Zori Noi, aprilie 1963 (Anul 16, nr. 4763-4787)

1963-04-02 / nr. 4763

r> 1 A *1 hote feri din foste lérrleMíftré! f OUGAN AL COMITETU­LUI RE­GIONAL PM R SUCEAVA $1 AL SfAtuLUL Pim Mi MiilMD fi GOSPODĂRIILE AGIl­COLE COLECTIVI! întrecere socialistă vie, mobilizatoare! In anul trecut Comitetul raional­­ de partid Dorohoi, comitetele comu­nale și organizațiile de bază au acu­mulat o bună experiență în ceea ce privește întrecerii organizarea și conducerea socialiste în gospodăriile agricole colective. Aceasta a avut ca rezultat că, deși numeroase gos­podării colective au fost în primul an de existență, au obținut unele succese îmbucurătoare pe drumul consolidării lor economico-organiza­­torice. La baza întrecerii socialiste în gospodăriile colective au stat sarci­nile privind creșterea producției de cereale și îndeosebi de grîu și po­rumb, dezvoltarea pomiculturii, le­gumicultura, creșterea șeptelului de animale și ridicarea productivității pe cap de animal, efectuarea con­stricțiilor necesare adăpostită în bune condițiuni a animalelor pro­prietate obștească și depozitării pro­duselor agricole. Aceste obiective au fost larg popularizate în rîndurile colectiviștilor, în cadrul adunărilor pe echipe și brigăzi, comuniștii fiind scei care au însuflețit masele în lua­rea de angajamente sporite și prin exemplul lor personal au mobilizat colectiviștii să participe cu elan la întrecerea „pentru cea mai bună e­­chipă și brigadă”, pentru titlul de „gospodărie colectivă fruntașă pe raion” Pentru înarmarea aparatului de partid care lucrează în agricultura raionului nostru și a consiliilor de conducere din G.A.C. cu cunoștințe privind organ­izarea și desfășurarea întrecerii socialiste, comitetul raio­nal de partid a organizat cîteva schimburi de experiență la G.A.C.­­Arborea, Cîndești, lrestiana etc., în ju­­rul cărora s-­au studiat practic diferite aspecte ale întrecerii pentru efectuarea de construcții trainice și ieftine, ab­jmrarea bazei furajere pentru anima."“, buna organizare a muncii pe echipe și brigăzi. Multe figarizitii de partid, cu cele din G A.C. ^ro­căuti Zvoriștea, M­­­leanca, Vjcu­ psti, Dersca­gji aparî­­fut periodic felul cum se desfășoa­ră întrecerea soc­alistă, au garnin­ut consilile de conducere ale gospodă­riilor colective în luarea celor mai potrivite măsuri pentru însuflețirea acesteia. In anul 1962, întrecerea socialistă între G.A.C. a fost organizată în­­ două etape: prima etapă s-a înche­iat la 23 august, iar a doua la 31­­ decembrie. La sfîrșitul primei etape, fruntașă pe raion s-a clasificat gos­podăria colectivă din Arborea. In cea de a doua etapă însă lupta pen­tru titlul de „gospodărie colectivă fruntașă” s-a îndîrjit — unele gos­podării colective care în prima eta­pă nu reușiseră să se evidențieze, s-au ridicat la nivelul celor frunta­șe obținînd realizări bune pe linie economică. Așa se explică de ce la sfîrșitul anului fruntașe pe raion s-au strvn­­t A.C. Broscăuți, Dimă­­cheni și Văculești. Trebuie să arătăm însă că nu în toate gospodăriile colective din ra­ion a existat suficientă preocupare pentru buna organizare și desfășura­re a întrecerii socialiste, manifestîn­­du-se pe alocuri chiar formalism, iar unele comitete comunale de par­tid și organizații de bază au rămas pasive față de această situație. De exemplu, gospodăriile colective din Ibănești și Cristinești sînt vecine, au terenuri și condiții de climă asemă­nătoare, cu oameni harnici și price­puți în lucrarea pămîntului, dar în timp ce la Ibănești, unde organiza­ția de partid a sprijinit consiliul de conducere în buna organizare a mmun­­cii, a întrecerii socialiste, a mobili­zat colectiviștii la muncă, s-au ob­ținut și rezultate bune, la­­ A.C. Cristinești însă, unde organizația de partid și consiliul de conducere al G.A.C. nu s-au preocupat de organi­zarea întrecerii socialiste, brigăzile și echinele nu au cunoscut din timp obiectivele întrecerii și rezultatele au fost slabe. Cristeneștenii au obți­nut cu aproape 500 kg. porumb boa­be la hectar mai puțin decit cei de la Ibă­nești. Și acești nu e sing­urul caz. Din ca­uza sa anei preocupări rea întrecerii socialiste gospodăriile colective din Dumbrăvița, Brăești, Cîndești și altele au obținut pro­ducții mai mici cu 400—500 kg. porumb boabe la hectar decît gos­podăriile colective învecinate, deși au avut aceleași condiții pedo-cli­­matice și unele chiar mai bune. Din experiența anului trecut vor trebui să tragă serioase învățăminte în acest an toate organizațiile de partid și consiliile de conducere ale G.A.C. Dar nu numai în sec­olul producț­iei vegetale a fost organizată în trecerea socialistă. Dezvoltarea simțitoare a sectorului zootehnic în gospodăriile noastre colective atrage după sine necesitatea unei intense munci poli­tice în rîndurile îngrijitorilor și cres­cătorilor de animale, antrenării lor în lupta pentru obținerea de pro­ducții tot mai mari de lapte, carne lînă etc. O bună productivitate a a­­nimalelor au obținut în anul trecut G.A.C. în care în sectorul zooteh­nic au fost repartizați să lucreze oa­meni pricepuți și cu tragere de ini­mă, iar organizațiile de partid și consiliile de conducere s-au ocupat de educarea­ și mobilizarea lor în în­trecerea pentru sporirea producției animale. Astfel, G.A.C. Ionășeni a realizat în medie cîte 2559 litri lante pe cap de vacă furajată. G.A.C. Mileanca — cîte 2487 litri lante. Totuși rezultat ele în privința creș­terii productivităț­i animalelor ar fi putut fi mult mai bune dacă ținem cont de faptul că în raionul nos­tru există oameni pricepuți și o ve­che trad­ție în creșterea animalelor, dacă toate consiliile de conducere din G.A.C. și îndeosebi cadrel­ teh­nice de specialitate ar fi depus mai mult interes pentru îndeplinirea sarcinilor ce le-au avut. Or, unii dintre aceștia, cum ar fi tov. Alexan­dru Radu, de la Craculia, lor îf Me­chel de la Rogo­ești. Marin Oaie de la Darabani, Napoleon Grosu si alții, au lucrat superficial cu colec­tiviștii rezumîndu-se doar la a le da indpimări fugitive, fără a urmări a­­plicarea programului de lucru la grajduri, intoemiz­a și administrarea de rații snr­vere în raport cu posi­­b­ 1itățile G A.C. respecte și regu­lile zootehnice Din această, c­uză la G.A.C. arătate mai sus, produc­țiile de lapte, came, lînă, înregis­trate în anul trecut au fost cu mult sub nivelul posib­­ităților. Cea mai gravă linsă, manifestată în întrece­­rea organizată în rîndurile colecti­­viștilor din­­"‘e"’1 •’»atehnic al VASILE CA­BA secretar al Comitetului raional­­ de partid Dorohoi (Continuare în pag. a 2-a). 2 Anul XVII nr. 47631 4 pagini 20 bani Marți aprilie 1963 Formarea benzii din care mai tîrziu ringurile vor ră­suci trainicul fir Începe de­­ la mașina puitoare, fată de muncitoarelor care lucrea­ză aici li se cere o califi­care corespunzătoare, multă grijă pentru calitatea benzii pe care o formează. Clișeul nostru le prezintă pe Ale­xandrina Dulgheru și Natatia Preutescu, două dintre m­n­ *­citoarele care lucrează la ma­­­­șina puitoare. I i ^ ^ Foto : D. VINTIL A ^ j La încheierea primului trimestru ____________________—V—,1—­a­ —■——— ,r-1— ,i—XC?OC3 [UNK] 5=3DC=3C73773 Au redus consumul specibil Colectivul de muncă al fabricii de cherestea din Vama, raionul Cîmpulung, a în­cheiat primul tri­mestru al anului Cu însemnate suc­cese. Prevederile planului la pro­ducția globală și de marfă au fost realizate. In ace­lași timp, consu­mul specific fost redus de la a 1,479 m.c. la 1, 470 m.c., econo­­misindu-se 105 m. c. bușteni. Che­­resteaua de cali­tăți superioare produsă în pri­­mele trei luni reprezintă 39,63 la sută față de 39,5 la sută cît pre­vedea planul. Coresp. C. CONSTANTIN pentru mobilizarea colectiviștilor la Și echipa de retezători de la fabrica de cherestea din Gura Humorului are un cuvint de spus lucru, a formalismului în organ­za­ la îmbunătățirea calității cherestelei și la utilizarea gospodărească a masei lemnoase. Principalul — mărirea productivității pășunilor și a fînețelor Condiția principală pentru reali­zarea sarcinilor mari trasate de par­tid și guvern în domeniul creșterii animalelor și ridicării productivității lor este asigurarea unei bogate baze furajere. In acest sens un loc im­portant îl ocupă pășunile și fînețele. „Este necesar — se arată în Ra­portul prezentat de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la cel de al IlI-lea Congres al partidului — să se orga­nizeze executarea sistematică a lu­crărilor de îngrijire și îngrășare a pășunilor și fînețelor naturale, ast­fel ca producția lor să crească în anii următori la cel puțin 10.000 kg. masă verde la hectar, pentru a asigura o hrană bogată unui număr mult mai mare de animale pe timpul verii”. In regiunea Suceava pășunile și fînețele ocupă peste 30 la sută din totalul suprafeței agricole. Ca urmare a neaplicarii lucrări­lor de îngrijire și îngrășare, pășu­nile și fînețele dau o producție foar­te scăzută, îndeosebi în raioanele de tej (2500—4000 kg. masă verde la hectar), iar în lunile de vară (iulie­­septembrie) rămîn aproape fără va­loare economică.­­ Aplicarea unor lucrări de îngriji­­re, îngrășare, remsămînțări ar supraînslîmînțare și duce la sporirea simțitoare a product­ei de masa ver­de, putîndu-se obține cu mult peste 10 tone de masă verde la hec­tar.­ In regiunea noastră, acțiunea de îmbunătățire a pășunilor a înce­put din anul 1957. Prin lucrări de supraînsămînțări, în cadrul peri­­metrelor ameliorative (din 1957 pînă în 1962 au fost am­l­orate 5773 ha.) producția de masă verde la hectar a crescut în medie de la 3.000 kg. la 14.100 kg. Pe pășunile ameliorate, acolo unde nu s-a prac­ticat pășunatul, cantitatea de masă verde la ha. a crescut de 4—7 ori. In perimetrul de la Buhăceni — Botoșani, de exemplu, de pe 475 ha. s-a realizat anul trecut o producție medie de 16.200 kg. masă verde la ha ; în perimetrul Criva-Dorohoi, de pe 420 ha. — 18.400 kg. masă verde la ha., iar în perimetrul Unțeni — Răchiți (Botoșani), tot de pe 420 ha., s-a obținut cîte 19.100 kg. masă ver­de la ha. Bune rezultate s-au obținut și în perimetrele de la Vlăsinești și Ungureni — Săveni, Blîndești —­­Botoșani, Dealul Polonicului, Arbo­­rea - Dorohoi etc. Exemplele citate arată că prin lucrări de ameliorare producția de furaje crește simțitor. In condițiile creșterii simțitoare a șeptelului, a necesității sporirii pro­­ductivității lui, capătă o tot mai mare importanță acțiunea de spori­re a productivității pășunilor și fî­nețelor, producerea unor cantități cît mai mari de furaje, cu cheltu­ieli cît mai mici. Pentru aceasta, gospodăriile colective, care au în primire cele mai mari suprafețe de pășune și finețe și care s-au anga­jat să execute toate lucrările de în­grijire a acestora (și nu se prea țin de cuvînt), trebuie să aplice o serie de măsuri indicate de asfel de con­siliul agricol regional. Printre pri­mele se numără grădarea­­in pri­măvară a tuturor pășunilor și fîne­țelor, împrăștierea mușuroaielor și aplicarea de îngrășăminte. Paralel cu aceasta trebuie făcută și curăți­rea pășunilor de spini, buruieni, pie­tre etc., precum și defrișarea arbo­­retelui dăunător și a cioatelor. In acest sens DR­PUT Suceava va des­chide un șantier model, finanțat, la Cîmpulung, pe 890 ha., iar consilii­le agricole, sfaturile populare și G.A.C. trebuie să ia măsuri de cu­rățire a altor­­ 1610 ha. de pășune comunală. O deosebită atenție trebuie dată efectuării la timp și în bune condi­ții agrotehnice a reînsămînțărilor și supraînsămînțărilor, lucrări de care depinde în mare mă­sură sporirea producției de masă verde. Pentru a veni în sprijinul G.A.C. ORPOT Suceava a condi­ționat, transportat și înmagazinat în G.A.C. în care se vor executa lu­crări în cadrul perimetrelor ameliora­­tive, 88.000 kg. semințe de grami­­nee și leguminoase perene. De ase­menea, ORPOT a întocmit proiecte tehnice pentru ameliorarea a peste 10.000 ha. de pășune, urmînd ca a­­cestea să fie aplicate de către G.A.C. împreună cu tehnicienii ORPOT. In toamna anului 1962, o supra­față de peste 1.600 ha. a fost pregă­tită în vederea reînsămîn­ării. Va trebui ca acum, în primăvară, în prima urgență să se execute o dis­­cuire sau o cultivație pentru m­ărun­­țirea terenului, trecîndu-se apoi ime­diat la însămînțarea semințelor. Se­mănatul se va face în două reprize: mai întîi se vor însămînța semințe­le de graminee perene într-o direc­ție, iar perpendicular pe direcția în­­sămințării acestora se vor însămîn­ța semințele de leguminoase perene. C­PURICE Inginer șef­ la O­ficul regional­­ de proiectare și organizare a teritoriu­lui Suceava (Continuare in pag. a I-a).. Angajamentul a devenit faptă La prima consfătuire de pro­­ducție din acest an, muncitoarele secției de covoare de la între­prinderea de industrie locală din Fălticeni s-au angajat să Îndepli­nească planul de producție rit­mic și să imbunătățească calita­tea covoarelor. Tot atunci, au fost stabilite o serie de măsuri tehnico­­organizatorice privind aproviziona­rea ritmică a secției cu materii pri­me, întărirea disciplinei in pro­ducție. Cele două brigăzi conduse de Carolina Sandu si Veronica Liteanu s-au chemat la întrecere. In lunile care au urmat, colecti­vul secției, in frunte cu maistrul Constantin Zăhărescu, s-a preocu­pat de înfăptuirea măsurilor pro­­puse, de bunul mers al lucrului. Ca urmare, planul de product­« a fost Îndeplinit în fiecare lună, iar pe trimestru a fost depășit cu 12 procente.­­ Coresp. ION TOMESCU jsr Consultații științifice Duminică, 31 martie a.c., mai mulți oameni de știință din Ca­pitală au fost oaspeții colectiviști­lor d­in citeva raioane ale regiu­nii, în fața cărora au dat consul­tații. Tov. Sabin Vasu, cercetător științific la Institutul de biochimie al Academiei R.P.R., a dat expli­cații colectiviștilor din Dolhești— Fălticeni, cu privire la apariția vieții pe Pămint, iar tov. Ion Cor­vin Sîngeorzan, cercetător știin­țific la Observatorul astronomic al Academiei R.P.R., a vorbit des­pre „Ce sint galaxiile", in fața colectiviștilor din Volovăț. Alți oameni de știință de la I C.Z. București, și anum­e tov. Franc­sc Popescu, Arcadie Petres­­cu, Gheorghe Dincă și Ioan Rădu­­lescu, au dat consultării colecti­viștilor din Dolhasca — Făliceni, Tiifești și Stroești — Gura Humo­rului, Măneuți și Frătăuții Vechi — Rădăuți și Adinca — Suceava, cu privire la asigurarea bazei fu­rajere și creșterea ș­­i­ rănirea ra­­țională a animalelor. Artiștii amatori, pe scena Un mare număr de oameni al muncii din cartierul Ițcani - - Suceava au asistat la intrecerile din cadrul fazei un­er întreprin­­deri a celui de al VII-lea concurs artistic al amatorilor, care s-au desfășurat în sala de cultură a întreprinderii „Străduința . La un nivel artistic corespunzător s-au prezentat brigăzile artistice de a­­gitație de la „Străduința", topi­toria de in și 1 P.S.D., formația de jocuri de la „Străduința“, pre­cum și soliștii vocali Alexandrina Trifu, Ion Martin și Darie Onciu („Străduința"), Elena Șerban (To­pitoria de in) și Mircea Maler (I.P.S.D.). In mijlocul colectiviștilor și în această duminică, un În­semnat număr de Intelectuali de la centrele raionale s-au deplasat In sate și comune. La Săveni, printre aceșt­ia se numără tov. Alexandru Dinu, Petru Broască, Eugen Ciobanu, Aurel Ambrozie, Valeria Apetroaie și alții. Ei au ținut expuneri pe teme ca : „Tră­im în era cosmică“, „Dezvoltarea și apărarea avutului obștesc —­­sarcină a fiecărui colectivist",­ „Cum s-au format continentele și oceanele“, „Pămîntul și locul său in univers“ etc. Tot duminicii, o brigadă științifică a dat­ răspunsuri la numeroase întrebări puse de colectiviștii din Avrămeni. Iată membrii brigăzii: Caramfil Ursu, Valeria Apetroaie, Gh. Burac, Gh. Andraș, Eugen Ciobanu. „Ocrotirea sănătății în R.P.R.", „Dezvoltarea multilaterală G.A.C. — sarcină importantă » a colectiviștilor“ sunt numai două dintre temele conferințelor ținute de intelectualii din Gura Humoru­lui care s-au deplasat în cornii« nete raionului. Printre aceștia a­­mintim pe tov. prof. Silvestru Strugaru, ing. Ion Strugaru, dr. Veterinar Nicolae Mureșanu. ■ Li raionul Fălticeni s-au depla­sat la sate 56 intelectuali, care, de asemenea, au ținut conferința în fața colectiviștilor. Prof. Vasile Cozac și Maria Vasiliu, dr. Mihai Larion, Înv. Maria Axinia și cei­lalți conferențiari, au făcut expu­neri pe temele: „Trăim în era cosmică“, „Chipul moral ,al omu­­lui nou", „Ocrotirea familiei in R.P.R.“, „Folosirea amendamente­­lor pe soluri acide“ etc. In cîntec și joc Duminică, In raionul Cîmpulung, la Pojorîta și Gemenea, au con­­tinuat întrecerile din cadrul fa­­zei intercomunale a celui de al Vll-lea concurs artistic. Brigăzile artistice de agitație din Po­orîta și Slătioara, corul și formația de jocuri din Pojorîta, precum și solista vocală Victoria Mi­ric din Sadova au cucerit aplauzele bine­meritate, prezentindu-se la un ni­vel artistic ridicat. ............- ■ " "■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]' ---............... 1 Ședință de lucru Simbătă a avut loc ședința de lucru a comisiei de sprijin coor­donatoare regionale C.E.C. de pe lângă Comitetul executiv al Sfa­tului popular regional Suceava. Din partea centralei C.E.G Bucu­rești a participat tovarășul Horia Constantinescu. Informarea pri­vind activitatea Caselor de eco­nomii și comisiilor de sprijin coordonatoare din regiune pe anul 1962 și sarcinile pentru trimestrul I a.c. a fost prezentată de Sile Vinaru, director al Direcției re­gionale C.E.C S-a prezentat și discutat apoi planul de muncă pe trimestrul II și sarcinile pe anul 1963. Cei care au luat cuvîntul au făcut și diverse propuneri in vederea creșterii valorii medii a depunerilor, a stabilității și con­solidării depunerilor etc. Cu simțămîntul datoriei îndeplinite de noi, lucrătorii din transf­or­muti, iarna acestui an ne-a pus la grele încercări, ne-a examinat cu severitate •— spunea uneie acestea tovarășul inginer Tudor Cincă, șe­ful depoului C.F.R. Suceava Nord. Dar sîntem mîndri că am trecut cu bine acest examen. Reușita se datorește, după mine, colectivului, oamenilor, care, biruind greutățile, au dus fără intîrziere la destina­ție trenurile cu călători sau măr­furi. Lor li se cuvin toate laude­le, oamenilor harnici, curajoși, de­votați, insuflețiți de înalta lor conștiință muncitorească, socialistă. ★ Locomotiva 140.240 era gata de drum. Gheorghe Motoi, mecanic, și Ion Iacob, fochistul, i-au făcut o ultimă verificare și au pornit-o spre peron, unde-i aștepta trenul de persoane nr. 5091, cu destina­ția Cluj. Era un ger afară, de crăpau lemnele, cum spune o vor­bă din bătrîni. Pină să ajungă la pe­ron, mecanicul a observat că păcura nu ajunge normal la injector. A atașat trenul și a început să cau­te cauza defecțiunii. Constată că, din cauza temperaturii scăzute, pă­cura se coagulase pe conducta care face legătura între rezervor și pulverizator. Intr-o asemenea si­tuație, locomotiva putea fi decla­rată defectă și întoarsă în depou. Cine să plece însă in loc ? Nu mai era altă locomotivă gata de drum. Călătorii așteaptă, trenul e deja, întîrziat. Cei doi oameni s-au în­țeles din priviri. Trebuie să mer­gem, au spus ei! Au pornit.­­Au muncit greu, pînă ce păcura a în­ceput să curgă normal pe conduc­tă. Locomotiva a funcționat nor­mal, iar până la Ilua Mică întir­­zierea a fost recuperată. S-au în­tors în depou și au povestit în­tâmplarea celorlalți ceferiști, ca la un fapt divers. Mai erau cîteva ceasuri pînă la miezul nopții. Comunistul Venia­­min Solonaru înota prin troiene spre casa, venind obosit de la lucru. In cameră, căldura l-a în­văluit într-o stare de moleșeală, că ceva nu e în regulă. La prima stație a văzut că cazimelul cuplat motor din partea stingă s-a topit, cu tot frigul de afară. Ce putea face f In mod obișnuit, trebuia cerut ajutorul lăcătușilor dar acum asta ar fi încurcat multe. S-a gîndit și a găsit o soluție salvatoare: a pus pîslă în loc de alt cuzinel și a remorcat astfel trenul pînă la Suceava. Marfa din vagoane a sosit la timp la rampa stafiei. . . In depou, s-a stabilit cauza pentru care se topise cuzi­­netul. Pătrunsese un corp străin la sistemul de ungere al acestuia.­­ Era ora patru dimineața. Din cauza zăpezii căzute peste noap­te din abundență, s-a produs un scurt­circuit la instalația electri­că de la placa turnantă. Din aceas­tă cauză, placa era înțepenită, iar locomotivele care trebuiau întoar­se stăteau pe loc. Peste cîtva timp, cineva a bătut în ușa casei electri­cianului Eugen Gord­­ii­uc. S-au în­tors împreună și comunistul Gor­­diciuc a început să lucreze în timp ce celălalt lobăta zăpada. .­­ In jurul­ orei 8 dimineața, placa turnantă putea fi din nou folosită. * Am spicuit doar cîteva aspecte din mulțimea faptelor oamenilor minunați de care vorbea șeful depoului. — La noi, spunea el, există o convenție nescrisă de nimeni. Orice s-ar întîmpla pe drum, me­canicul trebuie să ajungă cu loco­motiva „acasă“, adică la depou. Iarna aceasta toate locomotivele noastre s-au întors acasă, iar pla­nul de producție pe trimestru va fi realizat și chiar depășit la unii indicatori. Este cel mai bun in­diciu că oamenii noștri își fac con­știincios datoria. MARIA FLOREA ★ Alexandru Pi­­riu este șef de echipă la secția reparații auto I.P.S.D. Suceava, î El acordă mult­­ sprijin muncito­rilor mai tineri în ridicarea califi­cării lor profe­sionale. Iată-1 dînd explicații tehnice unui ti­­năr muncitor.

Next