Zori Noi, iulie 1962 (Anul 15, nr. 4530-4555)

1962-07-01 / nr. 4530

r Aspect de la b­anchetatul că­­ramizilor în sti­l­ve, la fabrica; i,M­u­n­c­i­t­o­­r­u­l“ din Do­­­rohoi. Fotogra­fia ne înfăți­ L­șează executa­ ▼­rea acestei lu­­­crări de către­ Elena Rîncă, V. Buiancă și alte­ muncitoare frun­­tașe in pro­ducție. Foto­­ D. VINȚIIîA’ Drum larg noului in producție Este cunoscut faptul că mișca­rea de inovații are un rol deo­sebit în introducerea noului producție, în descoperirea și îa­îa­lorificarea rezervelor interne, în perfecționarea utilajului îmbunătățirea proceselor tehno­și logice, în creșterea continuă a productivității muncii. Această mișcare, expresie a inițiativei creatoare a muncitorilor, ingi­nerilor și tehnicienilor, a luat ex­tindere, an de an, și în cadrul întreprinderii noastre. Anul tre­cut, de pildă, datorită activității desfășurate în direcția stimulării inițiativei lucrătorilor noștri, s-au înregistrat un număr de 16 pro­puneri, dintre care 14 au și fost aplicate,, față de 13 propuneri înregistrate și 10 aplicate in a­­­nul 1960. O mare extindere luat însă mișcarea de Inovații in a primul semestru al acestui an, la noi s-au înregistrat 26 de pro­puneri, dintre care 14 au și fost aplicate în procesul de producție. Creșterea în acest an a număru­lui de inovații se datorește, în mare măsură, concursului de inovații organizat de Ministerul Economiei Forestiere și C. C. al Uniunii Sindicatelor pe ramură în scopul canalizării inițiativei lucrătorilor forestieri spre rezol­varea celor mai importante pro­bleme din procesul de produc­ție, îndrumările privind organi­zarea concursului au fost difuza­te tuturor sectoarelor de ex­ploatare, unităților de industria­lizare și ocoalelor silvice, iar pla­­snul tematic departamental de inovații pe anul 1962 este afișat atît la sediul I. F., cit și­ în uni­tățile în subordine spre a fi cu­noscut de toți lucrătorii. S-a difuzat tuturor unităților regula­mentul de inovații cuprinzind drepturile și obligațiunile inova­torilor, în scopul stimulării miș­cării de inovații, între 15 — 25 iunie ax., s-a organizat în ca­drul întreprinderii noastre „De­cada inovatorilor“. Față de 7 pro­puneri înregistrate în perioada 1 ianuarie — 15 iunie 1961 și 11 propuneri în aceeași perioadă din 1962, în actuala „decadă“ s-au înregistrat 15 propuneri de mare actualitate. O contribuție mai însemnată la extinderea mișcării de ino­vații și raționalizări și-o aduce în acest an­­ și colectivul cabine­tului tehnic al întreprinderii care și-a îmbunătățit mult activitatea. La începutul fiecărui trimestru, colectivul cabinetului tehnic își întocmește planul de muncă cu sarcini nominale concrete a că­rui îndeplinire este urmărită pe parcurs, iar ședințele pentru so­luționarea propunerilor se țin in ultima vreme lunar. Tot trimes­trial se întocmește planul de fo­losire a fondului destinat chel­tuielilor necesare experimentării inovațiilor și propagandei tehni­co - industriale, împreună cu inovatorii și fruntașii în pro­ducție, colectivul cabinetului tehnic analizează și soluționează diferite probleme privind pro­tecția muncii ; specialiștii acor­dă ajutor tehnic inovatorilor în întocmirea documentațiilor ne­cesare. Este în curs de confec­ționare un panou pentru publi­cațiile cabinetului tehnic „Colțul inovatorului“. La consfă­și­tuirile de producție ce vor avea loc la începutul noului trimes­tru, se va expune conferința „Importanța și rolul mișcării­. de inovații în producție“, după care intr-un cadru festiv, se vor distribui certificatele și insignele de inovator. Măsurile organizatorice luate, sprijinul permanent acordat de organ­izații de partid, au făcut ca­­ inovatorii să-și aducă o contribu­ție însemnată la rezolvarea u­­nor importante probleme ale procesului de producție, la re­ducerea prețului de cost și îm­bunătățirea calității produselor. Iată cîteva dintre inovațiile a­­plicate în producție în cursul primului semestru al acestui an: Maistrul secției de lăzi de la Cacica, tovarășul Edmund Verb, a îmbunătățit marcarea lăzilor tip „olandeze“, prin aplicarea u­­nei soluții nelavabile acceptată de beneficiar, procedeu care în­locuiește cu totul instalațiile cos­tisitoare de pirogravare electrică. La rîndul său, tovarășul V.­­Șahlean, din aceeași secție, rezolvat o veche cerință a mun­­­citorilor din secție prin constru­irea unei instalații de absorbire și refulare a rumegușului din secția de mașini pînă la hala de cazane. La fabrica de cherestea din Gu­ra Humorului, tovarășul Silves­tru Lehaci, șeful secției a con­ceput și aplicat o perfecționare originală la gaterul de 55 de țoli prin introducerea unui sistem de avans cu inversor, care permite tăierea buștenilor supradimen­sionați, în ambele sensuri. Dinții Ing. M. PETREANU, directorul I. F. Gura Humorului (Continuare în pag. a 2-a). In deplină regularitate și siguranța a circulației După cum s-a anunțat in ziarul S­ostru, în seara zilei de 29 iunie a.c. a avut loc festivitatea lumi­nării mențiunii de unitate fruntașă­, (locul II pe țară) stației C.F.R Suceava., in întrecerea dintre sta­țiile de categoria î-a­­n ramms mișcării, pe­­ anul 1961. Aceasta constituie o răsplată binemeritată. Colectivul de muncă al stației C.F.R. Suceava a depus în perma­nență o activă­­­....­.................... al PMR cu privire la criteriile prin­cipale ale întrecerii socialiste or­ganizată în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea P. C. din Romînia, lucrătorii stației C.F.R. Suceava și-au concentrat e­­forturile spre îmbunătățirea tutu­ror indicatorilor de calitate pla­nificați și executarea transporturi­lor în cele mai bune condiții de regularitate și siguranță a circu­lației. Pentru antrenarea întregului colectiv de muncă la realizarea indicilor de plan s-a desfășurat larg întrecerea socialistă, organi­zată pe bază de obiective con­crete, avîndu-se in vedere buna utilizare a vagonului. Drept re­zultat producția cantitativă ex­primată in trenuri echivalente pe anul 1961 a fost realizată în pro­cent de 118,88 la sută. Planul la trenuri călători tranzitate a fost depășit cu 8,7 la sută, iar planul la osii tranzit, cu manevră, a fost depășit cu 20 la sută. In anul 1961 au fost expediați mai mult cu 18.200 călători și au fost încărcate-descărcate mai mult cu 4.640 vagoane marfă. Regulari­tatea circulației la trenuri călători a fost realizată în procent de 99,5 la sută, iar la trenurile de marfă — 97,8 la sută. îmbunătățirea acestor indicatori se reflectă in sporirea producti­vității muncii și reducerea pre­țului de cost. Productivitatea mun­cii a crescut in anul care a tre­cut cu 3­ la sută față de aceea planificată­­tate perseverentă. . . bogată în rezul­­tfl SUCCSS ...... Contir­uînd cu . același avînt în­ 8 f trecerea socialis­tă de ceferiștilor suceveni “““ JST! Directivele C.C. ------- ■ ---- ■ „Nici un tren in­tirziat și nici o abatere de la normele de tehnica securității ceferiștii suceveni au­ obținut suc­cese importante și în primul se­mestru al acestui an. In această perioadă, planul la tone încărcate a fost realizat în procent de 149,6 la sută, sarcina statică a fost depășită cu 10 la sută, iar planul la osii pe tren a fost de­pășit cu 23 la sută. Succesele obținute se datoresc strînsei colaborări a stației cu în­treprinderile industriale, colaborării ce a existat între personalul de mișcare și mecanicii de locomo­tive, muncii politice și cultural­­educative desfășurată de organiza­­ția de partid și comitetul sindica­tului. Acordarea acestei mențiuni, pen­tru lucrătorii stației C.F.R. Sucea­va constituie un puternic stimu­lent in lupta pentru îmbunătăți­rea tuturor indicatorilor de plan și obținerea de noi succese în în­trecerea socialistă, GH. COPCINSCHI ) Anul XVI­­ nr. 4530 4 pagini 20 bani Duminică 1 Iulie 1962 Peste sarcinile de plan Muncitorii și tehnicienii com­binatului forestier „A V-a ani­versare a R.P.R.“ din Fălticeni, au înregistrat succese de seamă în muncă și în semestrul­­ I al anului acesta. La data de 28 iu­nie, ei au îndeplinit planul va­loric semestrial în proporție de 101 la sută. S-au înregistrat totodată, însemnate depășiri de plan : 547 m.e. de cherestea ră­­șinoase, 272 m.e. rămășiță pen­tru celuloză, 13 m.e. de lăzi, 293 m.e. cherestea diverse e­­sențe și 975 m.e. dulapași. In fruntea întrecerii s-au situat, în această perioadă, muncitorii din secția gatere, cei din secția lăzi și secția binale In noul sezon de fabricație La fabrica de conserve din fructe - Burdujeni, noua cam­panie de producție a început încă la data de 14 iunie a.c. Datorită măsurilor tehnico - or­ganizatorice luate, cât și între­cerii însuflețite ce se desfă­șoară în întreprindere, sarcinile de plan sunt îndeplinite ritmic. Pînă acum, planul la dulceață de prune verzi a fost realizat în întregime, s-au produs 5 tone dulceață de trandafir, față de 2 tone prevăzute în plan. Este în curs fabricarea dulcețurilor din nuci verzi și a compotului de cireșe. ANCHETĂ NOASTRĂ ! Pe ce suprafețe veți însâmînța culturi duble In miriște? Anul acesta, prin cumpărări și prăsilă proprie, G.A.C. din regiune și-au dezvoltat mult sectorul zootehnic proprietate­­ ob­ștească. De asemenea, și în G.A.S. s-a înregistrat o creștere simțitoare a efectivelor de animale. Așa după cum se sublinia­­za în Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu = Dej prezentat la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale : „REALI­­ZAREA SARCINILOR PRIVIND CREȘTEREA IMPORTANTA A NUMĂRULUI DE ANIMALE, PRECUM ȘI SPORIREA PRO­DUCȚIEI DE CARNE, LAPTE, LUNA, OUA, ESTE CONDIȚIO­NATĂ IN MOD NEMIJLOCIT DE DEZVOLTAREA CONSIDE­RABILA A BAZEI FURAJEREI. Culturile duble în miriște sunt o importantă sursă de a asigura animalelor furaje îndestulătoare, de calitate și ieftine. E necesar ca anul acesta după recoltarea păioaselor care pără­sesc devreme terenul, colectiviștii și lucrătorii din GAS să însă­­mînțeze imediat suprafețe cit mai mari cu culturi furajere, să valorifice din plin această posibilitate de care dispun pentru sporirea cantităților de furaje. Cu întrebarea : „Pe ce suprafețe veți însâmînța culturi­i duble în miriște ?“, ne-am adresat mai multor președinți de I G.A.C., directori de G.A.S., ingineri și tehnicieni. Publicăm mai­­ jos primele răspunsuri primite. Masă verde din belșug Gospodăria de stat Coțușca are o bogată experiență, o tra­diție aș putea spune, în ex­tinderea culturilor duble de nu­treț în miriște. După recoltarea orzului și griului, arăm terenul și imediat îl însămînțăm cu po­rumb în amestec cu mazăre. Fo­losind această rezervă, noi reu­șim, în fiecare an, să asigurăm vacilor de lapte nutrețuri verzi suplimentare, din belșug, spre sfîrșitul verii și începutul toam­nei, iar ca urmare, producția de lapte se menține ridicată și la un preț de cost scăzut. Anul trecut, de pildă, admi­­nistrînd vacilor cantități sufi­ciente de masă verde, am ob­ținut de la un efectiv de 218 vaci cite 4.052 litri lapte, la un preț de cost de 0,95 lei litrul. Ne-am propus ca anul acesta să asigurăm fiecărei vaci cite cel puțin 10 tone de masă ver­de. La realizarea acestui obiec­tiv, culturile duble în miriște își vor aduce o prețioasă contribuție. Din zi în zi, așteptăm să înce­pem recoltatul orzului și apoi al griului. In cel mult două zile de la recoltatul acestor pă­­ioase, pe 100 hectare, vom semăna porumb în amestec cu soia. Am organizat în așa fel munca mecanizatorilor nicit a­­ceștia, folosind presele de ba­lotat, vor elibera imediat tere­nul de paie, vor executa o ară­tură la adîncimea corespunzătoa­re și vor semăna culturile de nutreț. Sămînța de porumb și mazăre o avem pregătită. Din propria experiență ne-am vins că putem obține cite con­cel puțin 15.000 kg. masă verde la hectar, în cultură dublă. Cum să nu valorificăm din plin aceas­tă posibilitate de sporire a fura­jelor ? N. PUIU, directorul G.A.S. Coțușca-Săveni — Ili:il!|llllllllllllllllllllll!llllll!lllllllllil!llllllll!llllllll!lllllllii,»---­ Prin valorificarea produselor din sectorul zootehnic Colectiviștii din Păltiniș, raio­nul Dorohoi acordă o atenție deo­sebită sporirii efectivului de ani­male. In acest an, sectorul lor zootehnic numără 284 taurine, din care 97 vaci cu lapte și juninci montate, 214 porcine, din care 25 scroafe de prăsilă, 477 oi. Matca fermei avicole este compusă din peste 1.500 păsări. Prin valorificarea produselor din sectorul zootehnic, colectiviș­tii din Păltiniș au obținut anul trecut un venit de peste 240.000 lei, ceea ce revine peste 40 la sută din totalul veniturilor, in acest an, din valorificarea pro­duselor din sectorul zootehnic, ei vor încasa un venit de circa 500.000 lei. Aceasta dă posibilita­te gospodăriei colective să îm­partă avansuri bănești periodice și să ridice construcțiile planifi­cate pentru acest an. Coresp. C. BARBACARU Dezvoltă creșterea animalelor Membrii G.A.C. „9 Mai“ din Tătărășeni, comuna Havîrna — Dorohoi, acordă o mare atenție sporirii efectivelor de animare proprietate obștească. Folosind chibzuit fondurile proprii și cele acordate de stat, colectiviștii și-au procurat în acest an, 38 vaci cu lapte, 79 vițele, 240 oi și 30 scroafe. Animalele au fost date în primire celor mai har­nici și pricepuți colectiviști, prin­tre care Gh. C. Istrate, Constan­tin Aniculesei, Emil Lazăr, Con­stantin Lungu și alții. Deja, de la vaci s-au obținut pînă a­­cum 26 viței, iar 29 de juninci au fost date la montă. Coresp. A. POPESCU Aspect de ansamblu a combinatului forestier, „Bernath Andrei“ din Vatra Dornei. Foto. D. HUSEANU Noi, pe l001 hectare La sfîrșitul acestui an, gospo­­­dăria noastră colectivă va avea ca proprietate obștească 503 tau­­­rine, din care 144 vaci cu lapte, 1.000 ovine, 238 porcine și altele«’ Știm din proprie experiență că­ realizarea unor producții ani­­­maliere ridicate este nemijlocit condiționată de baza furajeră și de aceea căutăm să folosim toa­­­te posibilitățile pe care le avem­ de a produce cu­ mai multe fu­raje. Prin porumb, pe o mare suprafață, am semănat dovleci in cultură intercalată. O parte ii vom însiloza în amestec cu co­ceni și frunză de sfeclă de za­hăr, iar o parte îi vom adminis­tra animalelor din toamnă și pînă la căderea iernii. Pe la noi, spre sfîrșitul verii, pășunea nu mai asigură suficien­­tă masă verde, iar producția de lapte este amenințată să­ scadă. Noi însă, în fiecare an, reușim ca in lunile de toamnă­ să menținem ridicată producția medie zilnică de lapte pe cap de vacă furajată. Cum? Datorită culturilor duble semănate în va­­ră, în miriștea păioaselor. In a­­cest an, de pildă, în miriștea de orz și grîu, vom semăna cu­ porumb furajer 100 de hectare. Ca să obținem o mai mare de masă cantitate cu­ verde­le hectar vom semăna porumbul a doua zi după eliberarea te­renului, cînd solul are multă­ umiditate, și ne vom strădui să asigurăm o densitate corespun­zătoare de plante. Deja, am pre­gătit sămînța și am identificat terenul unde vom semăna po­rumbul furajer. Desigur, în lu­nile de toamnă, animalele nu vor dovedi să pășuneze întreaga suprafață de masă verde. Pășu­­natul culturilor duble se va face rațional și o mare cantitate de porumb va fi conservată pentru, fin. Noi recomandăm tuturor gos­podăriilor colective să însămîn­­țeze în acest an, pe suprafețe cît mai mari, culturi duble în mi­riște, să folosească din plin a­­ceastă rezervă de sporire a ba­zei furajere. ALEXANDRU MIHALCU, președintele G.A.C. din Știubieni- Săveni Prășitul porumbului la G.A.C. di­n Unțeni, raionul Botoșani. IN CLIȘEU : pe prim plan, e­­chipa nr. 6 din brigada I-a de cîmp condusă de Mihai Aiftin­­ch i. Foto: D VIOREL Din legumicultura — venituri de Dacă ai avea posibilitatea să pri­vești dintr-un punct situat undeva, la circa 100 metri înălțime, din­tr-un elicopter, să presupunem, a­i avea în fața ochilor o imagine mi­nunată. Peste tot, pe pămîntul acesta de a lungul rîului Suceava, pe zeci de hectare, ai vedea o su­medenie de figuri geometrice, care mai de care mai regulate: romburi, pătrate, dreptunghiuri. Așa arată grădina de legume a gospodăriei colective din Verești, raionul Boto­șani. Colectiviștii din partea locului sunt pricepuți în ale legumicultu­­rii. Cele 89 de hectare cultivate cu legume, din care 22,5 ha. cea­pă, 21,5 ha. ardei, 5 ha. arpagic 13,5 ha. varză etc., după hotărirea colectiviștilor, urmează să aducă gospodăriei un venit de aproape 2.000.000 lei. Deci un venit de pes­te 22.000 lei la hectar. Și această sumă nu e deloc prea mare, după cum m-a asigurat tovarășul Mihai Gavriliuc, președintele gospodăriei, ca­­ de altfel și legumicultorii Ian­cu Paveliuc, Mihai Aioanei, și Ni­­colae Gavriliuc. Pentru început, însă — gospodăria se află în pri­mul an de activitate — aportul grădinei de legume la „rotunjirea“ veniturilor colectiviștilor e „buni­­șor“, după cum se exprima un co­lectivist. Colectiviștii din comuna Verești și-au prevăzut ca în viitor să ex­tindă suprafața cultivată cu legume. Ce-i îndeamnă să facă acest lucru, mi-a demonstrat tovarășul Mihai Gavriliuc, președintele, făcînd un simplu calcul. Dacă suprafața cul­tivată cu legume în acest an re­prezintă mai puțin de 5 la sută din suprafața totală a gospodăriei, veniturile planificate din legumi­cultura se ridică la aproximativ 40 la sută din totalul veniturilor bă­nești ce le vor dobîndi colectiviștii în 1962. Dar în afară de legumi­cultura, colectiviștii vereșteni au pus baza dezvoltării unui puter- 2.000.000 lei d­e sector zootehnic ce îe va adu­ce chiar in acest an însemnate venituri, au contractat cu statul însemnate cantități de cereale, a­­poi au însămînțat sfeclă de zahăr și cînepă pe aproape 300 de hec­tare — plante tehnice foarte ren­tabile. Iată de unde vor dobîndi în acest an venituri bănești în­­sumînd aproape 5.000.000 lei. Hărnicia și priceperea de buni gos­podari a colectiviștilor îți dau de­plina încredere că ei vor îndeplini și depăși prevederile planului de producție. Petrecînd una din aceste zile în mijlocul colectiviștilor din comuna Verești, imaginea ce ți se întipărește în minte e aceea a unui stup în plină activitate. In timp ce legumicultorii prășesc pentru a treia oară unele culturi, colectiviș­tii din brigăzile de cîmp au în­ceput de mai multe zile prașila a II-a la porumb, cartofi, sfeclă, iar­ cei de la ferma de vaci au reali­zat pînă în prezent o producție medie de circa 1.200 litri lapte pe cap de vacă furajată. Și bătălia aceasta ce se dă pen­tru recolte sporite, venituri mari, e o luptă pentru fericire și belșug și ea se dă cu succes sub condu­cerea comuniștilor. M. PLOPANARU In acest număr: — Procesul instructiv-educa­­tiv — la nivelul sarcinilor actuale (pag. II-a) — Cum vă petrecem­ timpul liber ? (pag. II-a) — Pentru dezarmare genera­lă și pace —­ Nota guvernului sovietic adresată Japoniei (pag. IV-a) — In întreaga Algerie are loc astăzi referendumul pentru autodeterminare {pag. IV-a)

Next