Zori Noi, noiembrie 1963 (Anul 16, nr. 4943-4968)
1963-11-01 / nr. 4943
A X Organ al Comitetului regional Suceava al P.M.R. și al sfatului popular regional ® ADP-AMei Hiinr.Să strîngem și să depozităm în bune condiții produsele agricole! § Pentru a cunoaște stadiul în oe care se află recoltarea, trans- ooportul și depozitarea produselr lor agricole, redacția noastră o g a organizat un raid - anchetă oOS prin cîteva G.A.C. din raioag onele Fălticeni, Gura Humorilorului și Rădăuți, lată mai jos de unele din constatările făcute : oooooooooooooooooo Recoltatul trebuie grabnic terminat . In raioanele amintite s-au cultivat mari suprafețe cu cartofi.Dacă în raionul Fălticeni recoltarea acestei culturi este mai avansată. In celelalte raioane, gospodăriile colective mai au de scos cartofii de pe mari suprafețe., La 29 octombrie,, G.A.C. Stroești-Gura Humorului, de exemplu, mai avea de recoltat cartofii de pe 175 ha. De pe mari suprafețe mai au de recoltat cartofi și G.A.C. din Costîna, Drăgoești, Ciprian Porumbescu și altele. Pină la data de mai sus în gospodăriile din acest raion era recoltată doar 63 la sută din suprafața cultivată cu cartofi. • In ritm neîngăduit de încet decurge recoltatul cartofilor și în raionul Rădăuți. Față de timpul avansat și de posibilitățile existente, la G.A.C. din Iaslovăț, Clit, Marginea, Burla și altele, s-au recoltat cartofii de pe suprafețe mult prea reduse. In vederea intensificării ritmului de lucru la recoltare este necesar ca organele raionale de partid, consiliile agricole și conducerile G.A.C. să ia măsuri pentru folosirea într-o măsură mai importantă a mijloacelor mecanizate la recoltat, precum și a plugurilor de tracțiune animală. De asemenea, se impune ca de urgență să se organizeze întrajutorarea între brigăzi și chiar între gospodării pentru ca pagubele ce le poate pricinui înghețul sa fie evitate. , Mai multă grijă trebuie să se acorde și desfăcatului porumbului. Trebuie amintit faptul că în această privință se stă destul de slab în cele 3 raioane, vizitate. Astfel, la G.A.C. din raionul Gura Humorului s-a desfăcut doar 60,2 la sută din producția de porumb, iar in raioanele Rădăuți, și Fălticeni s-a desfăcut doar 73,3 si, respectiv, 84,6 la sută. Mijloacele de transport, mai bine folosite ! ( ■ ! ■ In cele mai multe unități încă sînt de Transportat de pe cîtile însemnate cantități de,produse și, în special, Cartofi. Bine s-a organizat muncai în această privință, în ultima vreme, la G.A.C. Băișești-Fălticeni. Aici, consiliul de conducere, ajutat de activiștii de partid și de stat, au organizat astfel munca încât pe măsura recoltării, cartofii (circa 700 torte) au fost scoși la drum tare și acoperiți cu paie spre a fi feriți de îngheț. Păcat însă că nu toate camioanele au fost folosite zilnic la întreaga lor capacitate. .Aceasta din cauză că nu s-au luat măsuri de la început pentru permanentizarea camioanelor. Bunăoară, camionul gospodăriei, întrucît a fost permanent la dispoziția consiliului, a efectuat zilnic 4—5 transporturi, în timp ce camioanele autobuzelor au executat doar 2—3 transporturi pe zi. De menționat că în ultimele zile ritmul de transport s-a intensificat. Mai sunt însă și destule unități unde transportul produselor întîrzie din cauză că nu sînt folosite deprin mijloacele de transport existente. Așa se prezintă situația la G.A.C. din Pirtești de Jos-Gura Humorului, unde numai 20 de atelaje sînt folosite la transportul cartofilor, adică nici jumătate din numărul lor. Rămase în urmă cu transportul produselor sînt și G.A.C. din Drăgoești, Măzănăești, Ciprian Porumbescu și altele din același raion............................ In afara de cartofi, pe cîmp se mai află încă, în unele locuri, glugi de strujeni care împiedică executarea arăturilor actinei de toamnă. Pe data de 29 octombrie, la Rotopănești-Fălticeni, de exemplu, mai erau de eliberat peste 200 ha. de teren. Asemănător se prezintă situația și în unele G.A.C., din raioanele Fălticeni, Gura Humorului și Rădăuți. Pentru a grăbi transportul produselor se impune ca toate vehiculele să fie folosite mai deplin. Conducerile autobuzelor să concentreze mai mult forțele acolo unde sunt de transportat cantități mai însemnate de produse și să înlăture operativ defecțiunile ce se ivesc la teren. Drumuri sau dopuri ? Intre Băișești-Fălticeni și Berchișești - Gura Izumorului, pe unde se transportă mari cantitați de produse, șoseaua este stricată pe o importanta porțiune. Aceasta din cauză că repararea ei a fost abandonată de grupul de lucru al secției regionale de drumuri și poduri. De asemenea, la intrarea spre silozuri, la centrul de preluare a cartofilor din Paltinoasa, aparținînd de U.R.C.C. Gura Fiumontini, drumul nu e pietruit deși de piatră nu se duce lipsă aici. Uneleconduceri ale G.A.C. n-au luat măsuri din vreme pentru a amenaja porțiunile mai grele din drumurile de acces spre tarlale. Așa e cazul la Botoșana, unde, in spre tarla, camioanele trebuie să urce o pantă de peste 20 la sută. Din această cauză, camionul 28.070 B. s-a defectat pe 30 octombrie și nu a mai putut lucra o zi întreagă. Fața de asemenea situații, cei în drept să tragă concluziile necesare. (Continuare în pag. a 3-a). ' • ‘ ' \ SiGIX XIIStXimt V AA AAAAAA A. A. A. A- AAA A. J té Intreținîndu-și * bine tractorul, conducîndu-l cu pricepere. Gheorghe Crihan de la G.A.S. „Progresul" ® a executat Dorohoi în campaniile agricole din acest an volum lucrări de vin mare calitate corespunzătoare. Și au, cum, în aceste uzile de toamnă X tîrzie, îl găsești e tot la H conducînd volan, trac- Xtorul cum execută de care a alături adinei.zor I Foto: D. LUNGU Realizarea legăturii în paralel între sistemul energetic al R. P. Romíne și cel al R. S. Cehoslovace Zilele acestea s-a realizat pentru prima oară legătura în paralel între sistemul energetic al R.P. Romina , și sistemul energetic al R.S. Cehoslovace prin linia electrică aeriană în lungime de circa 700 km., care leagă între ele stațiile electrice de interconexiune și transformare Luduș (R.P.R.) și Semeșanu (R.S.C.). Linia de transport a energiei electrice, realizată să funcționeze în etapă finală la tensiunea de 400.000 V, are pe teritoriul țării noastre o lungime de 206,5 km. Linia a fost construită ca urmare a convenției încheiate între guvernele R.P. Romíne și R.S. Cehoslovace în anul 1959 și va servi un viitor pentru livrarea unei cantități de energie electrică din R.P. Romina în R.S. Cehoslovacă. De asemenea, ea va permite funcționarea interconectată a sistemului nostru energetic cu sistemele energetice deja interconectate ale R.S. Cehosiprucii, IURS Germane, R.P. Polonă, R.P. Ungare și U.R.S.S. Ucraina de vest. Funcționarea interconectată a sistemelor energetice permite atît folosirea rezervei de putere pentru întrajutorarea dintre sistemele energetice în cazurile cînd au temporar lipsă de putere, precum și pentru realizarea schimburilor de putere și energie electrică între țări ca urmare a convențiilor încheiate între ele. Folosind pentru prima oară la noi în țară tensiunea de 400.000 V, pentru transportul energiei electrice, porțiunea din linia Luduș--Someșanu de , pe teritoriul țării noastre a fost proiectată de specialiștii Institutului de Studii și Proiectări Energetice și realizată intr-un timp scurt de colectivele de liniori ale Trustului de Construcții și Montaje Energetice din cadrul Ministerului Minelor și Energiei Electrice. Anul XVIII nr. 4943 4 pagini 20 bani Vineri 1 noiembrie 1963 ZPIE • CONSFĂTUIRE REGIONALA DE PEDIATRIE Uniunea Societăților de Științe Medicale din R.P.R., prin Filiala Suceava și Subfiliala Botoșani, organizează, în zilele de 5—7 noiembrie a.c., în sala de festivități a Sfatului popular raional din Botoșani, o consfătuire regională de pediatrie. Tematica consfătuirii cuprinde: „Alimentația artificială a sugarului" și „Colapsul la copii". Se vor prezenta, cu acest prilej , comunicări privind „Aspecte clinice particulare ale infecției cu piocianie la sugari", „Evoluția ocrotirii mamei și copilului în orașul Botoșani oglindită în indici demografici și documente istorice", „Acțiunea de combatere a mortalității infantile regiunea Suceava în penrioada actuală" etc. De asemenea, se va organiza cu acest prilej un schimb de experiență cu unitățile sanitare de copii din orașul Botoșani. RENOVĂRI DE STAȚII C.F.R. Cu fiecare an ce trece, stațiile C.F.R. de pe cuprinsul regiunii Suceava capătă un aspect din ce în ce mai ■plăcut, devin mai confortabile. Așa, de pildă, stația Floreni și-a Schimbat mult înfăți IPLE sarea. In exterior au fost turnate trotuare din beton, iar în interior a fost montat parchetul. înnoiri asemănătoare a suferit și stația Vatra ■ Dornei — băi, unde, ■ pe lângă faptul că s-a pus parchet, s-au aplicat și lambriuri interioare. Renovări s-au mai făcut la halta Roșu și la stația Vatra Dornei. Coresp. V. POGAREVICI COLOCVIUL ■ „FIZICA, CHIMIA ȘI TEHNOLOGIA FERITELOR“ Joi. au început în Capitală lucrările colocviului „Fizica, chimia și teh ■nologia feritelor", organizat de Comisia de semiconductori a Academiei R. P. Române. Participă un mare număr de specialiști din institutele academiei, departamentale, din învățămîntul superior și întreprinderi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Eugen Bădărău, directotorul Institutului de fizică al Academiei R. P. Romîne. In referate și comunicări se prezintă rezultatele obținute de cercetătorii din țara noastră în studiul proprietăților feritelor și al tehnologiei lor în legătură cu numeroasele aplicații ale acestora. (Agerpres). Construirea modernei fabrici de zahăr „Șiretul a numeroase blocuri de locuirile, ridicarea de noi construcții social-culturale au schimbat complet aspectul fostului tirgușor de altădată, Bucecea. fotografia ne înfățișează un nou bloc cu 12 apartamente care a fost dat nu demult în folosință. & Foto: D. SOLCANU & lte ASSESVaSgWVS Eai SSeWVS Si St. Deseori,în atelierul de strun A Jugărie al I.M.I.L. Rădăuți vine în vizită elevi ai școlii’ medii M v. nr. 1 din localitate.S rind cu mare atenție Urmă á feluluii cum muncitorii calificați exe a Îscută unele piese, elevii își Ijy JS’îmbogățesc’ cunoștințele, prind M Jg dragoste de meseriile progr *9 ductive. M PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE Cînd lipsesc sprijinul și îndrumarea concretă La data de 14 iunie a.c., ziarul nostru a publicat articolul intitulat : „Avem nevoie de mai mult sprijin și îndrumare tehnică". Semnatarii articolului, cadre cu munci de răspundere de la I.F. Broșteni, scoteau în evidență unele lipsuri în activitatea întreprinderii, pe linia îndeplinirii planului de producție. Printre cauzele menționate se arătau ca D.R.E.F. Suceava nu a acordat acestei întreprinderi sprijin și îndrumare în creșterea gradului de mecanizare, planificarea muncii, completarea necesarului de cadre de specialitate etc. Era de așteptat ca atit conducerea D.R.E.F., cit și organele locale de partid și de stat să răspundă semnalului critic al ziarului cu măsuri operative și eficiente care să ducă la tîmplat așa, îmbunătățirea muncii. Era de așteptat, dar nu Probleme cunoscute, dar neglijate După primele 9 luni ale anului, la I.F. Broșteni există încă lipsuri serioase în îndeplinirea planului, întreprinderea numărîndu-se printre cele cîteva din regiunea noastră tinde corelația indicatorilor de plan este necorespunnzătoare, in luna septembrie și, cumulat, pe 9 luni producția globala este realizată aici în procent de 113,7 și, respectiv, 103,3 la sută. S-ar părea, la primă vedere, că lucrurile stau bine. Analizând însă și alți indicatori ai planului, observăm că situația nu-i de loc satisfăcătoare. In aceleași moade, numărul mediu scriptic pedepășit cu 40,4 la sută și, respectiv, 7,2 la sută. Rezultă clar că producția globală a fost depășită nu pe seama creșterii productivității muncii, ci a numărului scriptic de muncitori. De ’ mediu altfel, aceasta se răsfrînge direct asupra productivității întunciL" c’ă're ■realizată în Utila 'Septembrie, este fir procent de 81 la sută, iar«pe',9 luni în, proporție de numai 96.3 la sută. Adăugind la cele de mai sus faptul că întreprinderea nu-și realizează planul la un număr însemnat de sortimente, că în desfacerea produselor se întimpină greutăți, legate în special de posibilitățile de transport ne facem un tablou și mai complet al situației de la I.F. Broșteni. Lipsuri serioase s-au manifestat în organizarea muncii. In primul rind, trebuie arătat că în acest an brigăzile cu plata in acord global au exploatat doar 50 la sută din masa lemnoasă dată în ducție, față de cel puțin 75 prola sută cum se prevede în planul de măsuri al comitetului regional de partid din august 1961. Prea puțin s-a făcut pe linia permanentizării muncitorilor. Este adevărat că , în întreprindere s-au întocmit încă de anul trecut un număr de 602 contracte individuale. Contractele au avut însă stabilite termene diferite și alese la întîmplare, iar nimeni nu a urmărit respectarea lor cu strictețe. Lipsurile în organizarea muncii au dus la un număr mare de absențe nemotivate, la neîndeplinirea normelor de către un număr important de muncitori [UNK] și, ca o consecință firească, la ritmică a planului de nerealizarea producție. De asemenea, ele au avut ca urmare obținerea unui indice de utilizare sub cel planificat, nerespectarea întocmai a , regulamentul de exploatare, pierderi de masă lemnoasă la exploatare și manipulare. Se știe că I.F. Broșteni se află în subordinea, sub controlul și îndrumarea nemijlocită a D.R.E.F. Suceava. Numeroase exemple dovedesc insă că tovarășii din conducerea D.R.E.F. n-au acordat acestei întreprinderi un ajutor sistematic și permanent pentru a o ridica la nivelul întreprinderilor forestiere fruntașe din regiunea noastră. I. F. Broșteni este dotată cu un număr restrîns de mecanisme, ceea ce face ca, în diferite faze, să se consuma un volum’mare de muncă, iar indicii de mecanizare existenți să fie departe de , cei prevăzuți în Directivele .Congresului al IlI-lea ■ al P.M.R. Repetate :’ greutăți:, se întimpină în >;transportul mecanizat al lemnului..: Din,, celei peste 20 de autoremorci repartizate de I.M.T.F., iar’cînd, au lucrat efectiv mai mult de 10—15."Conducerea D.R.E.F. r.-a luat măsuri, hotărîte aici, în privința asigurării unei îndrumări tehnice permanente și eficiente a întreprinderii din Broșteni.1 . Așezată la mare depărtare de Suceava, întreprinderea este vizitată , rar de delegați ai unor servicii de bază care să ajute la organizarea muncii, planificarea producției, etc. . Chiar și atunci cînd vin totuși pină aici, unii dintre delegați se grăbesc să plece cu mai repede.. I.F. Broșteni nu a fost ajutat, decit în, ultima vreme, roci in completarea , necesarului de cadre de specialiști. Iată probleme curioscute, dar cărora conducerea D.R.E.F. Suceava nu le-a dat atenția cuvenită nici ,în urma semnalării lui în coloanele ziarului.. M.DOBOȘ D. SIMICIUC (Continuare in pag. a 7-aL familia locatarilor din blocul nr. 9 Intr-una din seri, aproape 30 de locatari de la blocul nr. 8 din str. Mihai Viteazu - Suceava, se adunaseră pentru a discuta, așa cum obișnuiesc ei să facă periodic, unele probleme gospodărești. Cu această ocazie, tovarășul Teofil Chelacu, organizatorul grupei de partid din bloc, a vorbit locatarilor prezenți despre importanța pregătirilor de iarnă, știut fiind faptul că toți locatarii blocului sunt buni gospodari și fiecare se străduiește să facă totul pentru ca iarna să-i găsească bine pregătiți. La discuții locatarii au făcut importante propuneri. Mai întîi — au propus unii dintre ei — trebuie reparată ușa de la intrare, apoi să se chituiască geamurile, să se verifice instalațiile sanitare și electrice și să fie pregătite toate uneltele necesare înlăturării, la nevoie, a zăpezii de pe acoperiș, din fața blocului etc. Cei care au făcut propunerile erau convinși că ele vor deveni fapte, căci locatarii acestui bloc, îndrumați de grupa de partid, au realizat multe acțiuni inimoase, gospodărești, spații verzi și straturi cu flori în jurul blocului, în interior, au înfrumusețat casa scărilor nu cu tablouri, au pus ghivece culori, au văruit ș.a. Aici, în cadrul blocului, s-au realizat și alte lucruri interesante. Pentru a contribui la ridicarea nivelului politic și cultural al femeilor casnice, de exemplu, grupa de partid, împreună cu delegata comisiei de femei pe cartier, tovarășa Maria Horobea, a organizat citirea in colectiv a celor mai recente hotăriri ale patidului și guvernului și a diferitelor articole din presa centrală și locală. Multă atenție se acordă și educației celor mici. Cei 13 copii, de vîrstă școlară, de pildă, au in cadrul blocului o a doua școală de educație. Cu ei se organizează, periodic, scurte consfătuiri, cu care ocazie li se vorbește despre păstrarea intactă a straturilor cu flori, păstrarea liniștei, sau sunt mobilizați la diferite acțiuni. La blocul nr. 8 sunt organizate, de asemenea, seri de basm. Cu această ocazie, copiilor li se citesc din poveștile lui Ion Creangă, după care audiază unele povești înregistrate pe discuri. Dar celor mici nu le lipsește nici diafilmul. Astfel, de două ori pe lună, tânărul Alvin Tiron, care posedă un aparat de proiecții, se prezintă copiilor diferite diaiime educative. Locatarii de la blocul nr. 8 au alcătuit, pe drept cuvint, o adevărată familie care rezolvă competent un întreg complex de probleme gospodărești, de educație cetățenească, culturale etc. E o plăcere să-i cunoști și să discuți cu soții macaragii Florea și Matilda Baliga, cu sora medicală Maria Achilei și soții Ivanov a căror apartamente sunt păstrate în cea mai perfectă curățenie. Dar și Olga Neacșu,Vasile Suciu, Damian Alacoveiciuc, Aurica Chirmăsaru, Emilia Iacob, Olga Tiron sunt demni de toată lauda pentru modul cum participă la acțiunile întreprinse de grupa de partid și cum își întrețin casa in care locuiesc. E. COCA TELEGRAMA Excelenței sale Domnului MOHAMMED AHMED BEN BELLA Președintele Republicii Algeriene Democratice și Populare ALGER Cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Algeriene Democratice și Populare, vă adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al poporului romín și al meu personal, dumneavoastră, guvernului și poporului algerian cordiale felicitări și cele mai bune urări de fericire și progres. Poporul romín urmărește cu briultă simpatie eforturile pline de abnegație ale poporului algerian îndreptate spre consolidarea independenței naționale și se bucură sincer de realizările remarcabile obținute în scurtă perioadă de la eliberarea patriei sale. Unindu-vă noi succese în opera dumneavoastră nobilă de dezvoltare economică, socială și culturală a Algeriei, îmi exprim convingerea că prietenia și colaborarea dintre țările noastre se vor întări continuu, spre binele celor două popoare și triumful cauzei păcii în lumea întreagă. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMINE GHEOR GHE .GHEORGHIU * DEJ