Zori Noi, martie 1964 (Anul 17, nr. 5046-5071)
1964-03-01 / nr. 5046
► X y Í PROLETARI OIN TOATE TARILE, UNIȚI VÄ ! m mm imm Organ al Comitetului regional Suceava al P.M.R. și al sfatului popular regional Urmările au fost bune Hotărirea a fost luată in primăvara anului trecut, intr-o adunare generală. Atunci s-a stabilit ca ,acelor brigăzi și echipe de colectiviști care vor depăși producțiile planificate să li se dea, pe lângă veniturile cuvenite pentru munca prestată, și premii în natură. Tot atunci s-a făcut și organizarea muncii, s-au stabilit sarcinile de plan și necesarul de zile-muncă diferențiate pe brigăzi și echipe, în funcție de ier _______________ uitatea solului. Chiar din primăvară, colectiviștii, au cunoscut locul de muncă, tarlalele și primite, culturile producțiile ce trebuie să le realizeze și cu ce consum de _________ zile-muncă, și cu vor primi pentru depășirea producției planificate. Socotitorii, contabilii, consiliul de conducere, au urmărit îndeaproape, în cursul anului, activitatea brigăzilor și echipelor, au ținut o evidentă clară a muncii și producției. De clte ori a fost necesară luarea unei măsuri pentru îmbunătățirea muncii tot de atîtea ori s-a intervenit operativ și competent. Aceasta a făcut ca lucrurile să meargă tot mai bine. In anul care a trecut s-a stabilit ca retribuția suplimentara să se aplice la culturile de cartofi și porumb. Cele 244 ha. cultivate cu cartofi au fost împărțite proporțional pe brigăzi, stabilindu-se o producție medie la ha. de 15.001 kg. Brigada a VI-a, de pildă, a primit să lucreze 42 ha. Efectuind lucrările la timp și de bună calitate și aplicind cu pricepere regulile agrotehnice, membrii brigăzii au recoltat de pe fiecare hectar în medie cele 20.500 kg. cartofi la ha., depășind producția planificată cu 5.500 kg. cartofi la ha. In medie, pentru fecare zi minca prestată la cultura cartofului a revenit ca plată suplimentară colectiviștilor din brigada amintită de 12 kg. de cartofi. Colectiviștii au primit cantități proporțional cu numărul de zile-muncă prestat la această cultură. Margareta Bistriceanu, de pildă, pentru 97 zilemuncă făcuse numai la cultura amintită a primit peste 1.100 kg. cartofi, Vasilica Cora — pentru 104 zile-muncă a primit mai mult de 1.200 kg. Mari cantități au primit și colectiviștii Neculai P. Blanaru, Gavril N. Vlad și alții. In total G.A.C. a împărțit colectiviștilor drept retribuție suplimentară cantitatea de 317 tone cartofi, revenind, pe gospodarie, in medie, cite 10 kg. pentru fiecare zi-muzică prestată la cultura cartofului. La cultura porumbului s-a procedat la fel. Și aici colectiviștii din brigăzi și echipe au cunoscut din timp sarcinile de plan, producții planificată la ha., cite zile-muncă materiale) trebuie sa consume, ce lucrări trebuie să aplice și cînd și ce premii primesc pentru depășirea producției planificate. Munca a fost bine organizată, iar lucrările s-au efectuat pe echipe. Cointeresați fiind, colectiviștii au executat lucrări de bună calitate și la timpul optim și au reușit să depășească producția medie la ha. planificată. In total gospodăria a dat colectiviștilor, drept , retribuție suplimentară, cantitatea de 52.500 kg. porumb. Harnicii colectiviști din brigada a IlI-a, obtinînd cele mai frumoase realizări, au primit o refri I ■> 1 I' ■» J—. /VI 1 VX 7 1 flv A W t<vvK /, 1 1 î /IWC/1 1' A zi-muncă prestată la această cultură. Și colectiviștii din brigada a II-a au obținut rezultate bune, primind cile 2,400 kg. porumb la zi-murcă, cei mai harnici colectiviști fiind Leontina Buta, Maria I. Cajvan, Irimia I. Cajvan,și alții. Membrii echipei condusă de Margareta Bistriceanu, care au depășit în mai mare măsură producția planificată, au primit cite 2.850 kg porumb la ziua-muncă. Vasile _____________ I. Vodă, Maria A. Vodă, Alexandru D. Coja, loader P. Vultur din echipa amintită, pe lângă cantitățile primite pentru zilele-muncă, au fost retribuiți suplimentar și cu însemnate cantități de porumb pentru depășirea producției. Menționez că urmările introducerii și aplicării principiului cointeresării au fost foarte bune : s-a întărit disciplina in muncă și răspunderea personală în executarea lucrărilor agricole, ceea ce a dus la sporirea producției, la consolidarea gospodăriei noastre și ridicarea bunăstării colectiviștilor. In acest an vom extinde experiența cîștigată aplicînd principiul amintit în toate sectoarele de producție. GH. VULTUR . Din experiența G.A.C. Băișești — Fălticeni în aplicarea principiului cointeresării în laboratorul de analiză al I.I.L. „Rarău“ Cîmpulung Moldovenesc. Foto: A. BERGMAN Pasiunea nu cunoaște vîrsta \\\\\\\\\\\\\\\\VA\VW J, îndoială că acesta a fost subiectul multor lecții predate de-a lungul anilor de profesoara de geografie Hortensia Șuhan. Și, totuși, nimic nu indică acel aux lomatism generat de rutină. El, drept că s-au spus și multe luucruri pe care nu le-ar uita orice ^ profesor de geografie la secția £ respectivă. De <i mișcările apelor ^ oceanice s-au ^ ocupat atîția ^ de la Leonardo £ da Vinci în^coace și alții încă înaintea mul[tilateralului om de știință și artist italian. Dar cîteva amănunte ^ au contribuit la actualizarea locației, i-au dat prospețime. Vorbind elevilor din clasa a VIII-a și despre importanța studierii misticărilor apelor mărilor și oceanelor, profesoara Hortensia Șu 6 han a știut să strecoare cu tact pedagogic cîteva cuvinte și despre căpitanul Liviu Neguț, comandantul primului vas sub pavilion romînesc — cargoul „București“ — care a făcut recent ocolul Pămîntului, străbătînd 8 ^ mări și 3 oceane. Curiozitatea, atenția elevilor au fost captate și cu ajutorul cîtorva vederi din colecția personală aduse spefcial pentru lecția respectivă, pe lingă planșele și hărțile din mal gaza de material didactic a U liceului. Așa e profesoara Hortensia Șuhan. Predă de peste trei decenii geografia și la fiecare lecție caută să contribuie cu ceva din inima sa, s-o facă mai pe înțețelesul elevilor. Deși în vîrstă, cu timpiele puțin argintate, este λ de o energie surprinzătoare. Te ..................................1 lecția a cîta oare în cer molipsește pe nesimțite pasiunea-i caracteristică în muncă. ^ Și nu-s puține sarcinile pe care ^ le are. Pe lingă activitatea sa ^ clasă, ca profesoară la liceul ^ „Dragoș Vodă" din Cîmpulung, ^ e o vrednică activistă pe tărîm ^ cultural și obștesc, se ocupă de ^ munca cu femeile, îndrumă în ^ permanență activitatea cercului ^ de geografie al elevilor, de ^ la a cărui înființare (din inițiativa sa a luat ființă acest cerc) s-au împlinit zilele acestea 15 ani... Firește, preo ^cuparea sa ^ principală rămine totuși clasa. A ști să ^ te apropii de elevi, să te ^ faci înțeleasă de ei, nu e o profesie, ci o artă. Iar profesoara ^ Hortensia Șuhan cunoaște tai nele acestei arte și se străduiește continuu să le stăpînească £ cît mai bine. Fiecare lecție o ‹ pregătește minuțios folosind nu ^ numai ceea ce oferă cartea, ci ^ și felurite materiale didactice, £ articole din presă și publicații ^ de specialitate, cunoștințele pe ^ care le acumulează printr-un ^ studiu permanent și serios. Apoi ^ ieșirile în mijlocul naturii cu elevii, excursiile organizate în colectiv, activitățile interesante de la cercul de geografie-științe ^ naturale vin să completeze și ^ să consolideze bagajul de cunoștințe acumulat în orele de clasă. ^ Și, ce i mai important, profesoara Hortensia Șuhan nu uităm niciodată că, în orice împrejurare, profesorul trebuie să fie un model luminos, în toate privințele, pentru elevi. £ MIHAT ȚINTAR (Continuare în pagina a S-a) In localuri noi Alături de Agenția O.N.T. „Carpați“, alte unități din Suceava au fost instalate de curînd in localuri noi la parterul blocurilor din piața blocului turn. Printre acestea amintim: Agenția de voiaj C.F.R. de economii și Casa orășenească și consemnațiuni (C.E.C.). In curind urmează a se muta în localuri moderne de la parterul acelorași blocuri o librărie, o galanterie și alte unități comerciale din orașul Suceava, creîndu-se astfel condiții mai bune de deservire a populației. Anul XVIII nr. 5.0464 pagini 20 bani duminică 1 martie 1964 Actualitatea pe scurt EXCURSII PRIN ȚARA Vineri seara, un număr de aproape 600 de colectiviști din raioanele Botoșani, Dorohoi și Fălticeni au plecat intr-o excursie prin tară. Ei vor vizita cu acest prilej Muzeul de la Doftana , stațiunea Bușteni, iar in Capitală, Muzeul de istorie a partidului. Totodată excursioniștii vor face turul Capitalei, cu autocarele, pentru a cunoaște diferite obiective, realizări ale regimului nostru. Tot prin O.N.T. „Carpati“, Agentia Suceava, se va organiza în curînd o excursie cu ulemiștii din regiune, care vor vizita orașele Onești, Brașov și București. CARTEA — UN PRIETEN BUNț Tot mai mulți muncitori de la fabrica de cherestea Deia, Cîmpulung își îmbogățesc bibliotecile personale cu noi cărți beletristice, științifico-fantastice, sau tehnice. La acest lucru o contribuție de seamă o aduce difuzorul voluntar Viorel Chiriac, care, prin priceperea și dragostea cu care muncește, a reușit să vîndă muncitorilor cărți în valoare de aproape 400 lei. Coresp.LEUL DECEBAL Mecanicul I. Burian, de la Depoul C.F.R. Suceava Nord, se numără printre evidențiații în întrecerea socialistă. Pe lingă realizarea in bune condiții a planului de transport, el obține cele mai frumoase rezultate in reducerea consumului de combustibil convențional. In raionul Gura Humorului Mai multă atenție pregătirii campaniei de primăvară G. A. C. Botoșana In primăvara acestui an in G.A.C. Botoșana, raionul Gura Humorului, cele mai mari suprafețe de teren vor fi însămintate cu porumb pentru boabe și cartofi. Zilele trecute colectiviștii de aici au și terminat de pregătit semințele necesare pentru cele 297 ha. ce se vor semăna cu porumb. G. A. C. Valea Seacă Intense pregătiri pentru buna desfășurare a campaniei agricole de primăvară se fac și la G.A.C. Valea Seacă. Acum colectiviștii de aici au reparat și pus în buna stare de lucru 30 din cele 50 pluguri cu tracțiune animală, peste 40 din cele 50 grape, vinlurătoriie pentru selectarea semințelor etc. G. A. C. Drăgoești In aceste zile aproape toatăatelajele de la G.A.C. Drăgoești sunt concentrate la căratul gu uoiului de grajd la cîmp. Pina, acum, printr-o muncă bine organizată, colectiviștii de aici au și transportat pe tarlalele Casei și Valea Neagră aproape 2.000 tone gunoi. G. A. C. Ciprian Porumbescu Încă din toamnă la G.A.C. Ciprian întreaga Porumbescu s-a pichetat suprafață de teren (10 ha ) ce urmează să fie plantată cu pomi în primăvara aceasta, s-au săpat gropi pe 4 ha. și s-au procurat și stratificat în bune condițiuni 2.800 pomi fructiferi. In aceste zile colectiviștii de aici pregătesc restul de picheți și urmează să procure de îndată tutorii necesari pentru ca o dată cu desprimăvăratul să se termine de plantat intreaga suprafață planificată. ★ Dacă majoritatea consiliilor de conducere și a specialiștilor din gospodăriile colective din raionul Gura Humorului manifestă multă grijă pentru buna desfășurare a campaniei de primăvară nu la lel se poate spune despre G.A.C. Cajvana care nu reparase pînă acum cîteva zile nici unul din cele 50 pluguri și 90 grape și nu a condiționat decit foarte puțină sămînță din cele 9 tone necesare. Asemănător se prezintă situația și la G.A.C. Pîrtești de Jos, Stroești, Liteni, Zaharești și în altele. Se cere din partea consiliilor de conducere și a specialiștilor din aceste G.A.C. să desfășoare o muncă mai hotărîtă și mai bine organizată astfel ca primăvara să-i găsească bine pregătiți. Citiți în pagina a ll-a Aspect luat la raionul galanterie al magazinului „Confecții- Elegant", din orașul Botoșani Foto: I. NEGREA 1 MESAJUL adresat de tovarășul Ion Gheorghe Maurer Conferinței internaționale a tineretului și studenților pentru dezarmare, pace și independență națională de la Florența Răspunzînd cu plăcere la rugămintea Comitetului internațional de pregătire a Conferinței internaționale a tineretului și studenților pentru dezarmare, pace și independență națională, doresc să adresez conferinței un călduros salut și să asigur pe toți participanții de profunda mea simpatie față de inițiativa dv. Problemele care formează obiectul dezbaterilor dv. sunt probleme arzătoare ale epocii noastre care afectează destinele tuturor popoarelor. Suprema garanție a păcii, necesitatea imperioasă pentru progresul material și spiritual al societății umane este fără îndoială dezarmarea generală și totală. Totodată, cauza păcii nu poate fi despărțită în zilele noastre de cauza independenței naționale a popoarelor. Rezolvarea pozitivă a acestor probleme vitale depinde în bună măsură de poziția și contribuția tineretului, viitorul omenirii. Pornind de la aceste considerente, guvernul Republicii Populare Române a supus Adunării Generale a O.N.U., încă din 1960, examinarea unor măsuri pe care fiecare stat în parte și organizațiile internaționale ar urma să oe ia pentru promovarea in raidurile tineretului a ideilor păcii, respectului reciproc și înțelegerii între popoare. La sesiunea a XVIII-a a Adunării Generale a O.N.U., împreună cu alte 25 de delegații, delegația romina a prezentat un proiect de Declarație internațională in această problemă care, conform hotărîrii adoptate, urmează sa fie dezbătut în vederea elaborării finale la cea de-a XIX-a sesiune a Adunării Generale. Suntem convinși că principiile și idealurile înscrise în proiectul de Declarație prezentat la O.N.U. vor găsi înțelegere și aprobare din partea tuturor guvernelor ca și a organizațiilor de tineret din lumea întreagă, însăși conferința dv. constituie o manifestare a dorinței și a hotărîrii tineretului lumii de a trăi în pace, într-o lume fără arme și războaie, în care fiecare popor să fie liber și egal în drepturi cu celelalte. Urez deplin succes conferinței în realizarea nobilelor sale țeluri. Munca de proiectare, la un nivel superior! In anul care a trecut, colectivul D.S.A.P.C. Suceava a obținut realizări însemnate în activitatea de proiectare, cu mult superioare celor din anii precedenți. Datorită măsurilor aplicate, sub îndrumarea organizației de partid, sprijinului permanent primit, din partea comitetului regional de partid și comitetului executiv al sfatului popular regional, unitatea noastră și-a îndeplinit planul de proiectare pe 1963, in proporție de 110 la sută. S-au elaborat, și predat în termen o seamă de proicte importante, între care cele privind 328 apartamente pentru localitățile urbane din regiune, cinematografele de, la Vatra Dornei și,,Neam, 3 școli a cite,8 . săli de clasă pentru ,Vatra Dornei, Dumbrăveni și Solca,un internat cu 180 de locuri în Suceava, un complex S.M.T. la B.ucecea, sediul R.R.P.R. și al Băncii de investiții din Suceava etc. Din planul de investiții al sfatului popular regional pe 1964 pînă la 31 decembrie 1963, DIS.A.P.C. a asigurat documentații de execuție pentru circa 65 , la sută din apartamentele planificate a se da în folosință în acest an. Urmează ca, pînă la 31 martie a.c. să asigurăm și restul de documentație, în special pentru orașele Vatra Dornei — 45 ■ apartamente, Gura Humorului ■ — 32 de apartamente, Fălticeni— 40 de apartamente, Rădăuți —30 de apartamente și Suceava — 70 de apartamente. In vederea scurtării termenelor de plan, a creșterii capacității de lucru și sporirii productivității, am folosit pe scară largă proiecte tip, secțiuni și detalii de execuție refolosibile. S-au economisit astfel, in anul trecut, circa 72.000 ore de proiectare, adică aproximativ 20 la sută din totalul capacității de proiectare. Eforturile proiectanților au fost îndreptate, în mod deosebit, spre creșterea gradului de confort ,la lucrările de locuințe. Aria locuibilă a sporit de la 28 la 30 m.p., a bucătăriilor de la 6 la 6,80 și 7 m.p. S-au introdus uscatoții pe fiecare nivel, s-a îmbunătățit sistemul de ventilație, la bucătării, băi și cămări, s-a extins folosirea parchetului lame, iar precum și a vinacetului la fațade etc. Cele arătate mai înainte ne-au în proiectare permis să prevedem folosirea în mai mare măsură a unor materiale eficiente, între care 400 m.c. beton armat oțel beton prefabricat, 40 tona superior, 350 m.p., pardoseli de mase plastice, 7 km. tuburi P.V.C. pentru instalații electrice și s-au utilizat în proporție de 100 la sută schele eficiente și metalice. Trebuie arătat însă, că nici în anul 1963 nu am reușit să lichidăm în totalitate neajunsurile din activitatea noastră. Una dintre principalele deficiențe a fost predarea cu întîrziere a unor proiecte, cum sînt cele pentru locuințele de la Ostra, școlile cu cite 16 săli de clasă din Suceava și Cîmpulung etc. In anul 1963, unitatea noastră a trebuit să facă față unor sarcini deosebite, fiind angrenată în proiectarea unui număr de 13 ansambluri mari de locuințe, totalizînd peste 5000 de apartamente. Tot Arh. PETRUC D.S.A.P.C. Suceava (continuare în pagina a 3-a)