de la sine despre bunăstarea statorni­cită în casele colectiviștilor. La întoarcerea din vizite se orga­nizau discuții la căminul cultural, la casele de citit și pe circumscrip­ții, cu care prilej întovărășiții po­vesteau celorlalți săteni ce au văzut la colectiviști, comparau veniturile realizate de colectiviști cu cele ob­ținute de întovărășiți. Deseori, a­­se­menea discuții se transformau în seri de calcule pe tema: „Cine-i mai cîștigat“, după care, la cămi­nul cultural se prezentau jurnale­ documentare, avînd ca temă „G.A.C. cale sigură spre belșug și bună­stare“. Deosebit de eficace s-au dovedit a fi și întîlnirile dintre întovărășiți și colectiviști. Colectiviștii care ve­neau în vizită la întovărășiți le arătau concret ce venituri obțineau ei cînd lucrau pămîntul în întovă­rășire și cît cîștigă de cînd sînt colectiviști. Toate aceste forme și metode de muncă i-au convins pe deplin pe întovărășiți că numai gospodăria co­lectivă le poate asigura un trai cu adevărat îmbelșugat. Și nu de mult, în satul Crăiniceni, raionul Dorohoi, a avut loc inaugurarea G.A.C. „Flacăra roșie“ — care cuprinde 800 familii cu 582 ha. Membrii tinerei colective și-au propus ca, învățînd din experiență G.A.C. fruntașe, să pună și ei un­ m­are accent pe dezvoltarea multi­laterală a avuției obștești. Anul vii­tor, își vor procura, ca proprietate obștească, 100 taurine, din care 60 vaci și 40 juninoi, apoi 150 oi, 10 scroafe de prăsilă etc. Pentru adă­­postirea acestora vor ridica două grajduri, un saivan și o maternitate. Vor planta 5 ha, cu pomi, iar gră­dina de legume va număra 20 ha. Coresp. C. BARBACARUI C. BEJENARU] Așa s-au convins oamenii „Luna cadourilor“ Anul acesta, „Luna cadouri­lor” se prezintă mai bogată ca oricînd. Rafturile magazinelor sunt încărcate cu tot felul de măr­­furi, în fața cărora se opresc sute de cumpărători. In „Luna cadouri­lor” O.C.L. Produse Industriale pune la dispoziția consumatorilor sute de noi sortimente de mărfuri, și în can­tități apreciate. Femeile vor găsi f­u­ste de tergaf, blă­nuri. Magazinele de parfumerie vor desface cele mai noi articole de parfumerie și cosmetică, produse de industria noastră. In această lună se vor desface importante cantități și sortimente de tricotaje din m­ă­tase, reton, cămăși de puplin, dife­rite modele de cravate, fulare, cio­rapi.Și pentru cei mici sunt prezente articole interesante. In acest scop, magazinele de specialitate vor des­face numeroase articole de îmbră­căminte și încălțăminte, precum și un bogat sortiment de jucării. Bine­înțeles, în „Luna cadourilor” se vor pune la dispoziția consumatorilor toate cele necesare pentru pomul de iarnă. Magazinele pline de mărfuri, vă așteaptă, dragi cumpărători. L D. Festivalul filmului pentru sate A intrat in tradiție ca, în fiecare an, să se organizeze Festivalul fil­mului pentru sate, una dintre cele mai importante acțiuni culturale de masă care se desfășoară în rîndu­­rile țăranilor muncitori în perioada de iarnă. Anul acesta, Festivalul filmului pentru sate se va orga­niza intre 1 decembrie 1961 — 28 februarie 1962, (în trei etape), și va avea drept obiectiv principal in­tensificarea educării prin film a maselor de oameni ai muncii de la sate, în scopul realizării Directive­lor celui de-al I­I-lea Congres al P.M.R. și a sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 30 iu­nie — 1 iulie a.c. Pentru buna desfășurare a festi­valului, recent a fost constituită co­misia regională care, printre altele, a stabilit ca, pe lângă toate cinemato­grafele sătești, în festival să intre și unități pe bandă normală (Tru­­șești, Ștefănești, Săveni, Darabani, Siret și Gura Humorului), cît și cele 8 caravane cinematografice care vor deservi localitățile ce nu au unități cinematografice proprii. Comisia regională a festivalului și-a propus să se realizeze, la toate unitățile ce intră în festival, un număr de 459.000 spectatori, cu a­­proximativ 91.000 mai mult decit la festivalul precedent. Pentru a­­ceasta, se vor lua măsuri de pro­gramare a două filme pe săptă­­mînă, organizarea de spectacole speciale cu cicluri de filme docu­mentare agrozootehnice și de știin­ță popularizată, care au ca scop răspîndirea metodelor agrotehnice înaintate și îmbogățirea cunoștințe­lor profesionale și de cultură gene­rală a țăranilor muncitori O mare atenție se va acorda mobilizării la aceste filme în mod deosebit a mem­brilor cursurilor agrozootehnice. La toate cinematografele din festival se vor organiza: duminica dimineață, spectacole speciale pentru copii și tineret, spectacole speciale pentru membrii cooperatori etc. Buna desfășurare a festivalului filmului pentru sate, impune luarea unor măsuri hotărîte și urmărirea apli­cării lor întocmai. Trebuie să se pună capăt practicii după care unele co­misii raionale se întruneau la con­stituire și la închiderea festivalu­lui, în rest nefăcind nimic, sau aproape nimic. Așa s-au petrecut lucrurile în raioanele Botoșani, Ră­dăuți, Câmpulung și altele. Din a­­ceastă cauză, multe raioane nu și-au realizat sarcinile decit în foarte mică măsură. De pildă, in raionul Cimpulung, planul propus nu a fost realizat decit in proporție de 50 la sută. Pentru a preîntîmpina lipsurile de anul trecut, comisiile raionale, odată constituite, au da­toria de a acorda tot sprijinul bu­nei desfășurări a festivalului care urmează. Din experiența festivalurilor an­terioare, putem spune că filmul, și în special filmele agricole docu­mentare, au fost folosite în măsură insuficientă pentru propaganda a­­gricolă, pentru întregirea cunoștin­țelor predate în cercurile agrozoo­tehnice. In mult prea mică măsură, secțiile agricole ale sfaturilor popu­lare raionale au organizat acțiuni speciale cu filme agricole, nu au solicitat întreprinderii cinematogra­fice regionale filme de acest fel. Deși cooperația de consum este o or­ganizație care cuprinde sute de mii de membri, ea a manifestat lipsuri serioase în ceea ce priveș­te educarea cooperatorilor prin fil­me. Pentru a remedia aceste defi­ciențe, e de datoria secțiilor agri­cole raionale, să ia măsuri eficien­te pentru a folosi în mai mare mă­ GH. PINTILESCU (Continuare în pag. 2-a). Din două întovărășiri - o gospodărie colectivă Umbrele înserării încep să co­boare peste sat. Dar la școala din satul Mănăstirea Doamnei, raionul Botoșani, nimeni nu observă aceas­ta. In sală domnește o atmosferă de bucurie, de sărbătoare. Și cum să nu fie așa cînd membrii celor două întovărășiri din satele Mănăs­­tirea Doamnei și Agafton, au hotă­rît­ transformarea întovărășirilor lor într-o gospodărie agricolă colectivă. 138 de familii, cu 360 hectare de teren, au întemeiat G.A.C „7 No­iembrie". Cînd au vizitat gospodăria agri­colă colectivă de la Roma, întovă­­rășiții, printre care și Gheorghe Tă­­na­se, au rămas impresionați de succesele dobîndite de colectiviști. Le-au plăcut grajdurile, cu sute de bovine, sectorul legumicol, via, ia­zurile, grădina cu pomi fructiferi, de la care colectiviștii au obținut imul acesta venituri de peste 6 milioane lei. Au admirat construc­țiile ridicate, casele noi ale colecti­viștilor, s-au convins de bunăstarea statornicită în casele acestora. Au comparat producțiile obținute de întovărășiții din Mănăstirea Doamnei cu cele ale colectiviștilor din Roma. Rezultatul ? La grîu, în­­tovărășiții au obținut 1.800 kg. la hectar, colectiviștii peste 2.000 kg.; la porumb întovărășiții au cules doar 1.700 kg., cei din Agafton, nu­mai 1.200, iar colectiviștii din Roma au obținut în medie 3.350 kg. boabe la hectar, iar de pe 57 hectare cîte 5.700 kg. porumb boabe. Reîntors in sat, Gh. Tănase a dat cerere de înscriere în gospodăria colectivă, devenind un bun agita­tor, îndemnînd și pe ceilalți ță­rani întovărășiți să-i urmeze pilda. Alături de tovarășul Gh. Tănase, sub îndrumarea organizațiilor de l [UNK] partid, și tovarășii Ifrim Gh., Pe­­­truță Dumitru, Vasilache Alexandri, din Mănînstirea Doamnei, Nicolau Saveta, Filip loan, Costiniuc Maria din Agafton și alții, au popularizat rezultatele frumoase obținute de către colectiviștii din raion. Și fap­tele, exemplele concrete i-au con­vins pe întovărășiți că locul lor este in gospodăria colectivă. Coresp. J. VVEXLER și ANTON DOMNICA CITIȚI ÎN PAGINA A IV-A — Fără dezarmare nu poate fi pace pe pămînt. Dezbaterile din Comitetul Politic — Cel mai reprezentativ Congres al F.S.M. Conferința de la Geneva a celor trei puteri — Politica externă a noului guvern vest-german Pentru recolte bogate După ce au terminat de insă iniit­­rat cu grîu de toamnă suprafața de 760 ha., mecanizatorii G.A.S. Zăi­­cești — raionul Botoșani au depus în continuare toate eforturile pen­tru executarea arăturilor actinei pe întreaga suprafață planificată. Fo­losind din plin capacitatea de lu­cru a tractoarelor, ei au răsturnat cu brazde adinei peste 859 ha Oda­tă cu această lucrare s-au încor­porat in sol 800 tone gunoi, iar pe 500 hectare — îngrășăminte fosfatice. Atenție deosebită acordă consiliul G.A.S. pregătirii terenului de pe care, în anul viitor, trebuie să se obțină cite 5.090 kg porumb boa­be la hectar, în cultură neirigată, întreaga suprafață destinată acestui scop a fost arată la adâncimea de 30 — 35 cm., iar pe 40 hectare, pentru ridicarea fertilității solului, s-au aplicat cite 40 tone gunoi și cite 300 kg. superfosfat la hectar. Coresp. MI­HAI CURCAN, irig. agronom ♦ ♦ Forme eficace de învățămînt popular Azi își încep activitatea cercurile agrozootehnice și de cultură gene­rală. Sute de țărani muncitori din raionul Rădăuți vor veni din nou în serile lungi de iarnă la cămi­nele culturale ca să învețe a dezle­ga tainele naturii, să cunoască fru­musețile și bogățiile patriei, ori să asculte lecțiile care vorbesc despre trecutul de luptă al poporului nos­tru. Experiența anilor trecuți do­vedește importanța mare ce o are pentru ridicarea nivelului de cunoș­tințe al țăranilor muncitori învăță­­miîntul agrozootehnic de masă și cercurile de cultură generală. Anul acesta, Secția de învățămînt și cultură a Sfatului popular raio­nal Rădăuți și Casa raională de cultură au arătat care sînt sarcinile directorilor și ale consiliilor de conducere ale căminelor culturale, privind învățămîntul agrozootehnic și cercurile de cultură generală.. Majoritatea directorilor de cămine culturale au privit cu mult simț de răspun­dere această problemă, luînd măsuri pentru înlăturarea deficien­țelor care s-au manifestat anul tre­cut, asigurînd o bază materială bună, selecționând pe cei mai buni tovarăși care vor preda lecțiile, pro­curând materialul didactic necesar. In raionul Rădăuți vor funcțional anul acesta peste 76 de cercuri de cultură generală care vor cuprinde peste 2.000 de cursanți. În comuna Vicov de Sus, în ultimul timp au fost luate cele mai bune măsuri pentru desfășurarea învațămîntului, organizîndu-se în comună 11 cercuri de cultură generală. De asemenea, la Vicovul de Jos vor funcționa 6 cercuri. Astfel de măsuri au fost luate și de către conducerea cămi­nului cultural din Arborea și din alte comune. Pentru ajutorarea lec­torilor care vor preda la cercurile de cultură generală, secția de în­­vățămînt și cultură și casa raională de cultură vor organiza în cursul­­lunii decembrie un schimb de expe­riență la un cămin cultural unde vem­­i prezentate lecții model. In vederea deschiderii la timp a cercurilor agrozootehnice au fost­ stabilite căminele culturale și gos­podăriile agricole colective unde să vor deschide aceste cercuri, , creîndu-se condițiile materiale fa­vorabile reușitei învățămintu­­lui. In tematicile cercurilor sînt prevăzute vizite ale țăranilor întovărășiți la gospodăriile colective, aplicații practice pe loturile experi­mentale, sau în livezile gospodării­lor agricole și altele. O grijă deo­sebită va fi acordată folosirii lui maximum a materialului didactic in­tuitiv pentru a face lecțiile mai vii, mai atractive. Sfaturile populare, consiliile de conducere ale cămine­lor culturale, îndrumate de către organizațiile de partid trebuie să asigure condițiile necesare bunei desfășurări a cercurilor de cultură generală și agrotehnice. I. ȚICALIUC (Din subredacția voluntară a zia-

Next