Zori Noi, decembrie 1961 (Anul 14, nr. 4349-4375)
1961-12-01 / nr. 4349
I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Albertina Sallman, Garofița Murărescu, Maria Ichim și Eugenia Nedelea sunt fruntașe în producție la I.C.I.L. Burdujeni — Suceava. Ele sunt apreciate de întregul colectiv al întreprinderii pentru produsele de calitate superioară pe care le trimit în consum. CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Prin perfecționarea procesului tehnologic La 22 noiembrie, colectivul nostru de muncă a raportat realizarea în întregime a sarcinilor de pian pe anul in curs Totodată, au fost realizate economii la prețul de cost, peste prevederile planului, în valoare de 381.000 lei, iar planul la beneficii a fost depășit cu 176.000 lei. Aceste rezultate se datoresc eforturilor depuse de colectivul de muncă, precum și măsurilor luate pentru buna desfășurare a activității in toate secțiile întreprinderii. In cele ce urmeaza aș vrea să vorbesc despre măsurile tehnico - organizatorice aplicate pentru buna organizare a muncii, măsuri care stau la baza rezultatelor amintite mai sus Unității noastre îi revine sarcina de a repara tractoare ale S.M.T. și G.A.S. din regiune, pentru a asigura funcționarea acestora în bune condițiuuni in timpul campaniilor agricole. Atenția și eforturile colectivului nostru de muncă sunt îndreptate spre executarea la timp a unor reparații de calitate și la un preț de cost scăzut. Pe baza propunerilor făcute de muncitori, în consfătuirile de producție, au fost adoptate o seamă de măsuri tehnice organizatorice care să contribuie tocmai la realizarea obiectivelor amintite. Prin acestea am urmărit aplicarea unei tehnologii înaintate, folosirea utilajelor la indicii cei mai ridicați, reducerea timpului de imobilizare a tractoarelor in reparație etc. Pentru continua îmbunătățire a calității reparațiilor și a pieselor de schimb ce le executăm, s-a efectuat un riguros control pe faze de lucru. Pentru a crea muncitorilor condiții mai bune de muncă, au fost executate, cu sprijinul cabinetului tehnic, un număr de 67 dispozitive, care au avut ca scop perfecționarea efectuării unor operații. Acestea au contribuit la creșterea productivității muncii, la reducerea efortului fizic al muncitorilor și îmbunătățirea calității lucrărilor. Astfel, au fost executate dispozitive pentru efectuarea unui control riguros asupra pieselor, prin verificarea dimensiunilor, respectarea întocmai a toleranțelor admise, stabilirea elasticității segmanților, a paralelismului sistemului bielă - manivelă etc. In același timp, urmărind folosirea cit mai judicioasă a creditelor de mică mecanizare, am executat lucrări care au contribuit la perfecționarea procesului tehnologic. Din aceste fonduri s-a executat un pod rulant cu comandă electrică, iar la secția turnătorie au fost puse în funcțiune un cuptor rotativ și un amestecător de pămint. In scurt timp, din fondurile de mică mecanizare se vor executa o stație de cromate, o mașină pneumatică pentru executarea miezurilor la turnătorie, un ciur vibrant și artere. O atenție deosebită am acordat recondiționării unor piese și ansamble de la tractoare. In urma unor studii efectuate în această direcție, am introdus recondiționarea unor piese și ansamble mai complicate, cum ar fi : pompe de alimentare, axe regulator de la pompele de injecție, elemenți de la pompele de injecție și artere. In acest an, prin recondiționarea pieselor de schimb, am obținut o reducere a prețului de cost cu 100.000 lei. De asemenea, în secția piese de schimb s-a urmărit reducerea adaosului de prelucrare. Și în această direcție au fost efectuate unele studii. Unele repere ca: futie asamblată, carter de la cutia de viteze, colectoare de admisie și evacuare și altele au suferit pe parcurs modificări, micșorîndu-li-se adaosul de prelucrare și fiind încadrate sub coeficienții admiși. Pe această cale, au fost economisite în acest an, 1.500 kg. fontă, 100 kg. aluminiu, precum și alte materiale.In unitatea noastră au fost luate și alte măsuri care au influențat favorabil asupra îmbunătățirii procesului tehnologic. Astfel, s-a perfecționat organizarea postului de constatare, pentru ca trierea pieselor — după gradul de uzură — să se facă cu cea mai mare atenție. In urma acestei măsuri au putut fi recondiționate mai multe piese de schimb. Demontarea motoarelor și a șasiurilor s-a făcut cu mare atenție pentru a se evita degradarea pieselor. In scopul gospodăririi mai atente a materialelor auxiliare, au fost stabilite și pentru acestea consumuri specifice. S-a introdus valorificarea capetelor de bază și a altor deșeuri de materiale rezultate din producția curentă, ele fiind întrebuințate la executarea unor piese mai mici. Ca urmare a măsurilor aplicate numai la sectorul reparații au fost realizate economii la prețul de cost in valoare de 265.000 lei. Succesele obținute de către colectivul unității noastre se datoresc: muncii politico - educative desfășurate de către organizația de partid, creșterii conștiinței socialiste a muncitorilor, stimulării inițiativei creatoare, exemplului însuflețitor al comuniștilor, îmbogățind experiența acumulată, adoptînd noi măsuri care să ducă la perfecționarea procesului de producție, colectivul nostru de muncă este hotărît ca sub îndrumarea organizației de partid să se preocupe și in viitor de executarea unor reparații de bună calitate, la timp și la un preț de cost scăzut. M. URIGIUC, directorul Uzinei de reparații Botoșani Depoul C. F. R. Suceava In ziua de 20 noiembrie n.c. harnicul colectiv al Depoului C.F.R. Suceava-Nord a raportat îndeplinirea planului pe 1961. Productivitatea muncii a crescut cu 7,33 la sută, prețul de cost a fost redus cu 2,34 la sută, iar salariul mediu pe cap de muncitor a sporit cu 7,11 la sută față de sarcina planificată. Desfășurînd cu avint întrecerea socialistă pentru realizarea de cit mai mari economii, mecanicii și fochiștii depoului au economisit, pină la 20 noiembrie, 4.747 tone combustibil, iar numărul trenurilor remorcate cu tonaj sporit a ajuns în această perioadă la 961. Cele mai inimoase succese au obținut mecanicii loan Adomnicăi, loan Butnău și fochiștii Vasile Hucan și loan Iacob. Coresp. E. OLARIIG Vineri 1 decembrie Anul XVI nr. 4349 4 pagini 20 bani 1961 Hoadele aprovizionării ritmice La începutul lunii noiembrie, întreprinderea de colectare și industrializare a laptelui Suceava și-a realizat planul anual la colectări de lapte de vacă. Pînă la 23 noiembrie a.c., a fost colectată, peste plan, o cantitate de 13.767 litri lapte de vacă. Fiind aprovizionată ritmic cu materia primă, pînă la 23 noiembrie 1961, I.C.I.L. Suceava a dat peste plan 154.000 kg. unt, 149 kg. telemea de vacă, 24 tone brînză dietetică, 10,4 hl. lapte bătut, 5,9 tone brînză „Făgăraș" etc. Coresp. O. EDMOND Realizări ale meșteșugarilor Lucrătorii cooperativei meșteșugărești „Dorna” — Vatra Dornei au reușit să obțină în primele 10 luni ale acestui an rezultate de seamă în întrecerea socialistă. Plănul de producție la sectorul industrial a fost îndeplinit în această perioadă în proporție de 104,5 la sută, iar la sectorul neindustrial — 101 la sută. Realizări înregistrează și secțiile noi ce au luat ființă în cadrul cooperativei (secția reparații radio, cizmărie, cojocărie), care își depășesc în fiecare decadă planul de producție. Rezultate bune a obținut și secția croitorie — bărbați, care și-a realizat și depășit lună de lună planul de producție. Vasile Drutcă este șeful brigăzii a Vl-a din secția de asamblare a sectorului de tîmplărie Sadova din cadrul I.I.L. „Rarăul“ Cîmpulung. Iată-1, în clișeu, executind ultima operație de asamblare a unui bufet de bucătărie. Foto: D. VIOREL FAPTELE — CEL MAI PUTERNIC ÎNDEMN La întoarcerea ■—din vizită— — ■Ei, da colectivă ca la Bubulești, mai zic și eul Au oamenii tot ce le trebuie. Își construiesc case noi, iși cumpără aparate de radio, mobilă, aragaze — toate cu veniturile primite de la colectivă. — Au, că de pe fiecare hectar ei au obținut mai mult decit noi, întovărășită, cu cel puțin 500 kg. griu, 1.000 kg. porumb. . . — Dar, de zootehnie nu zid nimici De la acest sector, ei obțin venituri de sute de mii de lei. Asemenea discuții se purtau in satele comunei Durnești, raionul Botoșani, de fiecare dată după întoarcerea din vizite a inlovărâșitilor. Succesele bobuleștenilor în sporirea producției vegetale și animale erau comentate pe larg. — Și noi, unindu-ne in gospodării colective, am putea obține venituri mari, explicau comuniștii Petru Alupoaie, C. Morari, Ștefan Tăuteanu, Nicolae Safran și alții. Începutul l-au făcut intovărășiții din satul Guranda. Urmind pilda bobuleștenilor ei au transformat întovărășirea agricolă in gospodărie colectivă. Le-a urmat exemplu cei din satele Bîrsănești, Cucuteni Tufescu și Durnești. Cu toții au început munca pentru întărirea si dezvoltarea economico-organizatorica a tinerelor lor colective. Acum și in ultimul sat al comunei — Cucuteni Răzeșii— 120 familii,cu 370 ha., au dat cereri de inscriere in G.A C. S-au convins si ei, pe baza fantelor sau exemplelor concrete, că drumul spre belșug e gospodăria colectivă. Coresp. DAMIAN DOGARU Aproape în fiecare duminică, întovărășiții din Crăinicești plecau in ospeție. Se înfiripase în inimile lor dorința de a transforma întovărășirea agricolă în gospodărie colectivă și vroiau să vadă cu ochii lor cum muncesc și trăiesc colectiviștii. Comitetul comunal de partid și comitetul executiv comunal au acordat o mare atenție bunei organizări a vizitelor. Colectiviștii din Vlăsînești, Săveni, Știubieni și Rădăuți Prut, la care poposeau întovărășiți, îi primeau cu bucurie. Le explicau de unde provin veniturile de sute de mii de lei, cum au obținut la hectar cste 2200 kg. grîu, 3000 și chiar 3800 kg. porumb boabe, 18 tone sfeclă de zahăr etc. Mulți întovărășiți poposeau la sectorul zootehnic ori în casele colectiviștilor. Casele noi, mobila, aparatele de radio și aragazele, toate vorbeau de la sine despre bunăstarea statornicită în casele colectiviștilor. La întoarcerea din vizite se organizau discuții la căminul cultural, la casele de citit și pe circumscripții, cu care prilej întovărășiții povesteau celorlalți săteni ce au văzut la colectiviști, comparau veniturile realizate de colectiviști cu cele obținute de întovărășiți. Deseori, asemenea discuții se transformau în seri de calcule pe tema: „Cine-i mai cîștigat“, după care, la căminul cultural se prezentau jurnale documentare, avînd ca temă „G.A.C. cale sigură spre belșug și bunăstare“. Deosebit de eficace s-au dovedit a fi și întîlnirile dintre întovărășiți și colectiviști. Colectiviștii care veneau în vizită la întovărășiți le arătau concret ce venituri obțineau ei cînd lucrau pămîntul în întovărășire și cît cîștigă de cînd sînt colectiviști. Toate aceste forme și metode de muncă i-au convins pe deplin pe întovărășiți că numai gospodăria colectivă le poate asigura un trai cu adevărat îmbelșugat. Și nu de mult, în satul Crăiniceni, raionul Dorohoi, a avut loc inaugurarea G.A.C. „Flacăra roșie“ — care cuprinde 800 familii cu 582 ha. Membrii tinerei colective și-au propus ca, învățînd din experiență G.A.C. fruntașe, să pună și ei un mare accent pe dezvoltarea multilaterală a avuției obștești. Anul viitor, își vor procura, ca proprietate obștească, 100 taurine, din care 60 vaci și 40 juninoi, apoi 150 oi, 10 scroafe de prăsilă etc. Pentru adăpostirea acestora vor ridica două grajduri, un saivan și o maternitate. Vor planta 5 ha, cu pomi, iar grădina de legume va număra 20 ha. Coresp. C. BARBACARUI C. BEJENARU] Așa s-au convins oamenii „Luna cadourilor“ Anul acesta, „Luna cadourilor” se prezintă mai bogată ca oricînd. Rafturile magazinelor sunt încărcate cu tot felul de mărfuri, în fața cărora se opresc sute de cumpărători. In „Luna cadourilor” O.C.L. Produse Industriale pune la dispoziția consumatorilor sute de noi sortimente de mărfuri, și în cantități apreciate. Femeile vor găsi fuste de tergaf, blănuri. Magazinele de parfumerie vor desface cele mai noi articole de parfumerie și cosmetică, produse de industria noastră. In această lună se vor desface importante cantități și sortimente de tricotaje din mătase, reton, cămăși de puplin, diferite modele de cravate, fulare, ciorapi.Și pentru cei mici sunt prezente articole interesante. In acest scop, magazinele de specialitate vor desface numeroase articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și un bogat sortiment de jucării. Bineînțeles, în „Luna cadourilor” se vor pune la dispoziția consumatorilor toate cele necesare pentru pomul de iarnă. Magazinele pline de mărfuri, vă așteaptă, dragi cumpărători. L D. Festivalul filmului pentru sate A intrat in tradiție ca, în fiecare an, să se organizeze Festivalul filmului pentru sate, una dintre cele mai importante acțiuni culturale de masă care se desfășoară în rîndurile țăranilor muncitori în perioada de iarnă. Anul acesta, Festivalul filmului pentru sate se va organiza intre 1 decembrie 1961 — 28 februarie 1962, (în trei etape), și va avea drept obiectiv principal intensificarea educării prin film a maselor de oameni ai muncii de la sate, în scopul realizării Directivelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R. și a sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie a.c. Pentru buna desfășurare a festivalului, recent a fost constituită comisia regională care, printre altele, a stabilit ca, pe lângă toate cinematografele sătești, în festival să intre și unități pe bandă normală (Trușești, Ștefănești, Săveni, Darabani, Siret și Gura Humorului), cît și cele 8 caravane cinematografice care vor deservi localitățile ce nu au unități cinematografice proprii. Comisia regională a festivalului și-a propus să se realizeze, la toate unitățile ce intră în festival, un număr de 459.000 spectatori, cu aproximativ 91.000 mai mult decit la festivalul precedent. Pentru aceasta, se vor lua măsuri de programare a două filme pe săptămînă, organizarea de spectacole speciale cu cicluri de filme documentare agrozootehnice și de știință popularizată, care au ca scop răspîndirea metodelor agrotehnice înaintate și îmbogățirea cunoștințelor profesionale și de cultură generală a țăranilor muncitori O mare atenție se va acorda mobilizării la aceste filme în mod deosebit a membrilor cursurilor agrozootehnice. La toate cinematografele din festival se vor organiza: duminica dimineață, spectacole speciale pentru copii și tineret, spectacole speciale pentru membrii cooperatori etc. Buna desfășurare a festivalului filmului pentru sate, impune luarea unor măsuri hotărîte și urmărirea aplicării lor întocmai. Trebuie să se pună capăt practicii după care unele comisii raionale se întruneau la constituire și la închiderea festivalului, în rest nefăcind nimic, sau aproape nimic. Așa s-au petrecut lucrurile în raioanele Botoșani, Rădăuți, Câmpulung și altele. Din această cauză, multe raioane nu și-au realizat sarcinile decit în foarte mică măsură. De pildă, in raionul Cimpulung, planul propus nu a fost realizat decit in proporție de 50 la sută. Pentru a preîntîmpina lipsurile de anul trecut, comisiile raionale, odată constituite, au datoria de a acorda tot sprijinul bunei desfășurări a festivalului care urmează. Din experiența festivalurilor anterioare, putem spune că filmul, și în special filmele agricole documentare, au fost folosite în măsură insuficientă pentru propaganda agricolă, pentru întregirea cunoștințelor predate în cercurile agrozootehnice. In mult prea mică măsură, secțiile agricole ale sfaturilor populare raionale au organizat acțiuni speciale cu filme agricole, nu au solicitat întreprinderii cinematografice regionale filme de acest fel. Deși cooperația de consum este o organizație care cuprinde sute de mii de membri, ea a manifestat lipsuri serioase în ceea ce privește educarea cooperatorilor prin filme. Pentru a remedia aceste deficiențe, e de datoria secțiilor agricole raionale, să ia măsuri eficiente pentru a folosi în mai mare mă GH. PINTILESCU (Continuare în pag. 2-a). Din două întovărășiri - o gospodărie colectivă Umbrele înserării încep să coboare peste sat. Dar la școala din satul Mănăstirea Doamnei, raionul Botoșani, nimeni nu observă aceasta. In sală domnește o atmosferă de bucurie, de sărbătoare. Și cum să nu fie așa cînd membrii celor două întovărășiri din satele Mănăstirea Doamnei și Agafton, au hotărît transformarea întovărășirilor lor într-o gospodărie agricolă colectivă. 138 de familii, cu 360 hectare de teren, au întemeiat G.A.C „7 Noiembrie". Cînd au vizitat gospodăria agricolă colectivă de la Roma, întovărășiții, printre care și Gheorghe Tănase, au rămas impresionați de succesele dobîndite de colectiviști. Le-au plăcut grajdurile, cu sute de bovine, sectorul legumicol, via, iazurile, grădina cu pomi fructiferi, de la care colectiviștii au obținut imul acesta venituri de peste 6 milioane lei. Au admirat construcțiile ridicate, casele noi ale colectiviștilor, s-au convins de bunăstarea statornicită în casele acestora. Au comparat producțiile obținute de întovărășiții din Mănăstirea Doamnei cu cele ale colectiviștilor din Roma. Rezultatul ? La grîu, întovărășiții au obținut 1.800 kg. la hectar, colectiviștii peste 2.000 kg.; la porumb întovărășiții au cules doar 1.700 kg., cei din Agafton, numai 1.200, iar colectiviștii din Roma au obținut în medie 3.350 kg. boabe la hectar, iar de pe 57 hectare cîte 5.700 kg. porumb boabe. Reîntors in sat, Gh. Tănase a dat cerere de înscriere în gospodăria colectivă, devenind un bun agitator, îndemnînd și pe ceilalți țărani întovărășiți să-i urmeze pilda. Alături de tovarășul Gh. Tănase, sub îndrumarea organizațiilor de l [UNK] partid, și tovarășii Ifrim Gh., Petruță Dumitru, Vasilache Alexandri, din Mănînstirea Doamnei, Nicolau Saveta, Filip loan, Costiniuc Maria din Agafton și alții, au popularizat rezultatele frumoase obținute de către colectiviștii din raion. Și faptele, exemplele concrete i-au convins pe întovărășiți că locul lor este in gospodăria colectivă. Coresp. J. VVEXLER și ANTON DOMNICA CITIȚI ÎN PAGINA A IV-A — Fără dezarmare nu poate fi pace pe pămînt. Dezbaterile din Comitetul Politic — Cel mai reprezentativ Congres al F.S.M. Conferința de la Geneva a celor trei puteri — Politica externă a noului guvern vest-german Pentru recolte bogate După ce au terminat de insă iniitrat cu grîu de toamnă suprafața de 760 ha., mecanizatorii G.A.S. Zăicești — raionul Botoșani au depus în continuare toate eforturile pentru executarea arăturilor actinei pe întreaga suprafață planificată. Folosind din plin capacitatea de lucru a tractoarelor, ei au răsturnat cu brazde adinei peste 859 ha Odată cu această lucrare s-au încorporat in sol 800 tone gunoi, iar pe 500 hectare — îngrășăminte fosfatice. Atenție deosebită acordă consiliul G.A.S. pregătirii terenului de pe care, în anul viitor, trebuie să se obțină cite 5.090 kg porumb boabe la hectar, în cultură neirigată, întreaga suprafață destinată acestui scop a fost arată la adâncimea de 30 — 35 cm., iar pe 40 hectare, pentru ridicarea fertilității solului, s-au aplicat cite 40 tone gunoi și cite 300 kg. superfosfat la hectar. Coresp. MIHAI CURCAN, irig. agronom ♦ ♦ Forme eficace de învățămînt popular Azi își încep activitatea cercurile agrozootehnice și de cultură generală. Sute de țărani muncitori din raionul Rădăuți vor veni din nou în serile lungi de iarnă la căminele culturale ca să învețe a dezlega tainele naturii, să cunoască frumusețile și bogățiile patriei, ori să asculte lecțiile care vorbesc despre trecutul de luptă al poporului nostru. Experiența anilor trecuți dovedește importanța mare ce o are pentru ridicarea nivelului de cunoștințe al țăranilor muncitori învățămiîntul agrozootehnic de masă și cercurile de cultură generală. Anul acesta, Secția de învățămînt și cultură a Sfatului popular raional Rădăuți și Casa raională de cultură au arătat care sînt sarcinile directorilor și ale consiliilor de conducere ale căminelor culturale, privind învățămîntul agrozootehnic și cercurile de cultură generală.. Majoritatea directorilor de cămine culturale au privit cu mult simț de răspundere această problemă, luînd măsuri pentru înlăturarea deficiențelor care s-au manifestat anul trecut, asigurînd o bază materială bună, selecționând pe cei mai buni tovarăși care vor preda lecțiile, procurând materialul didactic necesar. In raionul Rădăuți vor funcțional anul acesta peste 76 de cercuri de cultură generală care vor cuprinde peste 2.000 de cursanți. În comuna Vicov de Sus, în ultimul timp au fost luate cele mai bune măsuri pentru desfășurarea învațămîntului, organizîndu-se în comună 11 cercuri de cultură generală. De asemenea, la Vicovul de Jos vor funcționa 6 cercuri. Astfel de măsuri au fost luate și de către conducerea căminului cultural din Arborea și din alte comune. Pentru ajutorarea lectorilor care vor preda la cercurile de cultură generală, secția de învățămînt și cultură și casa raională de cultură vor organiza în cursullunii decembrie un schimb de experiență la un cămin cultural unde vemi prezentate lecții model. In vederea deschiderii la timp a cercurilor agrozootehnice au fost stabilite căminele culturale și gospodăriile agricole colective unde să vor deschide aceste cercuri, , creîndu-se condițiile materiale favorabile reușitei învățămintului. In tematicile cercurilor sînt prevăzute vizite ale țăranilor întovărășiți la gospodăriile colective, aplicații practice pe loturile experimentale, sau în livezile gospodăriilor agricole și altele. O grijă deosebită va fi acordată folosirii lui maximum a materialului didactic intuitiv pentru a face lecțiile mai vii, mai atractive. Sfaturile populare, consiliile de conducere ale căminelor culturale, îndrumate de către organizațiile de partid trebuie să asigure condițiile necesare bunei desfășurări a cercurilor de cultură generală și agrotehnice. I. ȚICALIUC (Din subredacția voluntară a zia-