Zori Noi, martie 1962 (Anul 15, nr. 4425-4451)

1962-03-01 / nr. 4425

y 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 Citi­i în pagina a IV-a — Comunicatul cu privire la întîlnirile dintre Nikita Hrușciov și Walter Ulbricht — Puterile occidentale au torpilat ședința Consiliului de Securitate — Eșecul unor manevre colo­nialiste GOSPODĂRIA COLECTIVĂ - SINGURA CALE SPRE BELȘUG ȘI FERICIRE »• Itev­na* *3 Cu toată încrederea, pe calea arătată de partid Luni către seară, grupuri, gru­puri de țărani muncitori, colecti­viști și întovărășiți din comuna A­­dîncata se îndreptau spre căminul cultural. Ei au ținut să ia parte în număr cît mai mare la adunarea populară organizată de colectiviștii din comună cu țăranii întovărășiți în scopul lămuririi unor probleme legate de munca de colectivizare a comunei lor. Cu toții aflaseră că în mijlocul lor vor veni tovarășul Ene Țurcanu, membru al C. C. al P.M.R., prim - secretar al Comi­tetului regional de partid Suceava, precum și un grup de colectiviștii din satul Bodeasa, raionul Săveni. Tovarășul Ene Țurcanu a vorbit țăranilor colectiviști și întovărășiți despre mărețele realizări obținute de poporul nostru muncitor, sub conducerea înțeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, în opera de con­struire a socialismului în patria­ noastră. Pentru creșterea producției la hectar și ridicarea nivelului de trai material și cultural, a arătat vorbitorul, statul nostru democrat­­popular acordă țărănimii muncitoa­re un ajutor multilateral, punînd la dispoziția ei mașini agricole și trac­toare, semințe de sol, credite în con­diții extrem de avantajoase, cadre de specialiști etc. Țărănimea noas­tră muncitoare se convinge tot mai mult de avantajele lucrării pămân­tului în GAG, cu mijloace mecani­zată și de rezultatele mari obținu­te prin aplicarea metodelor agro­tehnice avansate în lucrarea pămân­tului. Recoltele bogate la hectar obținute de gospodăriile agricole cu­ Adunarea populară din comuna Aduncata - Suceava sective demonstrează zi de zi țărăni­mii noastre muncitoare necesitatea trecerii cu toată încrederea pe dru­mul arătat de partid — gospodăria agricolă colectivă. Subliniind faptul că în prezent 6 regiuni ale țării sunt complect colec­tivizate, iar zilnic sosesc vești că noi raioane și comune întregi pă­șesc cu încredere pe această cale, tovarășul Ene Țurcanu a redat apoi, prin exemple concrete, rezultatele bune obținute de colectiviștii din satul Bodeasa care au venit în vi­zită la colectiviștii din Adîncata. In continuare, vorbitorul s-a referit la posibilitățile mari ce le au colecti­viștii din Adîncata, pentru ob­ținerea de recolte bogate la hectar, prin lucrarea pămân­tului cu tractoarele, aplicarea de îngrășăminte chimice și naturale, combaterea eroziunii solului, asana­rea bălților care mai există în îm­prejurimi, pentru dezvoltarea secto­rului zootehnic — izvor nesecat de mari venituri. Dar toate aceste po­sibilități nu pot fi valorificate deplin decit în condițiile gospodăriei agri­cole colective, singura cale justă care poate asigura țărănimii noastre muncitoare o viață îmbelșugată și luminoasă. Au luat apoi cuvîntul numeroși colectiviști și țărani întovărășiți. In cuvinte simple, ei și-au exprimat dragostea și recunoștința față de partidul nostru care călăuzește ță­rănimea pe calea bunăstării. Bătrî­­nul Gavril Onofrei, a spus printre altele: — Eu m-am înscris cu încredere în gospodăria agricolă colectivă. Partidul nostru drag are grijă de toți oamenii muncii și de noi bă­­trînii. El ne-a arătat că în gospo­dăria colectivă vom avea asigurată o bătrînețe lipsită de griji. Și așa este. Cuvîntul partidului este ade­vărul și de aceea eu îndemn pe cei care, au mai rămas în afara gos­podăriei colective să vină alături de noi, pe calea arătată de partid. Țăranul întovărășit Ion Avasiloale care a luat apoi cuvîntul a ară­tat încrederea lui nestrămutată în GH. NIȚU C. 2LAVOG (Continuare în pag. 1-a) Convins de superioritatea și avantajele muncii în G.A.C. și ță­ranul muncitor Mihai Hilati, din comuna Broscăuți, raionul Doro­­h­oi, s-a alăturat marii familii a colectiviștilor. Clișeul de sus îl înfă­țișează tocmai în momentul cînd semna cererea de inscriere în C.A.C. Foto: V. DOREL Creste familia colectiviștilor din Boroaia ■i­ or-*-**■ [UNK]+*****• I Cu o săptămină in urmă, un grup de întovărășiți din comu­na Boroaia, raionul care mai stăteau la Fălticeni, îndoială asupra avantajelor muncii in gospodăria colectivă, au plecat in vizită la colectiviștii din Bu­cecea, raionul Botoșani.. Aici au văzut numeroase taurine, ovine și porcine adăpostite in construcții trainice și ieftine, pe colectiviști bine îmbrăcați și locuind in case arătoase, stră­juite de antene de radio, într­­un cuvint au văzut belșugul. Întorși in sat, frații Vasile și Ioan Cozma, Aurel Costache Pavel, Vasile Monoranu. Mono­ranu și mulți din cei care au fost în vizită au dat cereri de Înscriere în gospodăria colectivă. Vizitele organizate la gos­podăriile colective din raion și regiune, serile de calcul, de în­trebări și răspunsuri și alte di­ferite forme ale muncii politice de masă, folosite la indicație organizației de partid, au spul­berat îndoiala multor țărani În­tovărășiți și cu gospodării indi­viduale din comuna Boroaia. Numai in luna februarie a.c. a­­proape 200 familii cu peste 420 hectare au dat cereri de Înscrie­re în gospodăria colectivă „Tu­dor Vladimirescu" care cuprin­de în prezent peste 570 familii, cu aproape 1.300 hectare de te­ren. Alte sate și comune din regiune cu agricultura colectivizata Epurtui si Ungureni - Săveni Cu cîțiva ani în urmă, în aceste sate au luat ființă gos­podării colec­tive. Prin producțiile și venitu­rile realizate, tinerele G.A.C. au de­venit centre de atracție pentru toți întovărășiții. In fiecare an colecti­viștii au obținut, la hectar, cu cîte 400—500 kg. griu, 1.000 kg. porumb 4.000 kg. sfeclă de zahăr, mai mult decit întovărășiții. Organizațiile de partid au atras în munca politică un mare număr de colectiviști care s-au dovedit a fi cei mai buni agitatori. Ei au explicat și dovedit convingă­tor întovărășiților, pe bază de cal­uli, cît de mult s-ar cîștiga prin termi­narea colectivizării agriculturii comunei, i-au invitat să le viziteze casele, să vadă cum trăiesc. Apoi, mulți întovărășiți au fost în vizită și la alte gospodării fruntașe din raion, la G.A.C. din Știubieni, Vlăsinești, Sîrbi etc. Cu acest prilej, comparînd veniturile lor cu ale colectiviștilor, s-au convins că uniți în G.A.C. vor putea și ei să obțină cite 2.400 kg. grîu, 3.500 kg. porumb boabe, așa cum au realizat anul trecut colecti­viștii din Știubieni. Treptat, toți întovărășiți­ au dat cereri de înscriere în G.A.C., în aceste sate incheindu-se procesul de colecti­vizare a agriculturii. G.A.C. din satul Ungureni cuprinde acum 385 de fa­milii, cu 1.065 ha., iar cea din Epu­­reni 287 familii, cu 800 hectare. Comuna Crasnaleuca-Săveni Comitetul comunal de partid și Sfatul popular al comunei Cras­­naleuca din raionul Săveni, anunță cu mîndrie că în comuna­leuca s-a încheiat procesul de colectivizare a agriculturii. 745 Crasna­­familii de țărani muncitori, cu 2.273 ha„ uniți în două gospodării colective, convinși de fapte, au pornit pe calea belșugului — gospodăria colectivă. La convingerea lor despre superiori­tatea muncii în G.A.C. au contribuit atit vizitele pe care le-au făcut la gospodăriile colective fruntașe din raion, cît și alte forme ale muncii politice de masă care au fost folo­site de organizația de partid: seri de calcul, de întrebări și răspunsuri, panouri comparative etc Vizitîndu-i pe colectiviștii din Știubieni, de pildă, ei au aflat că anul trecut, fiecare colectivist a primit la ziua­muncă bani și produse în valoare în numerar. Și-au dat seama că și ei, uniți în G.A.C., vor putea spori producția agricolă, își vor făuri un trai tot mai îmbelșugat, de peste 41 lei, din care 18,33 lei In ultimii ani, numeroși colectiviști din Ilișești, raionul Gura Humorului, mari primite de la gospodăria co­mu­vă își ridică case noi, spațioase. Iată, in clișeu, casa colectivistului Toader Sarman, datorită veniturilor Foto : D. VINTILA CA Joit Anul XVI nr. 4425­4 pagini 20 bani martie 1962 Noi raioane din țară raportează încheierea colectivizării agriculturii Zilnic, din alte și alte raioane de pe întinsul patriei sosesc vești despre încheierea procesului de colectivi­zare a agriculturii. In ultimele zile s-a remânat colectivizarea agricul­turii în raioanele Vaslui și Negrești din regiunea Iași, raionul Băn­ești din regiunea Oltenia, Târgoviște, Cîmpina și Cislău din regiunea Ploiești, și raionul Costești din re­giunea Argeș. Țăranii întovărășiți și cu gospo­dării individuale din aceste raioane s-au convins de superioritatea mun­cii în colectivă, văzind cu ochii lor, belșugul și bunăstarea colectiviștilor. Nu de mult, întovărășiții din Mă­­năstirea, Oniceni și Valea Ursului din raionul Negrești, au mers la G.A.C. din Țibănești să vadă cu o­­chii lor satul înflorit prin mun­ca unită. Aici, la fiecare trei familii de colectiviști, una își con­struise sau își renovase casa , se modernizaseră drumurile, se înălța­­seră­ multe construcții zootehnice, numărul animalelor crescuse în ul­timul an de peste trei ori etc. In aceste zile, au pășit pe drumul agriculturii colectivizate și ultimele familii de țărani întovărășiți din raion. LA JACOBEN) Intre indicatorii de plan - o bună corelație I. F. Iacobeni este una din între­prinderile la care în anul 1961 s-a înregistrat o bună corelație între principalii indicatori de plan. Folo­sind cu pricepere experiența acumu­lată, colectivul de muncă al acestei întreprinderi a obținut rezultate fru­moase la toți indicatorii de plan în prima lună din acest an. Realizarea principalilor indicatori de pian pe luna ianuarie 1962 se prezenta în felul următor: valoarea producției globale — 125,3 la sută, fond salarii — 119,6 la sută, număr mediu scriptic — 110 la sută, pro­ductivitatea muncii — 113,8 la sută, salar mediu — 108,6 la sută, pro­ducția marfă — 108,6 la sută. Din analiza acestor indicatori, re­zultă o bună corelație în sensul că productivitatea muncii a fost reali­zată într-un procent mai mare față de numărul mediu scriptic, iar fon­dul de salarii într-un procent mai mic decît producția globală. De a­­semenea, concomitent cu ridicarea productivității muncii a crescut și ciștigul mediu ceea ce dovedește că normele de producție au fost înde­­pl­­ite și depășite. Rezultatele de mai sus reflectă preocuparea comitetului de partid, a conducerii administrative, a comite­­­tului sindical pentru buna organiza­re și conducere a producției. Cunos­­cînd cifrele de plan pe 1962 cu 8 luni înainte de începerea noului an, conducerea întreprinderii, sub îndru­marea comitetului de partid, a avut posibilitate să stabilească din timp o seamă de măsuri menite să ducă la îmbunătățirea procesului de pro­ducție și a gradului de organizare a muncii. Astfel, devizele de parchet, care au o mare importanță pentru organizarea și desfășurarea muncii în exploatările de pădure, au fost în­MM tocmite mai judicios, stabilindu-se norme mobilizatoare și tarife de pla­tă în raport cu condițiile fiecărui parchet. Apoi, în raport cu volumul lucrărilor ce urmează a fi executate și mecanismele puse la di­spoziție pentru îndeplinirea planului de pro­ducție a fost stabilit numărul de mun­citori necesari care să lucreze în tot cursul anului. Printr-o muncă poli­­tică susținută desfășurată de orga­nizațiile de partid și comitetele sin­dicale de secție, în cadrul întreprin­derii­ au fost permanentizați 543 mun­citori care au fost organizați în 30 brigăzi complexe cu plata în acord global. Cu aceste formații de muncă va fi exploatată 85 la sută din masa lemnoasă dată în producție din po­sibilitatea anului 1962. Restul ma­sei lemnoase va fi exploatată de că­tre muncitori sezonieri. Pentru buna desfășurare a procesului de produc­ție la toate locurile de muncă și muncitorii sezonieri sînt organizați în 8 brigăzi mici cu plata în acord global. Stabilirea exactă a numărului de muncitori pe fiecare sector și gură de exp­loatare, eșalonarea judicioasă a tăierii parchetelor, adoptarea celor mai potrivite procese tehnologice sunt numai cîteva din măsurile apli­cate care au stat la baza obținerii succeselor. Organizarea temeinică a muncii în brigăzi complexe permanente cu plata în acord global a dat posibi­litatea conducerii sectoarelor să e­­fectueze un control mai eficient și o indrumare mai competentă în ceea ce privește îndeplinirea planului de producție, îmbunătățirea calității lu­crărilor și reducerea prețului de cost. Ca urmare a întăririi controlului de GH. COPCINSCHI (Centinuare la pag. 2-a)1 Valorifică superior masa lemnoasă Cele 7 brigăzi complexe perma­nente de la sectorul de ex­ploatare I Argel — I. F. Moldo­­vița, folosind la întreaga capacitate mecanismele pe care le au în do­tare, obțin rezultate de seamă in valorificarea superioară a masei lemnoase. Acordînd atenția cuve­nită sortării, ei au reușit în luna ianuarie să depășească cu 100 la sută, planul la lemnul de rezonan­ță. Pierderile de exploatare au fost și ele reduse cu 0,1 la sută față de plan. Tot în această perioadă, productivitatea muncii a crescut cu 5 la sută față de plan, iar sala­riul mediu cu 2 la sută. Printre brigăzile care au obținut cele mai bune rezultate, se numă­ră cele conduse de Viorel Scripcă de la gura de exploatare Turculeț și Vasile Chircinschi din parcela 54 c, care au depus mult interes in ceea ce privește valorificarea su­perioară a masei lemnoase. Coresp. D. PROCOPIUQ Urmați­ ne exemplul! + + + + + +»» + + + ♦ [UNK]"!­+♦+>♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] + ♦ + » + + ! Chemarea colectiviștilor din comuna Leorda către toți­­ întovărășiții și țăranii muncitori cu gospodărie indi­­­­viduală din comunele Dumbrăveni, Siminicea, Vlădeni , și din celelalte sate ale raionului Botoșani ! Cu multă bucurie oamenii muncii din patria noastră urmăresc succesele tot mai mari ce se obțin in transformarea socialistă a agricultu­rii, în creșterea producției agricole, în ridicarea ni­velului de trai al colectiviștilor. Știți cu toții că in regiunile Dobrogea, București, Cluj, Banat, Galați, Hunedoara — întreaga țărănime a pășit pe calea arătată de partid, calea gospodăriei co­lective. Zilnic, presa ne dă știre că în toate re­giunile țării, alte și alte raioane încheie procesul de colectivizare a agriculturii. Gospodăriile colec­tive cuprind astăzi milioane de familii, care stăpînesc în comun cu mult peste trei sferturi din întreaga suprafață agricolă a țării. Muncind cu hărnicie în gospodăria colectivă, țărănimea își schimbă viața, in satele colectivizate pătrunde tot mai mult belșugul, lumina culturii și științei, iar cu ajutorul mașinilor făurite de clasa muncitoare, cu ajutorul semințelor de soi, al a­­grotehnicii înaintate, colectiviștii obțin cîte 2.500 și 3.000 kg. griu la hectar, 3.000 — 4.000 și chiar 5.000 kg. porumb boabe la hectar, cresc cirezi mari de bovine și numeroase turme de oi, porci, păsări și altele. DRAGI TOVARĂȘI. După cum bine știți și în regiunea noastră, harnica țărănime pășește cu încredere pe drumul gospodăriei colective. In toate raioanele, zeci de mii de familii de țărani și-au unit pământurile, hărnicia și priceperea făurindu-și o viață nouă. Alte mii le urmează exemplul. In raionul nostru, in majoritatea comunelor, procesul de colectivizare a agriculturii s-a încheiat ori este pe terminate. Avem în raion gospodării colective milionare, ca cele din Roma, Socrujeni, Bobulești, pe care le-ați vizitat și ați văzut cu ochii voștri bogăția colecti­viștilor. Comuna noastră este colectivizată. Anul tre­cut am obținut la hectar cu aproape 600 kg. grin și 1.000 kg. porumb mai mult decit realizam cînd ne lucram pâmîntul in întovărășiri agricole. Ne-am propus ca anul acesta, prin dezvoltarea avuției obștești, să obținem venituri de aproape un mi­lion de lei. Iată clar fapte care dovedesc superiori­tatea și avantajele mari ale muncii în gospodăria colectivă și care constituie un puternic îndemn pentru țăranii întovărășiți și cu gospodărie indivi­duală din raionul nostru. DIN TOATA INIMA, NOI VA ADRESĂM CHEMAREA. AVIND IN FAȚA ATITEA FAPTE GRĂITOARE ALE COLECTIVIȘTILOR DIN RA­ION ȘI ALE ACELOR DIN ȚARA, URMAȚI-LE EXEMPLUL ÎNAINTAT! CU ÎNCREDERE IN CUVÎNTUL DREPT AL PARTIDULUI NOSTRU, PORNIȚI PE DRUMUL BELȘUGULUI ȘI AL FERICIRII, PE DRUMUL GOSPODĂRIEI CO­LECTIVE. FRAȚI ȚĂRANI DIN COMUNELE DUM­­BRAVENI, SIMINICEA ȘI VLĂDENI ! PRIVI­RILE TUTUROR OAMENILOR MUNCII DIN RAIONUL BOTOȘANI SE ÎNDREAPTĂ CĂTRE VOI, DORIND SA VĂ AFLAȚI CIT MAI GRAB­NIC ALĂTURI DE MAREA FAMILIE A COLEC­TIVIȘTILOR. PRIN INTRAREA IN GOSPODĂ­RIA COLECTIVĂ A TUTUROR FAMILIILOR DE ȚARANI ÎNTOVĂRĂȘIȚI ȘI INDIVIDUALI DIN COMUNELE VOASTRE, VEȚI FACE CA RAIO­NUL BOTOȘANI SA ÎNCHEIE COLECTIVI­ZAREA AGRICULTURII. VA FI UN PRILEJ DE MINDRIE PENTRU NOI TOȚI, CA IN CEL MAI SCURT TIMP, ZIARELE ȘI RADIOUL SA VES­TEASCĂ REGIUNII SUCEAVA ȘI ȚÂRII ÎN­TREGI CA ÎN RAIONUL BOTOȘANI S-A ÎNCHE­IAT COLECTIVIZAREA AGRICULTURII. Această însemnată realizare va deschide largi perspectiva de sporire continuă, a recoltelor de pe ogoare, pentru înmulțirea numărului de vaci, porci, oi, păsări, a producției de lapte și carne, pentru ri­dicarea continuă a bunăstării și fericirii voastre și a familiilor voastre. Paș­ti cu toată încrederea în gospodăria co­lectivă !T X - --=------­ MĂRȚIȘOR neavoastră a poposit primul ei sol: Mărțișorul. A fost prins de mina celor dragi, care au ținut să vă dă­ruiască, odată cu gingașa înștiințare a anotimpului cald, și un gind bun, prietenesc. Și, oricât de preocupați și gravi ați fi,­e neîndoielnic că mi­cul vestitor al primăverii a reușit să vă alunge, pentru o clipă, toate gîndurile și să vă aștearnă pe buze un zimbet de bucurie. O bucurie sinceră, asemănătoare cu cea pe care a simțit-o nepoțica tovară­șului Niculiță de la Secția financia­ră a raionului Fălticeni cînd a pri­mit mărțișorul trimis de bunicuța. Căci,­nu numai bunicuțele au tri­mis mărțișoare nepoțeilor. In ulti­mele zile ale lunii februarie, oa­meni de toate virstele și profesiunile și-au rezervat cîteva clipe cumpă­rării de mărțișoare pentru cei apro­piați: fruntașele Maria Hasel și Va­leria Marașencu de la marmeladă și conserve Fabrica de Burdujeni le-au dăruit tovarășilor lor de mun­că, muncitorul Ștefan Cheferiuc, de la aceeași întreprindere, l-a ofe­­rit soției. Dorind să le dovedească soțiilor atenția deosebită ce le-o acordă, unii soți au însoțit tradiționalul măr­țișor de câte un cadou mai... con­sistent. Astfel a procedat, in dimi­neața aceasta, și soțul tovarășei Lu­cia Boboc, învățătoare la școala „Ilie Pintilie" din Suceava. Trebuie Însă să recunoaștem că mărțișorul a rezervat mai multe e­­moții celor tineri de tot. Școlarii și elevii au așteptat cu nerăbdare ziua de astăzi, cînd au oferit to­varășelor învățătoare, profesoare și instructoare de pionieri acest simbol al tinereții, asemănător in prospețime cu anii lor. ... Să dăruiești un mărțișor e o preocupare neînsemnată in aparen­ță... Dar nu vă luați după aparen­țe. Mărțișorul acesta capabil să descrețească multe frunți aduce me­reu cite o nouă primăvară în sub­e­tul dvs. chiar dacă primăvara anului încă n-a sosit. T. O. Da, e încă iarnă! Ieri, chiar, a fulguit și acum cîteva zile a nins. Gerul de afară, desigur, nu vă în­deamnă să vă gindiți la sosirea primăverii. Cu toate acestea, ea se apropie. Împletit din albul fulgilor de nea și roșul aprins al soarelui, pe reverele hainelor dum-

Next