Zori Noi, februarie 1964 (Anul 17, nr. 5021-5045)
1964-02-01 / nr. 5021
A < A Organ al Comitetului regional Suceava al P.M.R. și al statului popular regional l>in activitatea I.If.T.F. Gura. Humorului 0 CONDIȚIE PRINCIPALA PENTRU REALIZAREA PLANULUI DE TRANSPORT Ilii liiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiijiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiililiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiíiiiiiiiiiiiiiii. Pe drumurile de pădure ale regiunii noastre circulă zilnic sute de autoremorci. Ele transportă bușteni de rușinoase și de foioase de la gurile de exploatare la fabricile de cherestea sau la depozitele finale. Antu trecut, conductorii auto dle la I.M.T.F. Gura Humorului și-au încheiat activitatea cu un bilanț rodnic. Planul la hm. a fost realizat în procent tone de 106,56 la sută, iar la tone transportate, un procent de 103 la sută. O contribuție importantă la obținerea acestor rezultate a avut-o, pe lângă alte măsuri, buna întreținere a autovehiculelor. Au fost luate măsuri ca la fiecare coloană mașinile să fie îngrijite corespunzător, astfel incit să se realizeze o productivitate sporită pe zonă capacitate. Buna întreținere și funcționare a autovehiculelor depinde de grija, priceperea și răspunderea fiecărui conductor auto. Ei sunt îndrumați, și totodată controlați, să efectueze zilnic toate lucrările de întreținere a autovehiculelor, să remedieze la timp micile defecțiuni ce apar pe parcurs. In adunările grupelor sindicale, ca în ședințele de producție, se distrută cu regularitate problema întreținerii parcului auto. Ca urmare a acestei preocupări, în fiecare seară, după sosirea din cursă, toate autovehiculele sunt verificate asupra stării lor tehnice. Cu acest prilej se stabilește dacă respectivă poate să plece o mașina zi in cursă, sau trebuie să i doua se efectueze unele remedieri. O altă verificare se face dimineața, da către revizorii tehnici, înainte de plecarea mașinii la drum. Majoritatea conductorilor auto, din simț de răspundere, își doveîntrețin corespunzător mașinile pe care lucrează, depășindu-și norma de rulaj planificată. Merită evidențiați în această privință conductorii auto Octavian Dragan, de la sectorul Vatra Dornei, Nicolae Străjeru, de la sectorul Cîmpulung, Vasile Tabrea de la sectorul Gura Humorului, Ioan Cazacu, de la sectorul Rădăuți, Nicolae Iftimescu, de la sectorul Fălticeni. Cea mai importantă operație din lucrările de întreținere a autovehiculelor o constituie revizia tehnică. Aceasta se face cu regularitate, după o anumită perioadă de funcționare a mașinilor. Reviziile tehnice ale parcului auto se fac eșalonat, pe baza unui grafic, astfel nncit să nu se realizarea planului de stingherească transport. In scopul asigurării efectuării unor revizii tehnice corespunzătoiare, s-au luat măsuri de ridicare a calificării profesionale a muncitorilor de la atelierele de reparații. La atelierul central de la Gura Humorului a fost organizat un curs de ridicare a calificării. Muncitorilor li s-au predat lecții privind respectarea corectă a toleranțelor la lagărul de bolț al pistonului, cunoașterea defectelor curente ivite la motor, la sistemele de alimentare și aprindere și modul de înlăturare a acestora etc. Cunoștințe folositoare și-au însușit cu acest prilej Roman Pașcovici, Vasile Moroșan, Anton Drohomerețchi și alții, care obțin rezultate bune în activitatea lor. O măsură eficientă, care dovedii pe deplin eficacitatea și-a o constituie repartizarea la majoritatea sectoarelor a cite unui regio de carburatoare care se deplasează cu mașinile pe traseu și verifica consumurile de benzină. Dacă constată depășiri la consumul de carburanți, reglorii cercetează cauzele și remediază operativ defecțiunile apărute. Prin aceasta, pe lângă reducerea consumului specific de benzină, se asigură o mai bună întreținere a carburatoarelor și, deci, funcționarea normală a mașinilor. Rezultate frumoase in această privință obține, îndeosebi, regiorul Dragoș Beleca de la sectorul Gura Humorului. Preocuparea manifestată pentru întreținerea corespunzătoare a autovehiculelor a permis obținerea unor rezultate bune. Coeficientul de utilizare a parcului a fost realizat în întregime, multe mașini depășindu-și norma de rulaj planificată. Astfel, în prezent peste 50 la sută din parcul total de mașini și-a depășit norma de rulaj pentru introducerea în reparații capitale, iată ca aceasta să stînjenească realizarea în bune condiții a planului de transport. Concomitent, acest fapt contribuie la N. GROZA .Aici, stația de radioamplificare...“ E aita liniște pe culoarele acestea lungi!... Doar cind ajungi in dreptul vreunei uși de clasă un zumzet nedeslușit iți mingile auzul de parcă ți-ai alătura urechea de urdinișul unui stup. Se învață... Și deodată sună pauza mare — binemeritate minute <e destindere. Exuberanța se revarsă in valuri din clase. Și parcă pe nesimțite. Pauzei mari li urmează alte ore de curs. Unii elevi asaltează calculul integral, alții află cauzele mareelor, unii sunt vrăjiți de muzicalitatea versului eminescian. După orele de curs, stafia de radioamplificare a liceului câmpulungean își reîncepe programul cu obișnuita introducere. Și așa in fiecare zi. Dar nu cu același gen,m * *** 'TĂtÂ/'’'" TM voioșia generală, in cele 24 de difuzoare din școala răsună o plăcută melodie. Cineva anunță cu un glas care se vrea cu mai asemănător celuia al crainicilor profesioniști de la radio: — Atențiune! Atențiune! Aici, stația de radioamplificare a Liceului „Dragoș Vodă“ (din Cimpulung, adăugăm noi). Urmează o succintă cortină muzicală. Apoi: Se face pe baza unui plan axat pe probleme ce vin in sprijinul procesului instructiv-educativ. Periodic, elevii fruntași expun felul cum își iau notițe, se prezintă materiale legate de comportarea în familie, în școală și in afara școlii. Stația de radioamplificare e pusă și la dispoziția brigăzilor artistice de agitație pe clase. Iar rezultatele se văd. In sala de mese a liceului e o curățenie exemplară. La fel și in internate, unde fiecare lucru e pus la locul lui. Paturile-s făcute cu gust, așternutul e curat, iar lucrurile personale ale elevilor sunt aranjate frumos în cele 70 de dulapurivestiare noi. Nu mai vorbim de faptul că o serie de elevi ca Leteș Gheorghe, Lăcătuș Rodica, Sava Mariana, Erhan Viorica, Axintei Gheorghe, Mircescu Cristina și încă mulți alții au numai note bune și foarte bune. Afli întîmplător toate acestea. Lucruri frumoase, de laudă și parcă nu te poți abține să nu-ți întregești admirația cu o urare de noi succese. pe — Brigada de elevi de serviciu școală transmite constatările sale din dimineața aceasta... Urmează amănunte despre felul cum s-a desfășurat programul de dimineață la internatele de fete și de băieți, sunt criticați cei care l-au încălcat, în timp ce alții sînt dați ca exemplu demn de urmat. O altă voce aduce la cunoștință in cîteva cuvinte evenimentele mai importante petrecute în clase, la sala de mese, absențele , notele bune și rele care au fost luate de elevi. In cinstea elevilor silitori se transmite un program de muzică ușoară. ... Cele cîteva minute au trecut M. ȚINȚAR P ©șuafîeî, tot mai multe mărfuri ! La 29 ianuarie a.c. O. C. L. Produse industriale, interraionala Suceava, a realizat planul de desfacere a mărfurilor pe întreaga lună. Față de aceeași perioadă a anului trecut s-au vîndut populației mărfuri cu aproape 2 milioane lei mai mult. Ridicarea misiunilor diplomatice de la București și Stockholm la rang de ambasadă Guvernul Republicii Populare Române și guvernul Regatului Suediei au căzut de acord să ridice la rang de ambasadă legațiile lor respective de la Stockholm și București. ♦ i I 1964 Anul XVIII nr. 5.021 4 pagini 20 bani sîmbătă 1 februarie Măsuri tehniceorganizatorice eficace Cadrele tehnice de la Salina Cacica au prevăzut în planul M.T.O. prevederi a căror aplicare să asigure realizarea ritmică a sarcinilor de plan, creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost. Unele dintre aceste măsuri au și început să prindă viață. In prezent se studiază posibilitatea recuperării saramurei din evaporatoare. Rezolvarea acestei probleme va contribui la reducerea pierderilor de sare. S-au luat măsuri pentru corelarea normelor de producție, cu noile condiții create prin perfecționarea producției și ridicarea calificării muncitorilor. De asemenea, se studiază aplicarea unui procedeu îmbunătățit de ardere a păcură la evaporarea saramurei și la centrala termică, astfel incit consumul specific de combustibil să se reducă cu 5 kg. pe tona de sare. Pe această cale, în cursul unui an vor fi realizate economii în valoare de 13.000 lei. (Continuare în saga 3-a). Avînd o bună calificare și experiență în meserie, electricianul Mihai Spischi, de la I.M.T.F. Gura Humorului, își aduce o importantă contribuție la întreținerea și funcționarea parcului auto. In fotografie, îl vedem controlînd instalația electrică a unui autocamion. Foto: V. DUMITRU La fabrica de placaj a C.I.L. Suceava, tinerele Malina Stavnic și Maria are muncitoarele evidențiate în întrecerea socialistă. Iată-le la locul de muncă. Foto: D. VINȚ1LA Pentru belșugul recoltei din acest an PREGĂTESC SĂMÎNȚA ȘI REPARA UTILAJUL La Brăești — Dorohoi, colectiviștii pregătesc sămînța și repară utilajul agricol pentru însămînțările de primăvară. Prin Agroseni, ei și-au procurat 9.000 kg. porumb dublu hibrid, iar pentru compretarea necesarului de sămînță alege cei mai buni știuleți de porumb din producția proprie. In magazia gospodăriei, echipă de colectiviști lucrează la condiționatul semințelor de mazăre și ovăz. In atelierul de fierărie se lucrează intens la verificarea și repararea utilajului agricol. Zilele trecute erau reparate 23 pluguri, 30 grape, 4 tăvăluge, semănători etc. TRANSPORTĂ GUNOIUL PE CÍMP la Zilnic, 40 de sănii de G.A.C. Oneaga, raionul Botoșani, transporte gunoi de grajd pe tarlalele cu o fertilitate scăzută. Pînă în prezent s-au transportat peste 100 tone gunoi pe tarlaua „La podul Onegura" și pe altele. In această acțiune s-au evidențiat colectiviștii Mihai Ciobanu, Constantin Onofrei și alții. CorespU NELU MORARI STROPIRI DE IARNA LA POMI In scopul prevenirii și combaterii bolilor și dăunătorilor la pomi, la gospodăria agricolă de stat Liteni, raionul Fălticeni, se fac stropiri de iarnă. Pentru efectuarea acestor lucrări în bune condițiuni s-au format din timp două echipe compuse din 20 de muncitori, s-au reparat pompele de stropit și s-au procurat substanțele necesare. La data de 31 ianuarie a.c., la GAS Liteni erau făcute stropiri, mixte pe o suprafață de 25 ha. livadă. Această lucrare continua pe întreaga suprafață de 100 ha. PRIMĂVARĂ SUB GEAM Membrii G.A.C. „Cel de-al III-lea Congres al P.M.R.“ Botoșani și-au promsis ca în acest an să cultive legume în cîmp, pe 40 ha., de la care să realizeze un venit de 1.000.000 Id. In acest 6CQP, pînă în prezent tocurile și geamurile necesare au fost revizuite și reparate, instalația de irigare a fost, de asemenea, verificată, la sera înmulțitor s-au însămînțat 80 m.p. cu roșii și ardei iuți. Peste 60.000 fire de răsaduri au ajuns la înălțimea de 10 cm. Colectiviștii așteaptă zi prielnică pentru începerea repicatului. De curînd, s-a terminat și amenajarea a 200 m.p. de răsadniță pentru repicatul plantelor. După repicare, urmează să fie însămînțate alte semințe necesare culturilor extratimpurii, timpurii și de vară. O UNITATE PUTERNICA. ÎNFLORITOARE. Discuții vii — hotărîri chibzuite Problemele colectiviștii în pe care le discuta adunările generale ce au loc acum sînt numeroase: darea de seamă conducere pe anul a consiliului de 1963, raportul comisiei de revizie, planul de producție pe anul în curs ca și altele, formează obiectul unor temeinice dezbateri care fac bilanțul drumului parcurs, hotărăsc perspectiva gospodăriei. Pe această linie s-a înscris și însuflețită adunare a colectiviștilor din Bosanci - oraș Suceava, care a avut loc recent. Președintele gospodăriei colective, Neculai Blîndu, înșiră simplu și firesc cifre: 1.380 kg. grîu, 1.889 kg. porumb boabe, 22.500 kg. sfeclă de zahăr, 17.800 kg. cartofi etc. Acestea sînt producțiile medii obținute de gospodărie de pe fiecare hectar ocupat de cultura respectivă. Apoi, 2.456 litri lapte pe cap de vacă furajată, 13 kg. brînză pe cap de oaie, ca și alte realizări frumoase prezentate adunării generale, sînt tot atîtea bucurii pentru harnicii colectiviști care, sub conducerea organizației de partid, au muncit cu perseverență pentru traducerea în viață a planului de producție pe anul 1963. După doi ani de la constituire, gospodăria a ridicat numeroase construcții, și-a sporit mult efectivele de animale, are 4 camioane, precum și felurite mașini și unelte, iar fondul de bază se ridică la 1,5 milioane lei. Dar nu î în firea bosîncenilor să se mulțumească cu ce au realizat pînă acum. Ei țintesc mult mai departe, vor ca gospodăria lor colectivă să devină mai înfloritoare, mai puternică. Cîteva cifre din planul de producție pe care l-au votat în unanimitate ne vor edifica asupra 2.000 ha. vor gîndurilor lor, peste fi ocupate de grân și porumb, aproape 600 ha. se vor cultiva cu cartofi și sfeclă de zahăr. Pentru fiecare cultură se prevăd producții pe măsura posibilităților. Va fi extinsă legumicultura, se va continua cu plantatul pomilor, 13 hectare vor fi desțelenite, efectivul de animale și producțiile acestora vor crește. Statului îi vor fi livrate zeci de tone de cereale, sute de tone de cartofi, sfeclă, veniturile gospodă YVVYYVVVV‘VVVv’VVVVYYYVY. ADUNĂRILE GENERALE ÎN GOSPODĂRIILE COLECTIVE A A A A A. .A A A. A. A A A. A A- A A A A A A, A V riei vor ajunge la cinci milioane și jumătate, cu 2 milioane mai mult decît în 1963. E liniște deplină în sală și pe fața fiecărui participant observi o concentrare matură, o chibzuință adîncă asupra cifrelor pe care președintele le prezintă. Se încep dezbaterile. La discuții se perindă un număr mare de colectiviști. Fiecare, cu simț gospodăresc, cu grijă pentru avuția obștească, ridică o problemă, critică deficiențele ce s-au manifestat, face o propunere. Ia cuvîntul comunistul Lazăr Barbă. — Aplicînd metodele înaintate de lucru noi am realizat recolte bune de cartofi și sfecla. Dar nu putem să spunem că am făcut totul . Că are dreptate, o dovedesc faptele; în timp ce brigada a V-a a obținut 29.500 kg. sfeclă la ha., alte brigăzi au realizat sub 13.000 kg. la ha. Diferențe mari de producții între brigăzi s-au înregistrat și la culturile de porumb, cartofi, fasole și la altele. Cauza? Metodele agrotehnice înaintate, mai bine aplicate de către unii, mai puțin luate in seamă de alții. Producția de grîu în anul trecut putea fi mai bună. Tarlalele semănate cu Bezostaia, Ponca și alte soiuri selecționate, în teren bine pregătit au semănate rodii mai bine; pe unele tarlale semănate cu aceste soiuri s-au recoltat în medie cite 2.000—2.300 kg. la ha., în timp ce de la populațiile locale s-au obținut și cîte 700 kg. la ha. La fel au stat lucrurile șî la porumb , hibridul dublu 101 și soiul Suceava, acolo unde a avut o densitate bună a rodit mai bine ■ și s-a obținut chiar și cite 6.000 kg. știuleți la ha., pe când soiurile locale au dat o producție mult mai mică. — Semănatul • cu semănătoarea 2 S.P.C. 2 dă rezultate deosebit de bune, intervine cineva. Intervenția se transforma în hotărîre, colectiviștii sînt de acord ca peste tot să semene porumbul cu semănătoarea specială, iar șeful brigăzii S M.T. care, ia cuvîntul, în continuare, se angajează în numele mecanizatorilor să facă acest lucru. O problemă mult discutată fost aceea a ridicării fertilității soalului. Despre asta au vorbit Gh. Barbă, Ion Spoială și aproape că n-a fost participant la discuții care să nu pomenească de rolul îngrășămintelor. Adunarea a hotărît ca în anul acesta să fie transportate pe cîmp 5.000 tone de gunoi. — Iar treaba aceasta să se facă acum a interveni un colectivist. Din toamnă atelajele au fost ocupate cu alte treburi și nu s-a putut căra gunoi, iar dacă mai t Continuare la pag. ( 3-a), îngrijirea păsărilor cere pricepere, hărnicie, simț de răspundere din partea îngrijitorilor. Toate aceste calități le întrunește și încrnijitoarea R. Colbea de la G.A.S. Cătămărăști. lat-o, administrînd păsărilor hrana la ora prevăzută in program. Fotoi V. D „Luna cărții la sate“4 In cadrul vastei activități culturale ce se desfășoară impetuos in țara noastră, „Luna cărții ta sate“ constituie o acțiune de mare amploare, intrată in tradiție. In întreg cursul lunii februarie se vor organiza și în regiunea noastră numeroase acțiuni, și manifestări de popularizare a cărții in cadrul căminelor culturale, bibliotecilor, școlilor, unităților agricole etc. Atragerea de noi cititori din raidurile muncitorilor și țăranilor, stimularea interesului pentru cărțile și broșurile a căror conținut răspund sarcinilor actuale sunt obiective de seamă ale manifestărilor care vor avea loc cu acest prilej. In această perioadă, vor fi îmbunătățite metodele de difuzare a cărții la sate, prin atragerea unor largi active, obștești care să sprijine răspindirea cărții, generalizarea experienței bune in servirea cititorilor și ridicarea calificării profesionale a librarilor. Organizarea temeinică a unor acțiuni de masă la căminele culturale, au sunt șezătorile literare, serile tematice, întilniri între scriitori și cititori, discuții intre inginerii agronomi și colectiviști pe diferite teme din lucrările de specialitate, vor contribui la atragerea de noi cititori. De asemenea, concursurile: „Cine citește folosește", consfătuirile cu cititorii, serile de întrebări și răspunsuri, recenziile etc., sunt manifestări menite să se bucure de o largă participare. In incinta librăriilor de la sate, la căminele culturale si in unitățile agricole trebuie amenajate standuri de cărți, bazare și expoziții cu vinzare. Cu sprijinul tineretului, salariații cooperației de consum vor organiza acțiuni ca „Difuzarea cărții din casă in casă", autolibrării și vor urmări răspindirea cărții prin poștă. Săptăminal, se vor organiza „Zile ale cărții“, în cadrul cărora se vor populariza cărțile social-politice, agrozootehnice, de literatură științifică și beletristică. Iar raioanele de munte se vor organiza „Zilele cărții pentru muncitorii forestieri", iar acolo unde este cazul, și pentru mineri. Cadrelor didactice le revine sarcina să sprijină cooperativele și bibliotecile in acțiunea de difuzare și popularizare a cărților, recomandînd totodată elevilor și părinților să-și formeze biblioteci personale. In același scop, trebuie întreprinse acțiuni și la cercurile de citit. Organizațiile U.T.M. vor trebui să intensifice munca de popularizare și difuzare a cărții in rîndurile tineretului, colaborind cu bibliotecile in vederea sporirii numărului de tineri înscriși la concursul „Iubiți cartea Comitetele de cultură și artă, consiliile agricole raionale și consiliile locale ale sindicatelor, organizațiile de femei, U R.C.C., C.L.D.C. și centrele de radioficare, sub îndrumarea organelor de partid și de stat, vor trebui să-și aducă ,din plin contribuția, la manifestările ce se vor organiza in această perioadă. De felul în care toți factorii interesați vor colabora la popularizarea și organizarea unor manifestări de masă cu cartea în această perioadă depinde și atragerea în această acțiune a noi oameni ai muncii pentru care cartea va deveni un prieten bun, tovarăș in clipele libere de după orele de muncă, ajutor prețios in activitatea zilnică RTNIRP E TNURFAȘ E