Zori Noi, februarie 1964 (Anul 17, nr. 5021-5045)

1964-02-01 / nr. 5021

A < A Organ al Comitetului regional Suceava al P.M.R. și al statului popular regional l>in activitatea I.If.T.F. Gura. Humorului 0 CONDIȚIE PRINCIPALA PENTRU REALIZAREA PLANULUI DE TRANSPORT Ilii liiiiiii­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiijiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiililiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiíiiiiiiiiiiiiiii­. Pe drumurile de pădure ale re­giunii noastre circulă zilnic sute de autoremorci. Ele transportă bușteni de rușinoase și de foioase de la gurile de exploatare la fabri­cile de cherestea sau la depozitele finale. Antu­ trecut, conductorii auto dle la I.M.T.F. Gura Humoru­lui și-au încheiat activitatea cu un bilanț rodnic. Planul la hm. a fost realizat în procent tone de 106,56 la sută, iar la tone trans­portate, un procent de 103 la sută. O contribuție importantă la ob­ținerea acestor rezultate a avut-o, pe lângă alte măsuri, buna între­ținere a autovehiculelor. Au fost luate măsuri ca la fiecare coloană mașinile să fie îngrijite corespun­zător, astfel incit să se realizeze o productivitate sporită pe zonă ca­pacitate. Buna întreținere și fun­cționare a autovehiculelor depinde de grija, priceperea și răspunderea fiecărui conductor auto. Ei sunt îndrumați, și totodată controlați, să efectueze zilnic toate lucrările de întreținere a autovehiculelor, să remedieze la timp micile de­fecțiuni ce apar pe parcurs. In a­­dunările grupelor sindicale, ca în ședințele de producție, se dis­­t­rută cu regularitate problema în­treținerii parcului auto. Ca urmare a acestei preocupări, în fiecare seară, după sosirea din cursă, toate autovehiculele sunt verificate asu­pra stării lor tehnice. Cu acest prilej se stabilește dacă respectivă poate să plece o mașina zi in cursă, sau trebuie să i doua se efectueze unele remedieri. O altă verificare se face dimineața, da către revizorii tehnici, înainte de plecarea mașinii la drum. Majo­ritatea conductorilor auto, din­ simț de răspundere, își dove­în­trețin corespunzător mașinile pe care lucrează, depășindu-și norma de rulaj planificată. Merită eviden­țiați în această privință conduc­torii auto Octavian Dragan, de la sectorul Vatra Dornei, Nicolae Străjeru, de la sectorul Cîmpu­­lung, Vasile Tabrea de la sectorul Gura Humorului, Ioan Cazacu, de la sectorul Rădăuți, Nicolae Ifti­­mescu, de la sectorul Fălticeni. Cea mai importantă operație din lucrările de întreținere a autove­hiculelor o constituie revizia teh­nică. Aceasta se face cu regulari­tate, după o anumită perioadă de funcționare a mașinilor. Reviziile tehnice ale parcului auto se fac eșalonat, pe baza unui grafic, ast­fel nncit să nu se realizarea planului de stingherească transport. In scopul asigurării efectuării unor revizii tehnice corespunzătoiare, s-au luat măsuri de ridicare a ca­lificării profesionale a muncitorilor de la atelierele de reparații. La atelierul central de la Gura Hu­morului a fost organizat un curs de ridicare a calificării. Muncito­rilor li s-au predat lecții privind respectarea corectă a toleranțelor la lagărul de bolț al pistonului, cu­noașterea defectelor curente ivite la motor, la sistemele de alimen­tare și aprindere și modul de în­lăturare a acestora etc. Cunoștin­țe folositoare și-au însușit cu acest prilej Roman Pașcovici, Vasile Moroșan, Anton Drohomerețchi și alții, care obțin rezultate bune în activitatea lor. O măsură eficientă, care dovedii pe deplin eficacitatea și-a o constituie repartizarea la majori­tatea sectoarelor a cite unui regio­ de carburatoare care se deplasează cu mașinile pe traseu și verifica consumurile de benzină. Dacă con­stată depășiri la consumul de carbu­ranți, reglorii cercetează cauzele și remediază operativ defecțiunile apărute. Prin aceasta, pe lângă re­ducerea consumului specific de benzină, se asigură o mai bună în­treținere a carburatoarelor și, deci, funcționarea normală a mașinilor. Rezultate frumoase in această pri­vință obține, îndeosebi, regiorul Dragoș Beleca de la sectorul Gura Humorului. Preocuparea manifestată pentru întreținerea corespunzătoare a au­tovehiculelor a permis obținerea unor rezultate bune. Coeficientul de utilizare a parcului a fost rea­lizat în întregime, multe mașini depășindu-și norma de rulaj pla­nificată. Astfel, în prezent peste 50 la sută din parcul total de ma­șini și-a depășit norma de rulaj pentru introducerea în reparații capitale, iată ca aceasta să stîn­­jenească realizarea în bune condi­ții a planului de transport. Con­comitent, acest fapt contribuie la N. GROZA .Aici, stația de radioamplificare...“ E ai­ta liniște pe culoarele a­­cestea lungi!... Doar cind ajungi in dreptul vreunei uși de clasă un zumzet nedeslușit iți mingile auzul de parcă ți-ai alătura ure­chea de urdinișul unui stup. Se învață... Și deodată sună pauza mare — binemeritate minute <­e des­tindere. Exuberanța se revarsă in valuri din clase. Și parcă pe nesimțite. Pauzei mari li ur­mează alte ore de curs. Unii e­­levi asaltează calculul integral, alții află cauzele mareel­or, unii sunt vrăjiți de muzicalitatea ver­sului eminescian. După orele de curs, stafia de radioamplificare a liceului câmpu­­lungean își reîncepe programul cu obișnuita introducere. Și așa in fiecare zi. Dar nu cu același gen,m * *** 'TĂtÂ/'’'" TM voioșia generală, in cele 24 de difuzoare din școala răsună o plăcută melodie. Cineva anunță cu un glas care se vrea cu­ mai asemănător ce­luia al crainicilor profesioniști de la radio: — Atențiune! Atențiune! Aici, stația de radioamplificare a Li­ceului „Dragoș Vodă“ (din Cimpulung, adăugăm noi). Urmează o succintă cortină muzicală. Apoi: Se face pe baza unui plan axat pe probleme ce vin in sprijinul procesului in­­structiv-educativ. Periodic, elevii fruntași expun felul cum își iau notițe, se prezintă materiale le­gate de comportarea în familie, în­ școală și in afara școlii. Stația de radioamplificare e pusă și la dispoziția brigăzilor artistice de agitație pe clase. Iar rezultatele se­ văd. In sala de mese a lice­ului e o curățenie exemplară. La fel și in internate, unde fie­care lucru e pus la locul lui. Pa­­turile-s făcute cu gust, așternu­tul e curat, iar lucrurile perso­nale ale elevilor sunt aranjate frumos în cele 70 de dulapuri­­vestiare noi. Nu mai vorbim­ de faptul că o serie de elevi ca Leteș Gheorghe, Lăcătuș Rodi­­ca, Sava Mariana, Erhan Viori­ca, Axintei Gheorghe, Mircescu Cristina și încă mulți alții au numai note bune și foarte bune. Afli întîmplător toate acestea. Lucruri frumoase, de laudă și parcă nu te poți abține să nu-ți întregești admirația cu o urare de noi succese. pe — Brigada de elevi de serviciu școală transmite constatările sale din dimineața aceasta... Urmează amănunte despre fe­lul cum s-a desfășurat programul de dimineață la internatele de fete și de băieți, sunt criticați cei care l-au încălcat, în timp ce alții sînt dați ca exemplu demn de urmat. O altă voce aduce la cunoștință in cîteva cuvinte eve­nimentele mai importante petre­cute în clase, la sala de mese, absențele , notele bune și rele care au fost luate de elevi. In cinstea elevilor silitori se tran­smite un program de muzică u­­șoară. ... Cele cîteva minute au trecut M. ȚI­NȚ­AR P ©șu­afîeî, tot mai multe mărfuri ! La 29 ianuarie a.c. O. C. L. Produse in­dustriale, interraiona­­la Suceava, a reali­zat planul de desfa­cere a mărfurilor pe întreaga lună. Față de aceeași perioadă a a­nului trecut s-au vîn­­dut populației mărfuri cu aproape 2 milioane lei mai mult. Ridicarea misiunilor diplomatice de la București și Stockholm la rang de ambasadă Guvernul Republicii Populare Române și guvernul Regatului Su­ediei au căzut de acord să ridice la rang de ambasadă legațiile lor respective de la­­ Stockholm și Bu­curești.­ ♦ ­i I 1964 Anul XVIII nr. 5.021 4 pagini 20 bani sîmbătă 1 februarie Măsuri tehnice­­organizatorice eficace Cadrele tehnice de la Salina Cacica au prevăzut în planul M.T.O. prevederi a căror aplicare să asigure realizarea ritmică a sarcinilor de plan, creșterea pro­ductivității muncii și reducerea prețului de cost. Unele dintre a­­ceste măsuri au și început să prindă viață. In prezent se studiază posibilitatea recuperării saramu­­rei din evaporatoare. Rezolvarea acestei probleme va contribui la reducerea pierderilor de sare. S-au luat măsuri pentru corelarea nor­melor de producție, cu noile con­diții create prin perfecționarea producției și ridicarea calificării muncitorilor. De asemenea, se stu­diază aplicarea unui procedeu îm­bunătățit de ardere a păcură la evaporarea saramurei și la cen­trala termică, astfel incit consu­mul specific de combustibil să se reducă cu 5 kg. pe tona de sare. Pe această cale, în cursul unui an vor fi realizate economii în va­loare de 13.000 lei. (Continuare în sag­a 3-a). Avînd o bună calificare și experiență în meserie, electricianul Mihai Spischi, de la I.M.T.F. Gura Humorului, își aduce o importantă contribuție la întreținerea și func­ționarea parcului auto. In fotografie, îl vedem controlînd instalația electrică a unui au­tocamion. Foto: V. DUMITRU La fabrica de placaj a C.I.L. Suceava, tinerele Malina Stavnic și Maria are muncitoarele evidențiate în întrecerea socialistă. Iată-le la locul de muncă. Foto: D. VINȚ1LA Pentru belșugul recoltei din acest an PREGĂTESC SĂMÎNȚA ȘI REPARA UTILAJUL La Brăești — Dorohoi, colectiviștii pregătesc să­­mînța și repară utilajul agricol pen­tru însămînță­­rile de­­­ primăvară. Prin Agroseni, ei și-au procu­rat 9.000 kg. porumb du­blu hibrid, iar pentru­­ com­pretarea necesarului de­ sămînță aleg­e cei mai buni știuleți de porumb din producția proprie. In magazia gospodăriei, echipă de colectiviști lu­­­crează la condiționatul semințelor de mazăre și ovăz. In atelierul de fie­rărie se lucrează intens la verificarea și repara­rea utilajului agricol. Zi­lele trecute erau­­ reparate 23 pluguri, 30 grape, 4 tăvăluge, semănători etc. TRANSPORTĂ GUNOIUL PE CÍMP la Zilnic, 40 de sănii de G.A.C. Oneaga, ra­ionul Botoșani, transpor­te gunoi de grajd pe tarlalele cu o fertilitate scăzută. Pînă în prezent s-au transportat peste 100 tone gunoi pe tar­laua „La podul Onegura" și pe altele. In această acțiune s-au evidențiat colectiviștii Mihai­ Cio­­banu, Constantin Onofrei și alții. CorespU NELU MORAR­I STROPIRI DE IARNA LA POMI In scopul prevenirii și combaterii bolilor și dău­nătorilor la pomi, la gos­podăria agricolă de stat Liteni, raionul Fălticeni, se fac stropiri de iarnă. Pentru efectuarea acestor lucrări în bune condiți­­uni s-au format din timp două echipe compuse din 20 de muncitori, s-au re­parat pompele de stropit și s-au procurat substan­țele necesare. La data de 31 ianuarie a.c., la GAS Liteni erau făcute stro­piri, mixte pe o suprafață de 25 ha. livadă. Aceas­tă lucrare continua pe în­treaga suprafață de 100 ha. PRIMĂVARĂ SUB GEAM Membrii G.A.C. „Cel de-al III-lea Congres al P.M.R.“ Botoșani și-au proms­is ca în acest an să cultive legume în cîmp, pe 40 ha., de la care să realizeze un venit de 1.000.000­­ Id­. In acest 6CQP, pînă în prezent tocurile și geamurile ne­cesare au fost revizuite și reparate, instalația de irigare a fost, de aseme­nea, verificată, la sera înmulțitor s-au însămîn­­țat 80 m.p. cu roșii și ar­dei iuți. Peste 60.000 fire de răsaduri au ajuns la înălțimea de 10 cm. Colectiviștii așteaptă zi prielnică pentru înce­­­perea repicatului. De cu­­rînd, s-a terminat și a­­menajarea a 200 m.p. de răsadniță pentru repicatul plantelor. După repicare, urmează să fie însămîn­­țate alte semințe necesa­re culturilor extratimpu­­rii, timpurii și de vară. O UNITATE PUTERNICA. ÎNFLORITOARE. Discuții vii — hotărîri chibzuite Problemele colectiviștii în pe care le discuta adunările generale ce au loc acum sînt numeroase: darea de seamă conducere pe anul a consiliului de 1963, raportul comisiei de revizie, planul de pro­ducție pe anul în curs ca și altele, formează obiectul unor temeinice dezbateri care fac bilanțul drumu­lui parcurs, hotărăsc perspectiva gospodăriei. Pe această linie s-a înscris și­ însuflețită adunare a co­lectiviștilor din Bosanci - oraș Suceava, care a avut loc recent. Pre­ședintele gospodăriei colective, Necu­­lai Blîndu, înșiră simplu și firesc cifre: 1.380 kg. grîu, 1.889 kg. po­rumb boabe, 22.500 kg. sfeclă de zahăr, 17.800 kg. cartofi etc. A­­cestea sînt producțiile medii obți­nute de gospodărie de pe fiecare hectar ocupat de cultura respectivă. Apoi, 2.456 litri lapte pe cap de vacă furajată, 13 kg. brînză pe cap de oaie, ca și alte realizări frumoase prezentate adunării ge­nerale, sînt tot atîtea bucurii pen­tru harnicii colectiviști care, sub conducerea organizației de partid, au muncit cu perseverență pentru traducerea în viață a planului de producție pe anul 1963. După doi ani de­ la constituire, gospodăria a ridicat numeroase construcții, și-a sporit mult efectivele de ani­male, are 4 camioane, precum și felurite mașini și unelte, iar fon­dul de bază se ridică la 1,5 mi­lioane lei. Dar nu­ î în firea bosîncenilor să se mulțumească cu ce au realizat pînă acum. Ei țintesc mult mai departe, vor ca gospodăria lor co­lectivă să devină mai înfloritoare, mai puternică. Cîteva­­ cifre din planul de producție pe care l-au votat în unanimitate ne vor edi­fica asupra 2.000 ha. vor gîndurilor lor, peste fi ocupate de grân și porumb, aproape 600 ha. se vor­ cultiva cu cartofi și sfeclă de za­hăr. Pentru fiecare cultură se pre­văd producții pe măsura posibili­tăților. Va fi extinsă legumicul­tura, se va continua cu planta­tul pomilor, 13 hectare vor fi desțelenite, efectivul de animale și producțiile acestora vor crește. Statului îi vor fi livrate zeci de tone de cereale, sute de tone de cartofi, sfeclă, veniturile gospodă­ YVVYYV­V­VV‘V­V­V­v’V­V­V­VY­YYVY. ADUNĂRILE GENERALE ÎN GOSPODĂRIILE COLECTIVE­ ­A A A A A. .A A A. A. A A A. A A- A A A A A A, A V riei vor ajunge la cinci milioane și jumătate, cu 2 milioane mai mult decît în 1963. E liniște deplină în sală și pe fața fiecărui participant observi o concentrare matură, o chibzuință adîncă asupra cifrelor pe care președintele le prezintă. Se încep dezbaterile. La discuții se perindă un număr mare de colec­tiviști. Fiecare, cu simț gospodă­resc, cu grijă pentru avuția ob­ștească, ridică o problemă, critică deficiențele ce s-au manifestat, face o propunere. Ia cuvîntul comunistul Lazăr Barbă. — Aplicînd metodele înaintate de­­ lucru noi am realizat recolte bune de cartofi și sfecla. Dar nu putem să spunem că am făcut totul . Că are dreptate, o dovedesc faptele­; în timp ce brigada a V-a a obținut 29.500 kg. sfeclă la­­ ha., alte brigăzi au realizat sub 13.000 kg. la ha. Diferențe mari de pro­ducții între brigăzi s-au înregis­trat și­ la culturile de porumb, cartofi, fasole și la altele. Cauza? Metodele agrotehnice înaintate, mai bine aplicate de către unii, mai puțin luate in seamă de alții. Producția de grîu în anul tre­cut putea fi mai bună. Tarlalele semănate cu Bezostaia, Ponca și alte soiuri selecționate, în teren bine pregătit au semănate rodii mai bine; pe unele tarlale semă­nate cu aceste soiuri s-au recol­tat în medie cite 2.000—2.300 kg. la ha., în timp ce de la populațiile locale s-au obținut și cîte 700 kg. la ha. La fel au stat lucrurile șî la po­rumb , hibridul dublu 101 și soiul Suceava­­, acolo unde a avut o densitate bună a rodit mai bine ■ și s-a obținut chiar și cite 6.000 kg. știuleți la ha., pe când soiurile locale au dat o producție mult mai mică. — Semănatul • cu semănătoarea­­ 2 S.P.C. 2 dă rezultate deosebit de­ bune, intervine cineva. Intervenția se transforma în hotărîre, colecti­­­viștii sînt de­ acord ca peste tot să semene porumbul cu semănă­toarea specială,­­ iar­ șeful brigăzii S M.T. care, ia­ cuvîntul, în­­ conti­­­nuare, se angajează în­ numele me­canizatorilor să­­ facă acest lucru. O problemă­ mult discutată fost aceea a ridicării fertilității so­a­­lului. Despre asta au vorbit Gh. Barbă, Ion Spoială și aproape că n-a fost participant la­ discuții care­ să nu pomenească de rolul îngră­șămintelor. Adunarea a hotărît ca în anul acesta să fie transportate pe cîmp 5.000 tone de gunoi. — Iar treaba aceasta să se facă acum a interveni un colec­tivist. Din toamnă atelajele au fost ocupate cu alte treburi și nu­­ s-a putut căra gunoi, iar dacă mai t Continuare la pag. ( 3-a), îngrijirea pă­sărilor cere pri­cepere, hărni­cie, simț de răspundere din partea îngriji­torilor. Toate aceste calități le întrunește și în­­crnijitoarea R. Colbea de la G.A.S. Cătămă­­răști. lat-o, admi­­nistrînd păsări­lor hrana la ora prevăzută in program. Fotoi V. D „Luna cărții la sate“4 In cadrul vastei activități cul­turale ce se desfășoară impetuos in țara noastră, „Luna cărții ta­ sate“ constituie o acțiune de mare amploare, intrată in tradi­ție. In întreg cursul lunii febru­arie se vor organiza și în regiu­nea noastră numeroase acțiuni, și manifestări de popularizare a cărții in cadrul cămi­nelor culturale, bibliotecilor, școlilor, unităților agricole etc. Atragerea de noi cititori din raidurile muncitorilor și țăranilor, stimularea interesului pentru cărțile și bro­șurile a căror conținut răspund sarcinilor actuale sunt obiective de seamă ale manifestărilor care vor avea loc cu acest prilej. In această perioadă, vor fi îmbu­nătățite metodele de difuzare a cărții la sate, prin atra­gerea­ unor largi active, obștești care să sprijine răs­­pindirea cărții, generalizarea experienței bune in servi­rea cititorilor și ridicarea calificării profesionale a li­brarilor. Organizarea temeinică a unor acțiuni de masă la căminele culturale, au­ sunt șezătorile literare, se­rile tematice, în­tilniri între scriitori și cititori, discuții intre inginerii agronomi și colectiviști pe diferite teme din lucrările de specialitate, vor contribui la atragerea de noi­­ cititori. De asemenea, concursurile: „Cine ci­tește folosește", consfătuirile cu cititorii, serile de în­trebări și răspunsuri, recenziile etc., sunt manifestări menite să se bucure de o largă participare. In incinta librăriilor de la sate, la căminele cultu­rale si in unitățile agricole trebuie amenajate standuri de cărți, bazare și expoziții cu vinzare. Cu sprijinul tineretului, salariații cooperației de consum vor orga­niza acțiuni ca „Difuzarea cărții din casă in casă", au­tolibrării și vor urmări răspindirea cărții prin poștă. Săptăm­inal, se­­ vor organiza „Zile ale cărții“, în ca­drul cărora se vor populariza cărțile social-politice, agrozootehnice, de literatură științifică și beletristică. Iar raioanele de munte se vor organiza „Zilele cărții pen­tru muncitorii forestieri", iar acolo unde este cazul, și pentru mineri. Cadrelor didactice le revine sarcina să sprijină cooperativele și bibliotecile in acțiunea de difuzare și popularizare a cărților, recomandînd totodată elevilor și părinților să-și formeze biblioteci personale. In același scop, trebuie întreprinse acțiuni și la cercurile de citit. Organizațiile U.T.M. vor trebui să intensifice munca de popularizare și difuzare a cărții in rîndurile tine­retului, colaborind cu bibliotecile in vederea sporirii numărului de tineri înscriși la concursul „Iubiți cartea Comitetele de cultură și artă, consiliile agricole raionale și consiliile locale ale sindicatelor, organizațiile de femei, U R.C.C., C.L.D.C. și centrele de radioficare, sub în­drumarea organelor de partid și de stat, vor trebui să-și aducă ,din plin contribuția, la manifestările ce se vor or­ganiza in această perioadă. De felul în care toți factorii interesați vor colabora la popularizarea și organizarea unor manifestări d­e masă cu cartea în această perioadă depinde și atrage­rea în această acțiune a noi oameni ai muncii pentru care cartea va deveni un prieten bun, tovarăș in clipel­e libere de după orele de muncă, ajutor prețios in activi­tatea zilnică RTNIRP E TNURF­A­Ș E

Next