Zori Noi, septembrie 1962 (Anul 15, nr. 4582-4607)

1962-09-01 / nr. 4582

rr Y * Proferări din foaie tăriie.unificvat ORGAN AL COMITETULUI REGIONAUM.R. SUCEAVA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL I RMD-ANCHETA Să însilozăm la timp cantități cît mai mari de furaje! Anul acesta, prin cumpărări și din prăsilă proprie, gospodă­­riile agricole de stat și colective din regiune și-au mărit mult efectivele de animale. Sporirea producției în sectorul zootehnic este condiționată în mare măsură de asigurarea unor cantități îndestulătoare de furaje și de cea mai bună calitate între care, furajele însilozate ocupă un loc de frunte. Dintre toate plantele care se însilozează, primul loc il ocupă porumbul. Cu acest va­loros furaj, în G.A.C. și G.A.S. din regiune trebuie să se însi­­lozeze, în cel mai scurt timp, circa 380.000 tone. Pentru a ve­dea cum se desfășoară acțiunea de însilozare a acestei culturi, pre­cum și a altor furaje, redacția ziarului nostru a organizat un raid-anchetă în mai multe unități agricole din regiune. Iată unele constatări făcute cu acest prilej. In două schimburi Colectiviștii din Santa Mare, raionul Botoșani, au hotărît să asigure animalelor cantități cît mai mari de furaje însilozate și de bună calitate. In acest scop ,1 au început insilozatul cînd po­rumbul a ajuns în faza de coa­­cere în lapte, urmărind ca plan­­tale să nu-și piardă suculența. Consiliul de conducere și orga­nizația de partid au acordat toa­tă atenția bunei organizări a muncii la însilozat. Ținîndu-se cont de suprafața existentă, de producția ce se obține la hectar, de distanța de la lan pînă la silozuri și de tocătoarele exis­tente, s-a planificat judicios for­ța de muncă, asigurîndu-se ca Insilozatul să se desfășoare con­tinuu, ziua și noaptea. O echipă formată din 15 oameni lucrea­­ză în cîmp la tăiatul porumbu­lui, iar cu 15 atelaje se asigură transportul în permanență a po­rumbului la tocători. La deser­virea tocătorii, la împrăștiat ma­­sa tocată în groapă și la aco­perit silozul lucrează altă echi­pă formată dintre cei mai har­nici și pricepuți colectiviști. Pen­tru ca porumbul să fie însilozat la momentul optim, cind are cel mai ridicat conținut în unități nutritive, munca la însilozare este organizată în două schim­buri. Noaptea, la lumina faru­rilor tractorului care poartă to­­cătoarea, munca se desfășoară cu același spor ca și ziua. In scopul grăbirii tocarului, alături de to­cătoare, colectiviștii folosesc și moara cu ciocane care asigură o bună mărunțire a porumbului. Presatul masei însilozate se fa­ce continuu, până la încărcarea cu vîrf a silozului, iar datorită bunei organizări a muncii, fie­care groapă se umple în cel mult 24 de ore, asigurîndu-se în felul acesta un furaj de bună calitate. Dar în afară de po­rumbul de pe 67 hectare — destinat însilozării — membrii acestei gospodării mai însilozea­ză frunzele, și coletele de la sfe­cla de zahăr, coceni tocați în amestec cu pepeni furajeri, apoi rogozul de pe un hectar și tri­foiul de pe 7 hectare, asigurând animalelor cantități îndestulătoa­re de furaje. Asemănător se lucre­ază și la G.A.C. din Negreni și Liveni - raionul Săveni. La Negreni, bu­năoară, la indicația organizației de partid, munca la însilozare s-a organizat în două schimburi, tocătoarea fiind folosită astfel la întreaga capacitate, atît ziua cit și noaptea. Pentru ca porumbul să fie îmbogățit în proteină, membrii acestei gospodării îl ---------* însilozează în amestec cu soia și alte plante leguminoase. „Să asigurăm insilozatul po­rumbului în perioada optimă“ — aceasta­ a fost hotărîrea acum cîteva zile de către toată co­lectiviștii din Liveni și Ripi­­ceni. Și, trecînd la fapte, lucrînd în două schimburi, în cîteva zile, cei din Liveni, numai au însilozat 1.500 tone de nutreț, iar cei din Ripiceni — 1.215 tone. Folosesc toate resursele Asigurarea unor cantități cît mai mari de furaje este o preo­cupare de seamă a colectiviști­lor din Dorobanți și Nicșeni — Botoșani, Plopenii Mari , Săveni, Satul Mare — Rădăuți etc. La aceste gospodării, în afară de porumb se însilozează și ur­mează să se pună la murat în­semnate cantități de coceni, co­­lete și frunze de sfeclă, ierburi, dovleci, rădăcinoase, desturi de la grădina de legume etc. La G.A.C. din Dorobanți, de pildă, se însilozează de zor porumbul în amestec cu pleavă și floarea­­soarelui. Membrii G.A.C. din Plopenii Mari, în afară de po­rumbul de pe 40 hectare vor în­­siloza circa 1.000 tone de colete și frunze de sfeclă, apoi mari cantități de pleavă, pănușiță, rogoz și alte ierburi. Pînă acum gospodarii din Satul Mare au însilozat 360 tone de nutreț — borceag în amestec cu diferite ierburi și trifoi — iar în pre­zent au început insilozatul po­rumbului în amestec cu soia de pe 45 hectare. De pe aria de treier, ei au adunat 6 vagoane de pleavă pe care o vor însiloza M. BORZA și C. BORȘ (Continuare In pag. a 3-a). La G.A.S. Rip­ceni, raionul insilozatul porumbului, Săveni, se desfășoară din plin Foto: V. DUMITRU J La grădina­ colective. Pe colectivistul Ion Lau­rus, de la gospodăria agrico­­lă colectivă din Bădeuți, ra­ionul Rădăuți, l-am găsit la sediul gospodăriei. Avea tre­buri urgente. După ce le-a terminat, am plecat împreu­nă să vedem grădina de le­gume a gospodăriei. Munca era în toi. Aici am fost în­­tîmpinați de harnicele colec­tiviste Elena Avram, Ana Ca­­zacu, Valeria Dumitrescu, Domnica Laurus și altele care dădeau zor cu culesul castra­veților. Pînă in prezent, de pe cele 10 hectare însămințate cu castraveți au fost recoltate 12 tone care, pe baza con­tractului Încheiat, au fost pre­date statului. In felul aces­ta, colectiviștii au predat cu două tone mai mult decit pre­vedea contractul. Produsele sunt de cea mai bună calitate. Văz­înd straturile în­tinse și parcă presăra­te cu castraveți frumoși, am întrebat pe una din co­lectiviste cum se vor valori­fica ceilalți castraveți ce se vor recolta. Ea mi-a răspuns tiz­ind: —- Păi avem, tovarășe, 200 butoaie procurate de gospo­dări­e. Castraveții se vor mu­ta și-i vom valorifica la pri­măvară. Bună inițiativă, mă gîndesc, și continui discuțiile cu șeful de echipă Ion Laurus. Am a­­flat că de la grădina de legu­me și zarzavaturi, colectiviș­tii vor încasa zeci de mii de lei. Rezultatele bune obținute la cultura castraveților se da­­toresc în mare măsură și fap­tului că membrii colectiviști s-au orientat bine în alege­rea terenului. Castraveții au avut condiții prielnice de dez­voltare, sol bun, alinat și în­grășat, apă din abundență. Nu trebuie uitate însă nici harnicile colectiviste care lu­crează in acest sector al gos­podăriei. Succesele au venit și datorită hărniciei, pricepe­rii și, bineînțeles, experien­ței acestora. ION TICALIUC ș (din subredacția voluntară a ziarului nostru­­ Rădăuți) i - WHHnKMHffiWhmmHIHtKW itilltIHitlllMimMHittHMHI' - Anul XVII nr. 4582 4 pagini 20 bani SfmhätS l septembrie ÍS62 Nu degeaba am urcat pînă aici — spun cu admirație tu­riștii din țară și de peste ho­tare după ce au ajuns sus, es­­caladînd culmile masivului și bătrinului munte. Intr-adevăr, văzută din înălțimi, panorama orașului Cîmpulung oferă des­fătare ochiului prin frumusețea și pitorescul așezării, a străzi­lor, clădirilor, văilor și pădu­rilor ce înconjoară renumitul punct turistic moldovean. ■ tMiWIHlüliMfWtiiitHWMWifMIIIMMIIIM - MUNCA RODNICA IN ÎNTREPRINDERILE REGIUNII Fruntași pe direcția repinma C.F. R. Cu o lună în ur­mă, in sala clubu­lui C.F.R. Dorohoi, a avut loc festivita­tea înmînării diplo­mei de unitate frun­tașă pe Direcția re­gională CP.R. Iași, secției Întreținere, pentru rezultatele dobîndite pe tri­mestrul I al anului curent. Cu prilejul festivității, și ceferiștii de la mișcare s-au angajat să cîștige în trimestrul II diplo­ma de fruntași pe direcție, în ramura lor. §1 s-au ținut de cuvint. Zilele trecu­te, tot în sala de festivități, ceferiștii dorohoieni au trăit o altă bucurie. Pen­tru rezultatele do­­bindite în trimestrul II al anului, în ra­mura mișcare, au primit diploma de fruntași pe direcție. De la începutul a­­nu­lui și pînă la jumătatea lunii au­gust,­­ ceferiștii din această ramură au realizat planul la tone încărcate în proporție de 146 la sută, la vagoane în­cărcate în porție de 151 pre­la sută și la vagoane descărcate 119 la sută. Staționarea va­goanelor la încărcări și descărcări a fost redusă cu 8,7 la sută față de plan, iar staționarea va­goanelor în tranzit cu manevră a fost redusă cu 6 la sută. In aceeași perioa­dă s-au remorcat 24 de trenuri cu tonaj sporit. Prin munca lor au contribuit, la obținerea acestor succese impiegații de mișcare Alexan­dru Ostafi și Gheor­­ghe Doroftei, manie­­vrantul Gheorghe Manole, acarii Ște­fan Ciuraru și Vasi­­le Constantin și al­ții. Coresp. B. IO AN Fuior din noua recoltă In luna august, a început topirea tul­­pinelor de in din noua recoltă. Pînă acum, la unitățile întreprin­derii pentru indus­trializarea tulpinilor de in și cînepă, Dor­­nești — Rădăuți și Comnu Luncii — Fălticeni s-au to­pit 280 tone de tul­pini. La unitatea din Ițcani s-au introdus la topit 50 tone tul­pini din noua recol­tă. Astfel, în curînd, toate unitățile intre­­prinderii tiializare de indus­a tulpi­nilor de in și cîne­pă vor da filaturi­lor fuior din noua recoltă. Comparații printr-o deservire tot mai bu­nă a populației, cooperația meș­teșugărească din regiunea noas­tră își ciștigă an de an aprecie­rea și Încrederea populației. Lu­crul acesta este oglindit și de realizările obținute în 1982. Pla­nul producției globale a fost realizat pînă acum în proporție de 104,44 la sută, cu o creștere de 17 la sută față de perioadă a anului trecut, aceeași La lucrări de deservire a popu­lației s-a înregistrat o creștere de 23,23 la sută. In producția marfă de 16,7 la sută și la prestări neindustriale de 12,16 la sută. Iată cîteva cifre care con­ving că meșteșugarii din regiu­nea noastră răspund din ce in ce mai bine cerințelor oameni­lor muncii. ­n excursie Pentru cunoașterea frumuseți­lor și bogățiilor regiunii noastre, un număr de 45 pionieri și șco­lari din comunele Arborea, Cra­­calia și Cordăreni au plecat, in­tr-o excursie de două zile. Cu acest prilej, ei au admirat noile construcții ce întineresc orașele Botoșani și Suceava, au vizitat uzinele textile „Moldo­va", fabrica de zahăr „Siretul" din Bucecea, precum și muzeele raional și regional. Excursia a avut un­ caracter instructiv - educativ, contribuind din plin la dezvoltarea sentimen­tului de dragoste față de patria noastră socialistă. Coresp. TH. UNGUREANU Campaniei de toamnă — atenție cuvenită ! In stare de funcționare și gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră se des­fășoară intens pregătirile în vederea campaniei de toamnă. Me­­canizatorii din aceste unități au reparat și pus în stare de funcționare toate mașinile și uneltele cu care vor lucra la pregătirea terenului și la însămînțări. Astfel, în momentul de față, pe lingă pluguri și tractoare s-au reparat și pus în stare de funcțiune 125 grăpi cu agregate de tăvălugi și discuri, 102 grăpi cu colți reglabili, 82 129 semănători. Totodată, în aceste unități, s-au reparat și 24 culegătoare de știuleți din cele 32 e­­xistente, cu care se va lucra la recoltatul porumbului. Cu sămînța condiționată In toamna aceasta, colectiviștii din To­­direni — Botoșani, au de însămînțat peste 500 de hec­tare cu grîu. Din propria lor expe­riență s-au convins că prin folosirea să­­mînței de calitate, se obțin producții mari. De aceea ei au pregătit de pe il­eumi întreaga canti­tate de sămînță ne­cesară, dispunînd în prezent de 110 tone grîu condiționat. Du­pă condiționare, am­ trimis la laboratorul de control al semin­țelor, probe de grîu din soiurile „Bazos­­taia" și „Cenad“ pentru a cerceta calitatea seminței. Totodată, ei își pro­cură substanțe an­pentru semin­u­măsuri de tratamentul rel. X­XX Grijă deosebită pen­tru pregătirea se­minței manifestă și colectiviștii din San­ta Mare — Botoșani. Ei au condiționat pînă acum peste 100 tone de grîu din soiurile „Bezostaia - 4" și „Cenad - 117“. Se cere mai multă preocupare Gospodăriile colective din ra­za orașului Suceava sînt mult rămase în urmă cu treierișul, iar ca urmare și cu asigurarea semințelor necesare pentru în­­sămînțările de toamnă. Totuși, deși în G.A.C. a fost depozitată o cantitate de 264 tone grîu pentru sămînță, nu s-a condițio­nat decit foarte puțin — numai 66 de tone. Doar colectiviștii din Șcheia au condiționat ceva mai mult — 50 de tone, încolo — abia cite 5 tone la Ipotești și Moara, 3 tone la Adîncata etc. Este de datoria consiliilor de conducere ale gospodăriilor a­­gricole colective din raza o­­rașului Suceava de a lua mă­suri energice pentru grăbirea treierișului, ca și pentru depo­zitarea semințelor necesare în­­sămînțărilor de toamnă. Neîntîr­­ziat trebuie început și condiționa­­tul acestora și trimiterea de probe la laborator în scopul de­terminării puterii de germinație a semințelor. [ Și-au îndeplinit planul anual Muncitorii secției lactoză de la S.C.I.L. Vatra Dornei, au ra­portat zilele trecute, îndeplini­rea planului de producție anual. Rezultatul dobîndit se datorește unei munci susținute depu­­se de muncitori harnici ca Traian Tîcșa, Sofia Pascal, Onofrei Dimu, F. Tîmerman și alții în cadrul întrecerilor socialiste, ți­nerii cu regularitate a consfătuirilor de producție, disciplinei la locul de muncă. Coresp. N. COZLAC Ea lucrează cu dragoste, cu pricepere: satisfacția muncii i se citește pe fată : (Elisabeta Renchi muncitoare In secția linguri j de la uzinele textile „Moldova“ din Botoșani).­­ Foto: A. ERNEST PENTRU CONSTRUCȚII, CĂRĂMIZI DE BUNĂ CĂUTATE * Pe șantierele de con­strucții din regiune auzi mai întotdeauna cuvinte de laudă a­­tunci cînd este vorba despre calitatea cără­mizilor fabricate la în­treprinderea de indus­trie locală „Lupta pen. pentru pace" din Do­­rohoi. Iar acest fapt nu este întîmplă­­tor. Colectivul de mun­că al fabricii, condus și îndrumat de organi­zația de partid, se preocupă în perma­nență să realizeze producție de cărămizi , nu numai sporită, dar, mai ales, de bună ca­litate. N­u-i prea îndepăr­tat­­ timpul cînd aici se producea și cărămi­dă de calitate neco­respunzătoare, refuza­tă pe bună dreptate de beneficiari. Comu­niștii, toți muncitorii și tehnicienii fabricii nu s-au putut împăca cu această situație. Ei au analizat îndeaproa­pe cauzele lipsurilor, au luat măsuri care să ducă la o mai bu­nă desfășurare a pro­cesului de producție, au devenit mai exi­genți față de calitatea muncii lor. Astfel s-a trecut la revizuirea și repararea cuptorului Hofman nr. 1. Din cauza unor fisuri la bolta cuptorului și pe canalul de ardere, pro­cesul de ardere al că­rămizii se nesatisfăcător, desfășura acest neajuns . Acum a fost înlăturat încă înainte de începerea sezonului de fabricație s-au exe­cutat unele modificări la liniile de movil din cariera de argilă ceea ce permite o mai bu­nă realizare a rețetei de amestec a materiei prime. O problemă de mare importanță, re­zolvată în cadrul fa­bricii, o constituie mă­rirea spațiului de us­care a cărămizilor crude. S-au construit în aerat scop platfor­me cu o capacitate de uscare, pe ci­clu, de peste 350.000 cărămizi. Transportul în uscătorie se face cu ajutoru unor Unii de­­covil. Se întîmplă u­­neori ca, din cauza timpului nefavorabil, cărămida să nu fie to­tuși suficient de us­cată. In asemenea ca­zuri, la așezarea in cuptorul de ardere se asigură spațiu mai mare intre cărămizi și sunt folosite praguri pentru oprirea focului, confecționate din cără­mizi manuale subțiri. Sunt aplicate cu mult succes și alte metode printre care asigura­rea unei umidități co­respunzătoare la ma­cerarea argilei, buna dirijare a focului în cuptoare etc., acestea ducînd, de asemenea, la obținerea unor cără­mizi de calitate su­perioară. Anul acesta, colecti­vul de muncă al fa­bricii a înscris rezul­tate de seamă în în­deplinirea și depășirea sarcinilor de producție. Pînă mai zilele trecu­te, aici s-au fabricat circa 8 milioane de cărămizi presate, adică 34 la sută din planul anual, în timp ce la cărămizi manuale, pla­nul a fost depășit cu 42 la sută. Față de pe­rioada corespunzătoare a anului trecut, în a­­cest an s-au fabricat mai mult cu 2.322.009 bucăți cărămizi presa­te și 193.000 cărămizi manuale. Măsurile a­­plicate au făcut ca productivitatea muncii să crească în ultimul timp cu 35,1 la sută față de plan, iar prețul de cost par miia de că­rămizi să fie cu 23 lei mai mic decit în anul trecut. Dar, mîndria colectivului o constitu­ie mai întîi de toate, faptul că din fabrică pleacă pe șantierele de construcții cără­mizi de cea mai bu­nă calitate. Coresp. I. BALAN refătuire interesantă Comitetul orășenesc de femei din orașul Siret a organizat re­cent o interesantă consfătuire pe tema educației comuniste a tineretului. Despre temeinica și sănătoasa educație pe care o dau copiilor lor au vorbit printre altele tovarășele Ralica Brea­­zu și Ralica Fodor. La consfă­tuire au participat circa 150 fe­mei, salariate și gospodine din oraș. ieriuri industriale vindute în rate Valoarea măr­fur­ior industriale vîndute in rate prin magazinele O.C.L. din Cîmpulung . Mol­dovenesc depășește de la începu­tul anului și pînă in prezent su­ma de 6.000.000 lei, cu peste 300.000 lei mai mult decit in a­­ceeași perioadă a anului trecut. Numărul contractelor încheiate de organizația comercială loca­lă cu salar­ații diverselor între­prinderi și instituții cimpulunge­­ne este însemnat. Locuitorii din oraș și-au cumpărat în sate, In cursul acestui an, prin magazinele de specialitate, diferite confecții, aparate de radio, mobilă, arti­cole de uz casnic și alte pro­duse industriale. Noi școli sătești In satele Mesteacăn, Burlești, Drislea, V­ir­ful Cîmpului și alte­le din regiunea noastră au fost recent terminate construc­țiile a 14 noi localuri de școală însumînd 49 săli de clasă. Pînă la data de 15 septembrie, ziua deschiderii noului an școlar, vor fi date în folosință, in­ în­treg cuprinsul regiunii, alte 38 noi localuri de școli sătești, in sprijinul mișcării artistice de amatori Școala populară de artă din orașul Suceava, înființată in anul 1958 s-a dovedit a fi un ajutor de mare preț în dez­voltarea mișcării artistice de a­­matori din regiunea noastră. In anul 1962 au absolvit această școală un număr de 79 de oameni ai muncii. Pentru anul școlar 1962-1963 școala și-a mărit ca­pacitatea puțind să cuprindă în procesul de invățămînt peste 500 de cetățeni. Pregătirile pentru noul an au fost terminate, iar la data de 10 septembrie va avea loc examenul de admitere. .­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­.­­­­­­­­­............­­.­.....­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­..............

Next