Zori Noi, decembrie 1963 (Anul 16, nr. 4969-4995)
1963-12-01 / nr. 4969
Organ al Comitetului regional Suceava al IPMSR, *1 al sfatului popular regional Repararea în bune condițiirni și în termenul stabilit a locomotivelor, cu ridicare de pe osie, se datorește și echipei condusă de Ștefan Murărescu, de la atelierul de reparații al Depoului C.F.R. Suceava Norii. Prin buna organizare a locului de muncă, membrii brigăzii au reușit, de la începutul anului si pînă in prezent să-și depășească sarcinile de plan și să obțină însemnate economii de piese și materiale. ■ Foto: D. SOLCANU . Pe șantierele de construcții Ritm intens, lucrări de calitate superioară! Pe majoritatea șantierelor din regiunea noastră se desfășoară în aceste zile o intensă activitate. Mobilizați de organizațiile de partid, constructorii au obținut o seamă de succese în accelerarea ritmului de execuție, îmbunătățirea calității lucrărilor și reducerea prețului de cost. Pe de altă parte sunt, însă, și șantiere unde munca nu este bine organizată și, ca urmare, lu crări necorespunzătoare calitativ etc. câteva șantiere de construcții, înainte de termen Colectivul de muncă al întreprinderii de construcții Botoșani a reușit sa-si îndeplinească și depășească sarcinile de plan, pe primele 10 luni ale anului, la toți indicii. In perioada respectivă, planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 108,5 la sută în timp ce productivitatea muncii a crescut, față de sarcina planificată, cu 4,5 la sută. Bune rezultate s-au obținut și în privința reducerii prețului de cost al lucrărilor. Pierderile înregistrate în primul semestru al anului sunt recuperate în întregime, întreprinderea încadrîndu-se, în prezent, în sarcinile de reducere a prețului de cost planificate. La obținerea acestor succese, o contribuție însemnată și-a adus-o faptul că unele obiective au fost predate înainte de termenele prevăzute în grafic. Este vorba despre noua hală a uzinei de reparații și școala cu 8 săli de clasă din orașul Botoșani, blocul cu 12 apartamente din Bucecea etc. De remarcat că o parte dintre obiectivele predate au primit la recepție calificativul „foarte bine“. Va fi respectat angajamentul ? După cum ne informează corespondentul nostru, I. Balan, lucră- înregistrează rammen in urma, lu i lată, mai jos, unele aspecte de pe rile de execuție la noua autobază I.R.T.A. din Dorohoi sunt pe sfîrșite! Deși termenul de predare a obiectivului este la 31 decembrie a.c., constructorii au depus eforturi susținute pentru darea lui în folosință mai devreme. Ultimele finisări ce au mai rămas de executat la hala de întreținere și ateliere vor fi terminate în jurul datei de 15 decembrie. Aceasta se datorește muncii însuflețite a constructorilor, în special a celor din echipele conduse de tovarășii Mihai Aburlăciței, Pavel Dranga și Constantin Vasileni. Nu același lucru se poate spune însă și despre stadiul executării lucrărilor de instalații (încălzire, alimentare cu apă, instalația electrică). Pînă la data de 20 noiembrie, aceste lucrări erau executate în proporție de numai 50—60 la sută. La rămînerea în urmă contribuie atît lipsa unor materiale, cît și faptul că șantierul nu dispune de cadrele calificate necesare. In această situație se pune întrebarea: vor reuși constructorii să-și respecte în întregime angajamentul luat? în orice caz, ei trebuie să-și mobilizeze toate eforturile spre impulsionarea lucrărilor de Instalații. Rămași în urmă o bună parte din lucrările ce le execută șantierul de construcții din Săveni sunt mult rămase în urmă față de termenele de predare prevăzute în grafic. Este cazul lucrărilor de alimentare cu apă și a două magazii pentru cereale din Săveni, atelierul mecanic de la S.M.T. Dîngeni, blocul cu 8 apartamente de la G.A.S. Drăgușeni etc. Apoi, în activitatea șantierului se manifestă și alte lipsuri. Astfel, la un număr de 6 blocuri date în folosință în Săveni, iluminatul electric se face și acum printr-o instalație provizorie. Mai mult, datorită unei dispute prelungite între constructori și proiectant, locatarii unui bloc au fost lipsiți complet de lumină electrică timp de două luni. Asemenea lipsuri în activitatea șantierului de construcții din Săveni s-au mai criticat de repetate ori. Cînd se vor lua măsuri hotărîte pentru curmarea lor ? Cu trei zile Planul la producția globală pe 11 luni ale acestui an a fost realizat de către colectivul de muncă al Fabricii de cherestea din Vama, raionul Cîmpulung, pînă în seara zilei de 27 noiembrie, cu 3 zile mai devreme. Pînă deci la sfurșitul lunii, forestierii de aici vor da peste prevederile planului 520 m.c. cherestea. In întrecerea socialistă äesta mai devreme furată cu avînt s-au evidențiat muncitorii din brigada din depozitul de bușteni, complexă condusă de Ilie Dumitru, cei din brigada l-a din hala gatere, condusă de Alexandru Lipan și cei din brigada de sortatori din de cherestea, condusă de depozitul Nicolas Ciocan. Coresp. VASILE DOBOȘ Anul XVIII nr. 4969 4 pagini 20 bani Duminică 1 decembrie 1963 Actualitatea pe scurt SESIUNI ALE SFATURILOR POPULARE RAIONALE In cursul zilei de ieri și-au desfășurat lucrările sesiunile sfaturilor populare raionale Rădăuți și Fălticeni. Deputații și invitații au dezbătut probleme privind realizarea planului de investiții, contribuția în muncă și contribuția voluntară, munca în comerț și cooperație, precum și alte laturi ale activității. CONCURSUL BRIGĂZILOR ARTISTICE DE AGITAȚIE Comitetul raional pentru cultură și artă Dorohoi a inițiat un curs al brigăzilor artistice de conagitație din gospodăriile colective" din raion, care se va desfășura în perioada 1 decembrie 1963 — 31 martie 1964. In regulamentul concursului sunt cuprinse obiective menite să stimuleze activitatea artiștilor amatori, să ducă la creșterea numărului formațiilor artistice de acest gen, să contribuie la îmbunătățirea conținutului testelor și a măiestriei artistice. Prin regulament s-au stabilit, de asemenea, fazele de desfășurare a concursului, comisiile de organizare, precum și premiile ce vor fi atribuite formațiilor artistice fruntașe. EXCURSIE CU COLECTIVIȘTII A devenit un faulet obișnuit ca tot mai mulți colectiviști să beneficieze de avantajele ce le oferă C.N.T. „Carpați", în vederea cunoașterii frumuseților naturale ale patriei noastre și a obiectivelor industriale ridicate în anii puterii populare. Peste cîteva zile, mai mult de 300 de colectiviști din comunele Lozna, Sfînțești, Darabani, Vîrfu Cîmpului, Cristinești, vor pleca într-o excursie pe Dersca ruta Suceava — Sinaia — București. Cu acest prilej ei vor admira frumusețile vestitei văi a Prahovei, vor vizita Muzeele Peleș și Doftana, precum și numeroase unități industriale și cartiere noi din Capitală. In secția fiyere a Uzinelor textile „Moldova“ din Botoșani, dotată recent cu utilaj modern, se remarcă prin rezultatele ce le obține în realizarea sarcinilor de pian și muncitoarea Sofia Puiu, lat-o, în clișeu, la locul de muncă. Foto: D. VINTILA S-a observat uneori la culturile tinere de molid (semănături și plantații) fenomenul de îngălbenire a lor. La o parte din puieți sau chiar la întreaga cultură, acest lucru sa manifestă prin reducerea dimensiunilor acelor, micșorarea creșterilor curente anuale, într-un cuvînt. Printr-o agravare a stării de vegetație. Aceste culturi sînt invadate adesea de diverse insecte, ce le slăbesc și mai mult vitalitatea sau de uneia ciuperci care se instalează pe puieții răniți sau slăbiți îndeosebi, creînd o stare de vegetație puțin activă, lîncedă chiar, mergînd pînă la pieirea puieților respectivi. înlăturarea acestui fenomen, a cauzelor care-i produc și prevenirea apariției lor în culturile viitoare sînt preocupări care, la data actuală, frămîntă pe toți cei ce se ocupă cu crearea și conducerea tinerelor culturi. O cercetare mai atent» și JlIlQC SLÎOÎuIlQ Cilk*.„ ne arată că această situație poate fi generată de una sau mai multe cauze. Dintre acestea, pregătirea defectuoasă a solului pentru plantare (respectiv semănare), folosirea unui material de împădurire necorespunzător din punct de vedere ecologic și calitativ (semințe vechi, puieți răniți, sub stas etc.), semănarea sau plantarea greșită (gropi prea mici, rădăcinile strînse, la un loc sau netrase), rănirea puieților după plantare de către insecte, animale sau oameni și desimea prea mare în cazul semănăturilor directe, sînt cele mai importante. In ceea ce privește pregătirea solului s-a constatat în multe cazuri că puieții cu dezvoltarea slaba (ace galbene, creșteri mici) se găsesc în cele mai multe cazuri pe solurile unde, și de pe care, s-a îndepărtat humusul cu ocazia săpării vetrei. Pentru a înlătura felsfingsad de ameliorarea culturilor este indicată o acoperire a vetrelor respective cu un strat de sol bogat în humus sau îngrășarea vetrelor respective cu îngrășăminte chimice, azotate, fosfatice și calcice. In legătură cu folosirea materialului de campanie necorespunzător din punct de vedere ecologic, la data actuală această problemă este rezolvată prin măsurile de raionare a materialelor de împădurire pe bază de cartări staționare. Cît privește folosirea materialului de împădurire necorespunzător din punct de vedere calitativ, trebuie spus că unele ocoale silvice de pe cuprinsul regiunii noastre (ce-i drept destul de puține), nu respectă cu strictețe toate indicațiile și dispozițiile date. S-a constatat că, unii puieți plantați cu răni la rădăcină au supraviețuit timp de 7—3 ani de la plantare, după care s-au îngălbenit și s-au uscat,2g ageme* nea, folosind puieți prea mari și gropi prea mici, rădăcinile sunt îngrămădite și îndesate, iar viiturile lor sunt lăsate în afară. In asemenea situații, o redresare a creșterii nu este posibilă și puieții sunt sortiți pieirii. De altfel, chiar dacă s-ar putea reface lucrarea, puieții plantați cu rădăcinile afară dau, în majoritatea cazurilor, arbori cu putregai roșu, fără posibilități de utilizare. Puieții răniți după plantare pot supraviețui încă mult timp. Ei se îngălbenesc și mor la o anumită virstă sau supraviețuiesc pînă la exploatare, producind însă material lemnos cu defecte (putregai roșu). Este indicat întrucît redresarea un GNI. COȘTIUG inginer șef al D.RE.F. Suceava (Continuare în pagina a 3-a) Măsuri ce trebuie luate în vederea întăririi vitalității puieților Vizita delegației de Stat a R.P. Romane în R.S.F. Iugoslavia Semnarea Acordului cu privire la Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și a Comunicatului comun BELGRAD 30. De la trimișii speciali Agerpres S. Strujan și P. Popa. Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea și a Comunicatului comun cu privire la vizita delegației Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porțile de Fier și Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarășul Gheorghe ‘Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Romina, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, iar din partea iugoslavă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea romina au fost da față tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mămășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asistat tovarășii Edvard Kardeli, președintele Skupștinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreședinte al Skupstinei Federative, Miloș Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, președintele Vecei Executive a R.S. Serbia, Iakov Blajovici președintele Camerei Economica Federative, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov secretar federativ pentru finanțe, dr. Ioie Brilei, membru al Vocei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia in R.P. Romînă și alte persoane oficiale. După semnare, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strîns călduros mîinile. Membrii delegației române s-au întreținut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. ★ BELGRAD 30 (Agerpres). Sîmbătă dimineața la Vecea Executivă Federativă a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea convențiilor romîno-iugoslave privind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile venitile se referă de Fier. Conta elaborarea proiectului, execuția lucrărilor, stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă, exploatarea Sistemului Porțile de Fier și la alte probleme în legătură cu realizarea și exploatarea Sistemului. Din partea romînă convențiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor și energiei electrice, iar din partea iugoslavă de Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R.S. Serbia. La semnare au fost de față Aurel Mămășan, ambasadorul R.P. Romane la Belgrad, Arsu Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, consilieri ai celor două părți, ziariști, Comunicat comun in Viríitlil nf PSPn infiniii 1 < caairtum T /> s3ritrn r1 4i î —_ « La Invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Comuniștilor din Iugoslavia, Uniunii Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Republicii Populare Române, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim - secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu - Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Romîne a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad — orașele Sarajevo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liubljana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituții științifice și culturale, a avut întîlniri Cu reprezentanți ai organelor republicane și locale, ai organizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoștință de realizări ala construcției socialiste în Iugoslavia. In timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Populare Romîne și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două țări vecine și la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier. De asemenea, delegațiile au avut un schimb de păreri cu privire la situația internațională și la cele mai actuale probleme ale contemporaneității, precum și cu privire la problemele mișcării muncitorești internaționale. Delegația de stat a Republicii Populare Romîne a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu - Dej, președintele Consiliului de Stat, prim - secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mămășan, ambasadorul Republicii Populare Romîne în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, președintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Edvard Kardelj, președintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Miloș Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui republicii, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărășească de cordialitate și înțelegere reciprocă. Cele două delegații au constatat cu satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiționale dintre cele două popoare. O importantă contribuție la dezvoltarea colaborării rodnice romîno - iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întilnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în construirea socialismului, delegațiile și-au exprimat părerea că dezvoltarea relațiilor bilaterale corespunde intereselor celor două țări socialiste și că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilități pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral relațiile economice reciproce și constatînd rezultatele favorabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, corespunzător dezvoltării economiilor naționale ale celor două țări. Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îmbunătățirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producția industrială, a colaborării în domeniul transporturilor și telecomunicațiilor, precum și pentru lărgirea și adîncirea colaborării tehnico - științifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și creditarea reciprocă trebuie să-și găsească locul în relațiile economice ale celor două țări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiții și a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier — și au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea economică a țări. Construirea acestui ambelor obiectiv creează noi posibilități pentru cooperarea industrială și colaborarea economică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porțile de Fier va crea condiții favorabile pentru dezvoltarea navigației pe Dunăre, important mijloc de circulație internațională, spre folosul tuturor țărilor interesate. Din legătură cu această îmbunătățire și cu lichidarea radicală a greutăților de navigație existente în acest sector, guvernele celor două țări se află în contact cu guvernele celorlalte țări dunărene. Cele două delegații apreciază pozitiv rezultatele obținute în dezvoltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai bună cunoaștere a realizărilor celor două țări și la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în con(Continuare în pag. a 4-a). Dejunul oferit de Iosip BELGRAD 30. (De la trimișii speciali Agerpres) . Președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a oferit sîmbătă la amiază la Palatul Alb, un dejun în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, prim - secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu - Dej. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Măinescu, Aurel Alămășan, precum și consilierii delegației. Din partea iugoslavă au luat parte tovarășii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar. Stambolici, k van Veselinov, Veliko Vlahoyici, Ivan Goșniak, Boris Kraiger, Miloș Minici, Kocea Popovici, și alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care a de Broz Tito curs într-o atmosfera caldă, prietenească, tovarășii Gheorghe Gheorghiu - Dej și Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, da salut la adresa celor două popoare și de urări de succes în construcția socialistă, exprimînd convingerea că prietenia și colaborarea dinrtre ele se vor întări și dezvolta tot mai mult, spre binele cauzei comune, a socialismului și păcii. Recepția oferită de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 (Agerpres). Președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a oferit sîmbătă seara, în saloanele Hotelului Metropol din Belgrad, o recepție cu prilejul vizitei în R.S.F. Iugoslavia a delegației de stat a Republicii Populare Romîne. La sosire, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, împreună cu soția sa Jovanka, au fost întîmpinați de tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mămnășan. La intrarea în sala, a conducătorilor iugoslavi și a delegației romîne se intonează Imnul de stat al R. S. F. Iugoslavia și Imnul de stat al R. P. Române! Asistența aplaudă îndelung. l.a recepție au luat parte tovarășii Edvard Kardeli. Alexandar Rankovici, Petar Stambolici, Blajo lovanovici, Lazar Kolișevski, Svetogaț. V’uEinanovici-lsjupy, ioyiMt .AS» selinov, Ivan Goșmin, Miloș Minici, Kocea Popovici, membri ai Skupștinei și ai Vecei Executive Federative, ai C. C. al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali și ofițeri superiori, oameni de știință, cultură și artă, ziariști. Au participat, de asemenea, șefi ai misiunilor diplomatice și atașați militari acreditați la Belgrad. Recepția s-a desfășurat într-o argintari fialaueütei,