Zori Noi, decembrie 1963 (Anul 16, nr. 4969-4995)

1963-12-01 / nr. 4969

Organ al Comitetului regional Suceava al IP­M­SR, *1 al sfatului popular regional Repararea în bune condițiirni și în termenul stabilit a locomotivelor, cu ridicare de pe osie, se datorește și echipei condusă de Ștefan Murărescu, de la atelierul de reparații al Depoului C.F.R. Su­ceava Norii. Prin buna organizare a locului de muncă, membrii brigăzii au reușit, de la începutul anu­lui si pînă in prezent să-și depășească sarcinile de plan și să obțină însemnate economii de piese și ma­teriale. ■­­ Foto: D. SOLCANU . Pe șantierele de construcții Ritm intens, lucrări de calitate superioară! Pe majoritatea șantierelor din regiunea noastră se desfășoară în­­ aceste zile o intensă­ activitate. Mobilizați de organizațiile de partid,­­ constructorii au obținut o seamă de succese în accelerarea ritmului de­­ execuție, îmbunătățirea calității lucrărilor și reducerea prețului de­ cost. Pe de altă parte sunt, în­să, și șantiere unde munca nu este­ bine organizată și, ca urmare, lu crări necorespunzătoare calitativ etc. câteva șantiere de construcții, înainte de termen Colectivul de muncă al întreprin­derii­­ de construcții Botoșani a reușit sa-si îndeplinească și depă­șească sarcinile de plan, pe primele 10 luni ale anului, la toți indicii. In perioada respectivă, planul pro­ducției globale a fost îndeplinit în proporție de 108,5 la sută în timp ce productivitatea muncii a crescut, față de sarcina planificată, cu­­ 4,5 la sută. Bune rezultate s-au obținut și în privința reducerii prețului de cost al lucrărilor. Pierderile înre­gistrate în primul semestru al anu­lui sunt recuperate în întregime, întreprinderea încadrîndu-se, în pre­zent, în sarcinile de reducere a prețului de cost planificate. La obținerea acestor succese, o contribuție însemnată și-a adus-o faptul că unele obiective au fost predate înainte de termenele prevă­zute în grafic. Este vorba despre noua hală a uzinei de reparații și școala cu 8 săli de clasă din orașul Botoșani, blocul cu 12 apar­tamente din­ Bucecea etc. De remar­cat că o parte dintre obiectivele predate au primit la recepție­­ cali­ficativul „foarte bine“. Va fi respectat angajamentul ? După cum ne informează cores­­­pondentul nostru, I. Balan, lucră- înregistrează rammen in urma, lu­ i lată, mai jos, unele aspecte de pe­­­ rile de execuție la noua autobază I.R.T.A. din Dorohoi sunt pe sfîrșite! Deși termenul de predare a obiec­tivului este la 31 decembrie a.c., constructorii au depus eforturi sus­ținute pentru darea lui în folo­sință mai devreme. Ultimele finisări ce au mai rămas de executat la hala­ de întreținere și ateliere vor fi terminate în jurul datei de 15 decembrie. Aceasta se datorește muncii însuflețite a constructorilor, în special a celor din echipele­ con­duse de tovarășii Mihai Aburlăciței, Pavel Drang­a și Constantin Va­sileni. Nu același lucru se poate spune însă și despre stadiul executării lu­crărilor de instalații (încălzire, ali­mentare cu apă, instalația electrică). Pînă la data de 20 noiembrie, a­­ceste lucrări erau executate în pro­porție de numai 50—60 la sută. La rămînerea în urmă contribuie atît lipsa unor materiale, cît și faptul că șantierul nu dispune de cadrele calificate necesare. In această si­tuație se pune întrebarea: vor reuși constructorii să-și respecte în între­gime angajamentul luat? în orice caz, ei trebuie să-și mobilizeze toate eforturile spre impulsionarea lucră­rilor de Instalații. Rămași în urmă o bună parte din lucrările ce le execută șantierul de construcții din Săveni sunt mult rămase în urmă față de termenele de predare pre­văzute în grafic. Este cazul lucrări­lor de alimentare cu apă și a două magazii pentru cereale din Săveni, atelierul mecanic de la S.M.T. Dîngeni, blocul cu 8 apar­tamente de la G.A.S. Drăgușeni etc. Apoi, în activitatea șantierului se manifestă și alte lipsuri. Astfel, la un număr de 6 blocuri date în folosință în Săveni, iluminatul e­­lectric se face și acum printr-o­ instalație provizorie. Mai mult, da­­­­torită unei dispute prelungite între constructori și proiectant, locatarii unui bloc au fost lipsiți complet de lumină electrică timp de două luni. Asemenea lipsuri în activitatea șantierului de construcții din Să­veni s-au mai criticat de­­ repetate ori. Cînd se vor lua măsuri hotă­­­­rîte pentru curmarea lor ? Cu trei zile Planul la producția globală pe 11 luni ale acestui an a fost rea­lizat de către colectivul de mun­că al Fabricii de cherestea din Vama, raionul Cîmpulung, pînă în seara zilei de 27 noiembrie, cu 3 zile mai devreme. Pînă deci la sfurșitul lunii, forestierii de aici vor da peste prevederile planului 520 m.c. cherestea. In întrecerea socialistă äesta­ mai devreme furată cu avînt s-au evidențiat muncitorii din brigada din depozitul de bușteni, complexă condusă de Ilie Dumitru, cei din brigada l-a din hala gatere, condusă de Alexandru Lipan și cei din bri­gada de sortatori din de cherestea, condusă de depozitul Nico­las Ciocan. Coresp. VASILE DOBOȘ Anul XVIII nr. 4969 4 pagini 20 bani Duminică 1 decembrie 1963 Actualitatea pe scurt SESIUNI ALE SFATURILOR POPULARE RAIONALE In cursul zilei de ieri și-au des­fășurat lucrările sesiunile sfatu­rilor populare raionale Rădăuți și Fălticeni. Deputații și invitații au dezbătut probleme privind realiza­rea planului de investiții, contribu­ția în muncă și contribuția volun­tară, munca în­­ comerț și coopera­ție, precum și alte laturi ale acti­vității. CONCURSUL BRIGĂZILOR ARTISTICE DE AGITAȚIE Comitetul raional pentru cultură și artă Dorohoi­ a inițiat un curs al brigăzilor artistice de con­agi­tație din gospodăriile colective" din raion, care se va desfășura în pe­­rioada 1 decembrie 1963 — 31 mar­tie 1964. In regulamentul concursu­lui sunt cuprinse obiective­­ menite să stimuleze activitatea artiștilor amatori, să ducă la creșterea nu­mărului formațiilor artistice de a­­cest gen, să contribuie la îmbu­nătățirea conținutului testelor și a măiestriei artistice. Prin regula­ment s-au stabilit, de asemenea, fazele de desfășurare a concursului, comisiile de organizare, precum și premiile ce vor fi atribuite for­mațiilor artistice fruntașe. EXCURSIE CU COLECTIVIȘTII A devenit un faulet obișnuit ca tot mai mulți colectiviști să bene­ficieze de avantajele ce le oferă C.N.T. „Carpați", în vederea cu­noașterii frumuseților naturale ale patriei noastre și a obiectivelor in­dustriale ridicate în anii puterii populare. Peste cîteva zile, mai mult de 300 de colectiviști din comu­nele Lozna, Sfînțești, Darabani, Vîrfu Cîmpului, Cristinești, vor pleca într-o excursie pe Dersca ruta Suceava — Sinaia — București. Cu acest prilej ei vor admira fru­musețile vestitei văi a Prahovei, vor vizita Muzeele Peleș și Doftana, precum și numeroase unități in­dustriale și cartiere noi din Capi­tală. In secția fiyere a Uzinelor textile „Moldova“ din Botoșani, dotată recent cu utilaj modern, se remarcă prin rezultatele ce le obține în realizarea sarcinilor de pian și muncitoarea Sofia Puiu, lat-o, în clișeu, la locul de muncă. Foto: D. VINTILA S-a observat uneori la culturile tinere de molid (semănături și plan­tații) fenomenul de îngălbenire­­ a lor. La o parte din puieți sau chiar la întreaga cultură, acest lucru sa manifestă prin reducerea dimensiu­nilor acelor, micșorarea creșterilor curente anuale, într-un cuvînt. Prin­­tr-o agravare a stării de vegetație. Aceste culturi sînt invadate adesea de diverse insecte, ce le slăbesc și mai mult vitalitatea sau de uneia ciuperci care se instalează pe puieții răniți sau slăbiți îndeosebi, creînd o stare de vegetație puțin activă, lîncedă chiar, mergînd pînă la piei­­rea puieților respectivi. înlăturarea acestui fenomen, a cauzelor care-i produc și prevenirea apariției lor în culturile viitoare sînt preocupări care, la data actuală, frămîntă pe toți cei ce se ocupă cu crearea și conducerea tinerelor culturi. O cercetare mai atent» și JlIlQC SLÎOÎuI­­lQ Cil­k*.„ ne arată că­ această situație poate fi generată de una sau mai multe cauze. Dintre acestea, pregătirea defectuoasă a solului pentru plan­tare (respectiv semănare), folosirea unui material de împădurire neco­respunzător din punct de vedere ecologic și calitativ (semințe vechi, puieți răniți, sub stas etc.), semă­­narea sau plantarea greșită (gropi prea mici, rădăcinile strînse, la un loc sau netrase), rănirea puieților după plantare de către insecte, ani­male sau oameni și desimea prea mare în cazul semănăturilor directe, sînt cele mai importante. In ceea ce privește pregătirea solului s-a constatat în multe ca­zuri că puieții cu dezvoltarea slaba (ace galbene, creșteri mici) se gă­sesc în cele mai multe cazuri pe solurile unde, și de pe care, s-a îndepărtat humusul cu ocazia să­pării vetrei. Pentru a înlătura fe­­lsfingsad d­e a­­meliorarea culturilor este indicată o acoperire a vetrelor respective cu un strat de sol bogat în humus sau îngrășarea vetrelor respective cu îngrășăminte chimice, azotate, fosfatice și calcice. In legătură cu folosirea materia­lului de campanie necorespunzător din punct de vedere ecologic, la data actuală această problemă este rezolvată prin măsurile de raionare a materialelor de împădurire pe bază de cartări staționare. Cît privește folosirea materialului de împădurire necorespunzător din punct de vedere calitativ, trebuie spus că unele ocoale silvice de pe cuprinsul regiunii noastre (ce-i drept destul de puține), nu respectă cu strictețe toate indicațiile și dis­pozițiile date. S-a constatat că, unii puieți plantați cu răni la rădăcină au supraviețuit timp de 7—3 ani de la plantare, după care s-au în­gălbenit și s-au uscat,­­2g agem­e* nea, folosind puieți prea mari și gropi prea mici, rădăcinile sunt în­grămădite și îndesate, iar viiturile lor sunt lăsate în afară. In aseme­nea situații, o redresare a creșterii nu este posibilă și puieții sunt sor­tiți pieirii. De altfel, chiar dacă s-ar putea reface lucrarea, puieții plan­tați cu rădăcinile afară dau, în ma­joritatea cazurilor, arbori cu putre­gai roșu, fără posibilități de utili­zare. Puieții răniți după plantare pot supraviețui încă mult timp. Ei se îngălbenesc și mor la o anumită virstă sau supraviețuiesc pînă la exploatare, producind însă material lemnos cu defecte (putregai roșu). Este indicat­­ întrucît redresarea un GNI. COȘTIUG inginer șef al D.RE.F. Suceava (Continuare în pagina a 3-a) Măsuri ce trebuie luate în vederea întăririi vitalității puieților Vizita delegației de Stat a R.P. Romane în R.S.F. Iugoslavia Semnarea Acordului cu privire la Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și a Comunicatului comun BELGRAD 30. De la trimișii speciali Agerpres S. Strujan și P. Popa. Sîmbătă la amiază, în clădi­rea Vecei Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Repu­blica Populară Romînă și Repu­blica Socialistă Federativă Iugos­lavia privind realizarea și exploa­tarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea și a Comu­nicatului comun cu privire la vi­zita delegației Republicii Popu­lare Române în Republica Soci­alistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Por­țile de Fier și Comunicatul co­mun au fost semnate din partea romînă de tovarășul Gheorghe ‘Gheorghiu-Dej, președintele Con­siliului de Stat al R.P. Romina, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român, iar din partea iugoslavă de tovarășul Iosip Broz Tito, pre­ședintele R.S.F. Iugoslavia, se­cretar general al Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia. Din partea romina au fost da față tovarășii Ion Gheorghe Ma­urer, Emil Bodnăraș, Alexan­dru Bîrlădeanu, Corneliu Mănes­­cu, Aurel Măm­ășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asis­tat tovarășii Edvard Kardeli, pre­ședintele Skupștinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Mi­­alko Todorovici, vicepreședinte al Skupstinei Federative, Miloș Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Po­­povici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Pene­­zici, președintele Vecei Executive a R.S. Serbia, Iakov Blajovici președintele Camerei Economica Federative, Marin Țetinici, secre­tar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov se­cretar federativ pentru finanțe, dr. Ioie Brilei, membru al Vocei Executive Federative, Filip Bai­­kovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Țrnobinia, se­cretar general al președintelui, Mir­ko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia in R.P. Romînă și alte persoane oficiale. După semnare, tovarășii Gheor­ghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strîns călduros mîinile. Membrii delegației române s-au întreținut apoi cordial cu con­ducătorii iugoslavi. ★ BELGRAD 30 (Agerpres). Sîmbătă dimineața la Vecea Executivă Federativă a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea convențiilor romîno-iugoslave pri­­vind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile venitile se referă de Fier. Con­ta elaborarea proiectului, execuția lucrărilor, stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă, exploatarea Sistemului Porțile de Fier și la alte probleme în legătură cu realizarea și exploatarea Siste­mului. Din partea romînă convențiile au fost semnate de Nicolae Gh­eor­­ghiu, adjunct al ministrului mi­nelor și energiei electrice, iar din partea iugoslavă de Bogo­­liub Stoianovici, membru al Ve­cei Executive a R.S. Serbia. La semnare au fost de față Aurel Măm­ășan, ambasadorul R.P. Romane la Belgrad, Arsu Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, consili­eri ai celor două părți, ziariști, Comunicat comun in Viríitlil nf­ PSPn infiniii 1 < caai­rtu­m T /> s3r­itrn r1 4i î —_ « La Invitația președintelui Repu­blicii Socialiste Federative Iugosla­via, secretar general al Comuniștilor din Iugoslavia, Uniunii Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Re­publicii Populare Române, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim - secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, Gheorghe Gheorghiu - Dej, a făcut o vizită oficială în Iugosla­via, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Romîne a vizitat capitala Repu­blicii Socialiste Federative Iugo­slavia — Belgrad — orașele Sara­jevo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liu­­bljan­a, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituții știin­țifice și culturale, a avut întîlniri Cu reprezentanți ai organelor repu­blicane și locale, ai organizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoștință de realizări ala construcției socialiste în Iugoslavia. In timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Populare Romî­ne și Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia au purtat discuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două țări vecine și la perspec­tivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia acordul privind construirea sistemului hidroenerge­tic și de navigație — Porțile de Fier. De asemenea, delegațiile au avut un schimb de păreri cu pri­vire la situația internațională și la cele mai actuale probleme ale con­temporaneității, precum și cu pri­vire la problemele mișcării munci­torești internaționale. Delegația de stat a Republicii Populare Romîne a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu - Dej, președintele Consiliului de Stat, prim - secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, Ion Gheorghe Maurer, pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru­ Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, Aurel Măm­ășan,­ ambasadorul Re­publicii Populare Romîne în Repu­blica Socialistă Federativă Iugo­slavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, președintele republicii, secretar ge­­neral al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Edvard Kardelj, pre­ședintele Skupstinei Federative, Pe­­tar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Miloș Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secre­tar de stat pentru afacerile exter­ne, Marin Țetinici, secretar fede­rativ pentru transporturi și telecomu­nicații, Kiro Gligorov, secretar fe­derativ pentru finanțe, Bogdan Țrnobinia, secretar general al pre­ședintelui republicii, Mirko Tepa­vaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărășească de cordiali­tate și înțelegere reciprocă.­ ­ Cele două delegații au constatat cu satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romînă și Re­publica Socialistă Federativă Iugo­slavia se dezvoltă cu succes în spi­ritul prieteniei tradiționale dintre cele două popoare. O importantă contribuție la dezvoltarea colaboră­rii rodnice romîno - iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întilnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în con­struirea socialismului, delegațiile și-au exprimat părerea că dezvol­tarea relațiilor bilaterale corespun­de intereselor celor două țări so­cialiste și că vecinătatea lor ime­diată oferă mari posibilități pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral relațiile economice re­ciproce și constatînd rezultatele fa­vorabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, corespunzător dezvoltării economii­lor naționale ale celor două țări. Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mă­rirea volumului și îmbunătățirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producția industrială, a colaborării în dome­niul transporturilor și telecomuni­cațiilor, precum și pentru lărgirea și adîncirea colaborării tehnico - ști­ințifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și creditarea reci­­procă trebuie să-și găsească locul în relațiile economice ale celor două țări ca o formă importantă de co­laborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie examinate mă­surile necesare pentru interconec­tarea sistemelor energetice ale ce­lor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile­­ necesare pentru a se crea condiții și a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bila­terale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunză­toare intereselor economice recipro­ce va contribui la dezvoltarea co­laborării economice curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotă­­rît să înființeze, ca organ perma­nent, o comisie mixtă de colabo­rare economică. Delegațiile au­­ subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acor­­dului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier — și au exprimat convingerea că rea­lizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea economică a țări. Construirea acestui ambelor obiectiv creează noi posibilități pentru coo­perarea industrială și colaborarea economică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de ase­menea, că construirea Sistemului Porțile de Fier va crea condiții fa­vorabile pentru dezvoltarea navi­gației pe Dunăre, important mijloc de circulație internațională, spre folosul tuturor țărilor interesate. Din legătură cu această îmbunătățire și cu lichidarea radicală a greutăților d­e navigație existente în acest sec­tor, guvernele celor două țări­ se află în contact cu guvernele celor­lalte țări dunărene. Cele două delegații apreciază po­zitiv rezultatele obținute în dezvol­tarea schimburilor culturale și știin­țifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contri­buie la o mai bună cunoaștere a realizărilor celor două țări și la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în con­(Continuare în pag. a 4-a). Dejunul oferit de Iosip BELGRAD 30. (De la trimișii spe­ciali Agerpres) . Președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar ge­neral al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a ofe­rit sîmbătă la amiază la Palatul Alb, un dejun în cinstea președin­telui Consiliului de Stat al Repu­blicii Populare Romîne, prim - se­cretar al Comitetului Central al Par­­tidului Muncitoresc Român, Gheor­ghe Gheorghiu - Dej. Au participat tovarășii Ion Gh­eor­­ghe Maurer, Emil Bodnăraș, Ale­xandru Bîrlădeanu, Corneliu Măi­nescu, Aurel Alăm­ășan, precum și consilierii delegației. Din partea iugoslavă au luat par­te tovarășii Edvard Kardeli, Alek­­sandar Rankovici, Petar. Stambolici, k van Veselinov, Veliko Vlahoyici, Ivan Goșniak, Boris Kraiger, Mi­loș Minici, Kocea Popovici, și alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care a de­ Broz Tito curs într-o atmosfera caldă, prie­tenească, tovarășii Gheorghe Gheor­ghiu - Dej și Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezul­tatelor fructuoase ale vizitei, da salut la adresa celor două popoa­re și de urări de succes în construc­ția socialistă, exprimînd convinge­rea că prietenia și colaborarea dinr­tre ele se vor întări și dezvolta tot mai mult, spre binele cauzei co­mune, a socialismului și păcii. Recepția oferită de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 (Agerpres). Președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne, tovarășul Gh­eor­­ghe Gheorghiu-Dej, a oferit sîm­bătă seara, în saloanele Hotelului Metropol din Belgrad, o recepție cu prilejul vizitei în R.S.F. Iugosla­via a delegației de stat a Republi­cii Populare Romîne. La sosire, președintele Republi­cii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, împreună cu so­ția sa Jovanka, au fost întîmpi­­nați de tovarășii Gheorghe Gh­eor­ghiu-Dej,­­ Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlă­­deanu, Corneliu Mănescu, Au­rel Mămnășan. La intrarea în­­ sala, a conducătorilor iugoslavi și a delegației romîne se intonează Imnul de stat al R. S. F. Iugosla­via și Imnul de stat al R. P. Ro­mâne! Asistența aplaudă îndelung. l.a recepție au luat parte tova­rășii Edvard Kardeli. Alexandar Ran­kovici, Petar Stambolici, Blajo lo­­vanovici, Lazar Kolișevski, Sveto­­gaț. V’uEinanovici-lsjupy, ioyiMt .AS» selinov, Ivan Goșmin, Miloș Minici, Kocea Popovici, membri ai Skupști­nei și ai Vecei Executive Federa­tive, ai C. C. al Uniunii Comuniș­tilor din Iugoslavia, conducători ai instituțiilor centrale și organizații­lor obștești, generali și ofițeri su­periori, oameni de știință, cultură și artă, ziariști. Au participat, de asemenea, șefi ai misiunilor diplomatice și atașați militari acreditați la Belgrad. Recepția s-a desfășurat într-o ar­gintari fialaueütei,

Next