Zori Noi, martie 1964 (Anul 17, nr. 5046-5071)

1964-03-01 / nr. 5046

► X y Í PROLETARI OIN TOATE TARILE, UNIȚI VÄ ! m mm imm Organ al Comitetului regional Suceava al P.M.R. și al sfatului popular regional Urmările au fost bune Hotărirea a fost luată in primă­vara anului trecut, intr-o adunare generală. Atunci s-a stabilit ca ,a­­celor brigăzi și echipe de colec­tiviști care vor depăși producțiile planificate să li se dea, pe lângă veniturile cuvenite pentru munca prestată, și premii în natură. Tot atunci s-a făcut și organizarea muncii, s-au stabilit sarcinile de plan și necesarul de zile-muncă diferențiate pe brigăzi și echipe, în funcție de ier­ _______________ u­i­tatea solului. Chiar din primă­vară, colectiviștii, au cunoscut locul d­e muncă, tarla­lele și primite, culturile produc­țiile ce trebuie să le realizeze și cu ce consum de _________ zile-muncă, și cu­ vor primi pentru depășirea producției planificate. Socotitorii, contabilii, consiliul de conducere, au urmărit îndeaproape, în cursul anului, activitatea brigăzilor și e­­chipelor, au ținut o evidentă cla­ră a muncii și producției. De clte ori a fost necesară luarea unei măsuri pentru îmbunătățirea mun­cii tot de atîtea ori s-a interve­nit operativ și competent. Aceasta a făcut ca lucrurile să meargă tot mai bine. In anul care a trecut s-a sta­bilit ca retribuția suplimentara să se aplice la culturile de cartofi și porumb. Cele 244 ha. cultivate cu cartofi au fost împărțite propor­țional pe brigăzi, stabilindu-se o producție medie la ha. de 15.001­ kg. Brigada a VI-a, de pildă, a pri­mit să lucreze 42 ha. Efectuind lucrările la timp și de bună cali­tate și aplicind cu pricepere re­gulile agrotehnice, membrii brigă­zii au recoltat de pe fiecare hec­tar în medie cele 20.500 kg. car­tofi la ha., depășind producția pla­nificată cu 5.500 kg. cartofi la ha. In medie, pentru­­ fecare zi­ minca prestată la cultura cartofului a re­venit ca plată suplimentară colec­tiviștilor din brigada amintită d­­e 12 kg. de cartofi. Colectiviștii au primit cantități proporțional cu numărul de zile-muncă prestat la această cultură. Margareta Bistri­­ceanu, de pildă, pentru 97 zile­­muncă făcu­se numai la cultura a­­mintită a primit peste 1.100 kg. cartofi, Vasilica Cora — pentru 104 zile-muncă a primit mai mult de 1.200 kg. Mari cantități au pri­mit și colectiviștii Neculai P. Bla­­naru, Gavril N. Vlad și alții. In total G.A.C. a împărțit colecti­viștilor drept retribuție suplimen­tară cantitatea de 317 tone car­tofi, revenind, pe gospodarie, in medie, cite 10 kg. pentru fiecare zi-muzică­ prestată la cultura car­tofului. La cultura porumbului s-a pro­cedat la fel. Și aici colectiviștii din brigăzi și echipe au cunoscut din timp sarcinile de plan, producții planificată la ha., cite zile-muncă materiale) trebuie sa consume, ce lucrări tre­buie să aplice și cînd și ce pre­mii primesc pentru depășirea pro­ducției planificate. Munca a fost bine organizată, iar lucrările s-au efectuat pe echipe. Cointeresați fiind, colectiviștii au executat lu­crări de bună calitate și la timpul optim și au reușit să depășească producția medie la ha. planificată. In total gospodăria a dat colecti­viștilor, drept , retribuție suplimen­tar­ă, cantitatea de 52.500 kg. po­rumb. Harnicii­­ colectiviști din bri­gada a IlI-a, obtinînd cele mai frumoase realizări, au primit o refri­ I ■> 1 I' ■» J—. /VI 1 VX 7 1 flv A W t<vvK /, 1 1­­ î /I­W­C/1 1' A zi-muncă prestată la­­ această cul­tură. Și colectiviștii din brigada a­ II-a au obținut rezultate bune, primind cile 2,400 kg. porumb la zi-murcă, cei mai harnici colecti­viști fiind Leontina Buta, Maria I. Cajvan, Irim­ia I. Cajvan,și alții. Membrii echipei condusă de Mar­gareta Bistriceanu, care au depă­șit în mai mare măsură producția planificată, au primit cite 2.850 kg porumb la ziua-muncă. Vasile _____________ I. Vodă, Maria A. Vodă, Alexan­dru D. Coja, loa­der P. Vultur din echipa amintită, pe lângă cantită­țile primite pen­tru zilele-muncă, au fost retribuiți suplimentar și cu însemnate canti­tăți de porumb pentru depășirea producției. Menționez că urmările introdu­cerii și aplicării principiului cointeresării au fost foarte bune : s-a întărit disciplina in muncă și răspunderea personală în execu­tarea lucrărilor agricole, ceea ce a dus la sporirea producției, la consolidarea gospodăriei noastre și ridicarea bunăstării colectiviș­tilor. In acest an vom extinde ex­periența cîștigată aplicînd prin­cipiul amintit în toate sectoarele de producție. GH. VULTUR .­ ­Din experiența G.A.C. Băișești — Fălticeni în aplicarea principiului cointeresării în laboratorul de analiză al I.I.L. „Rarău“ Cîmpulung Moldo­venesc. Foto: A. BERGMAN Pasiunea nu cunoaște vîrsta \\\\\\\\\\\­\\\\\VA\VW J, îndoială că acesta a fost subiec­­­­tul multor lecții predate de-a­­­ lungul anilor de profesoara de­­ geografie Hortensia Șuhan. Și,­­ totuși, nimic nu indică acel au­­x lomatism generat de rutină. E­l, drept că s-au spus și multe lu­u­­cruri pe care nu le-ar uita orice ^ profesor de geografie la secția £ respectivă. De <i mișcările apelor ^ oceanice s-au ^ ocupat atîția ^ de la Leonardo £ da Vinci în­­^­coace și alții încă înaintea mul­­[­tilateralului om de știință și ar­­­­tist italian. Dar cîteva amănunte ^ au contribuit la actualizarea loc­­a­ției, i-au dat prospețime. Vor­­­­bind elevilor din clasa a VIII-a ș­i despre importanța studierii mis­ti­cărilor apelor mărilor și ocea­­­­nelor, profesoara Hortensia Șu­ 6 han a știut să strecoare cu tact pedagogic cîteva cuvinte și des­­­­pre căpitanul Liviu Neguț, co­­­­mandantul primului vas sub pa­­­­vilion romînesc — cargoul „Bu­­­­curești“ — care a făcut recent­­ ocolul Pămîntului, străbătînd 8 ^ m­ări și 3 oceane. Curiozitatea,­­ atenția elevilor au fost captate și­­ cu ajutorul cîtorva vederi din­­ colecția personală aduse spe­f­­cial pentru lecția respectivă, pe­­ lingă planșele și hărțile din ma­­l gaz­a de material didactic a U­ l­i­ceului. Așa e profesoara Hortensia­­­ Șuhan. Predă de peste trei dece­­nii geografia și la fiecare lecție­­­ caută să contribuie cu ceva din­­ inima sa, s-o facă mai pe înțe­­­­țelesul elevilor. Deși în vîrstă,­­ cu timpiele puțin argintate, este λ de o energie surprinzătoare. Te ..................................1 lecția a cîta oare în cer molipsește pe nesimțite pasiu­­­­nea-i caracteristică în muncă. ^ Și nu-s puține sarcinile pe care ^ le are. Pe lingă activitatea sa ^ clasă, ca profesoară la liceul ^ „Dragoș Vodă" din Cîmpulung, ^ e o vrednică activistă pe tărîm ^ cultural și obștesc, se ocupă de ^ munca cu femeile, îndrumă în ^ permanență activitatea cercului ^ de geografie al elevilor, de ^ la a cărui înființare (din ini­țiativa sa a luat ființă acest cerc) s-au îm­plinit zilele a­cestea 15 ani... Firește, preo­ ^­cuparea sa ^ principală ră­mine totuși clasa. A ști să ^ te apropii de elevi, să te ^ faci înțeleasă de ei, nu e o pro­­­­fesie, ci o artă. Iar profesoara ^ Hortensia Șuhan cunoaște tai­­­ nele acestei arte și se strădu­­­­iește continuu să le stăpînească £ cît mai bine. Fiecare lecție o ‹ pregătește minuțios folosind nu ^ numai ceea ce oferă cartea, ci ^ și felurite materiale didactice, £ articole din presă și publicații ^ de specialitate, cunoștințele pe ^ care le acumulează printr-un ^ studiu permanent și serios. Apoi ^ ieșirile în mijlocul naturii cu elevii, excursiile organizate în colectiv, activitățile interesante de la cercul de geografie-științe ^ naturale vin să completeze și ^ să consolideze bagajul de cunoș­­­­tințe acumulat în orele de clasă. ^ Și, ce­ i mai important, profe­­­­soara Hortensia Șuhan nu uită­m niciodată că, în orice împreju­rare, profesorul trebuie să fie un model luminos, în toate privin­­­­țele, pentru elevi. £ MIHAT ȚI­NT­AR (Continuare în pagina a S-a) In localuri noi Alături de Agenția O.N.T. „Carpați“, alte unități din Su­ceava au fost instalate de curînd in localuri noi la parterul blocu­rilor din piața blocului turn. Prin­tre acestea amintim: Agenția de vo­iaj C.F.R. de economii și Casa orășenească și consemnațiuni (C.E.C.). In curind­ urmează a se muta în localuri moderne de la parterul acelorași blocuri o libră­rie, o galanterie și alte unități comerciale din orașul Suceava, creîndu-se astfel condiții mai bune de deservire a populației. Anul XVIII nr. 5.046­4 pagini 20 bani duminică 1 martie 1964 Actualitatea pe scurt EXCURSII PRIN ȚARA Vineri seara, un număr de a­­proape 600 de colectiviști din raioanele Botoșani, Dorohoi și­­ Fălticeni au plecat intr-o excursie­­ prin tară. Ei vor vizita cu acest­­ prile­j Muzeul de la Dof­tana , sta­țiunea Bușteni, iar in Capitală, Muzeul de istorie a partidului. Totodată excursioniștii vor face turul Capitalei, cu autocarele, pentru a cunoaște diferite obiec­tive, realizări ale regimului nos­tru. Tot prin O.N.T. „Carpati“, A­­gentia Suceava, se va organiza în curînd o excursie cu ulemiștii din regiune, care vor vizita ora­șele Onești, Brașov și București. CARTEA — UN PRIETEN BUNț Tot mai mulți muncitori de la fabrica de cherestea Deia, Cîmpu­lung își îmbogățesc bibliotecile personale cu noi cărți beletristice, științifico-fantastice, sau tehnice. La acest lucru o contribuție de seamă o aduce difuzorul volun­tar Viorel Chiriac, care, prin priceperea și dragostea cu care muncește, a reușit să vîndă mun­citorilor cărți în valoare de a­­proape 400 lei. Coresp.­LEUL DECEBAL Mecanicul I. Burian, de la Depoul C.F.R. Suceava Nord, se numără printre evidențiații în întrecerea socialistă. Pe lingă realizarea in bune con­diții a planului de transport, el obține cele mai frumoase rezultate in reducerea consu­mului de combustibil conven­țional. In raionul Gura Humorului Mai multă atenție pregătirii campaniei de primăvară G. A. C. Botoșana In primăvara acestui an in G.A.C. Botoșana, raionul Gura Humorului, cele mai mari supra­fețe de teren vor fi însămintate cu porumb pentru boabe și car­­tofi. Zilele trecute colectiviștii de aici au și terminat de pregă­tit semințele necesare pentru cele 297 ha. ce se vor semăna cu po­rumb. G. A. C. Valea Seacă Intense pregătiri pentru buna desfășurare a campaniei agricole de primăvară se fac și la G.A.C. Valea Seacă. Acum colectiviștii de aici au reparat și pus în buna stare de lucru 30 din cele 50 pluguri cu tracțiune animală, peste 40 din cele 50 grape, vin­­lurătoriie pentru selectarea se­mințelor etc. G. A. C. Drăgoești In aceste zile aproape toată­­atelajele de la G.A.C. Drăgoești sunt concentrate la căratul gu­­ uoiului de grajd la cîmp. Pina, acum, printr-o muncă bine orga­nizată, colectiviștii de aici au și transportat pe tarlalele Casei și Valea Neagră aproape 2.000 tone gunoi. G. A. C. Ciprian Porumbescu Încă din toamnă la G.A.C. Ci­prian întreaga Porumbescu s-a pichetat suprafață de teren (10 ha ) ce urmează să fie plantată cu pomi în primăvara aceasta, s-au săpat gropi pe 4 ha. și s-au procurat și stratificat în bune condițiuni 2.800 pomi fructiferi. In aceste zile colectiviștii de aici pregătesc restul de picheți și urmează să procure de­­ îndată tutorii necesari pentru ca o dată cu desprimăvăratul să se termine d­e plantat intreaga suprafață planificată. ★ Dacă majoritatea consiliilor de conducere și a specialiștilor din gospodăriile colective din raionul Gura Humorului manifestă multă grijă pentru buna desfășurare a campaniei de primăvară nu la lel se poate spune despre G.A.C. Cajvana care nu reparase pînă acum cîteva zile nici unul din cele 50 pluguri și 90 grape și nu a condiționat decit foarte puțină sămînță din cele 9 tone necesare. Asemănător se prezintă situa­ția și la G.A.C. Pîrtești de Jos, Stroești, Liteni, Zaharești și în altele. Se cere din partea consi­liilor de conducere și a specialiș­tilor din aceste G.A.C. să desfă­șoare o muncă mai hotărîtă și mai bine organizată astfel ca primăvara să-i găsească bine pre­gătiți. Citiți în pagina a ll-a Aspect luat la raionul galante­rie al magazinu­lui „Confecții- Elegant", din o­­rașul Botoșani Foto: I. NEGREA 1 MESAJUL adresat de tovarășul Ion Gheorghe Maurer Conferinței internaționale a tineretului și studenților pentru dezarmare, pace și independență națională de la Florența Răspunzînd cu plăcere la rugămintea Comitetului internațional de pregătire a­­ Conferinței internaționale a tineretului și studenților pentru dezarmare, pace și­ independență națională, doresc să a­­dresez conferinței un călduros salut și să asigur pe toți participan­ții de profunda mea simpatie față de inițiativa dv. Problemele­ care formează obiectul dezbaterilor dv. sunt pro­bleme arzătoare ale epocii noastre care afectează destinele tuturor popoarelor. Suprema garanție a păcii, necesitatea imperioasă pentru pro­gresul material și spiritual al societății umane este fără îndoială dezarmarea generală și totală. Totodată, cauza păcii nu poate fi despărțită în zilele noastre de cauza independenței­ naționale a popoarelor.­­ Rezolvarea pozitivă a acestor probleme vitale depinde în bună măsură de poziția și contribuția tineretului, viitorul omenirii. Pornind de la aceste considerente, guvernul Republicii Popu­­lare Române a supus Adunării Generale a O.N.U., încă din 1960, examinarea unor măsuri pe care fiecare stat în parte și organi­zațiile internaționale ar urma să oe ia pentru promovarea in rai­durile tineretului a ideilor păcii, respectului reciproc și înțelegerii între popoare. La sesiunea a XVIII-a a Adunării Generale a O.N.U., împreună cu alte 25 de delegații, d­elegația romina a prezentat un proiect de Declarație internațională in această problemă care, con­form hotărîrii adoptate, urmează sa fie dezbătut în vederea elabo­rării finale la cea de-a XIX-a sesiune a Adunării Generale. Suntem­ convinși că principiile și idealurile înscrise în proiectul de Declarație prezentat la O.N.U. vor găsi înțelegere și aprobare din partea tuturor guvernelor ca și a organizațiilor de tineret din lu­mea întreagă, însăși conferința dv. constituie o manifestare a dorin­ței și a hotărîrii tineretului lumii de a trăi în pace, într-o lume fără arme și războaie, în care fiecare popor să fie liber și egal în drepturi cu celelalte. Urez deplin succes conferinței în realizarea nobilelor sale țeluri. Munca de proiectare, la un nivel superior! In anul care a trecut, colec­tivul D.S.A.P.C. Suceava a ob­ținut realizări însemnate în activitatea de proiectare, cu mult superioare celor din anii precedenți. Datorită măsurilor aplicate, sub îndrumarea organizației de par­tid, sprijinului permanent primit, din partea comitetului regional de partid și comitetului execu­tiv al sfatului popular regional, unitatea noastră și-a îndeplinit planul­ de proiectare pe 1963, in proporție de 110 la sută. S-au elaborat­, și predat în termen o seamă de­ proi­cte importante, între care cele privind 328 apar­tamente pentru localitățile urba­ne din regiune, cinematografele de, la Vatra­­ Dornei și,,N­eam, 3 școli a cite,8 . săli de clasă pen­tru ,Vatra Dornei, Dumbrăveni și Solca,­­un internat cu 180 de locuri în Suceava, un complex S.M.T. la­ B.ucecea, sediul R.R.P.R. și al Băncii de investiții din Su­ceava etc. Din planul de­­ inves­tiții al sfatului­­ popular regio­nal pe 1964 pînă la 31 decembrie 1963, DIS.A.P.C. a asigurat do­cumentații de­­ execuție pentru circa­­ 65 , la sută din­ apartamen­tele planificate a se da în folo­sință în acest an. Urmează ca, pînă la­ 31 martie a.c. să asigu­răm și restul de documentație, în special pentru orașele Vatra Dornei — 45 ■ apartamente, Gura­­ Humorului ■ —­­ 32­ de apartamente,­­ Fălticeni­— 40 de apartamente, Rădăuți —­­30 de apartamente și Suceava — 70 de apartamente. In vederea scurtării termene­lor de plan, a creșterii capaci­tății de­ lu­cru și sporirii produc­tivității, am folosit pe­­ scară largă proiecte tip, secțiuni și de­talii de execuție refolosibile. S-au economisit astfel, in anul trecut, circa 72.000 ore de proiec­tare, adică aproximativ 20 la sută din totalul capacității de pro­iectare. Eforturile proiectanților au fost îndreptate, în mod deosebit, spre creșterea gradului de con­fort ,la lucrările de locuințe. Aria locuibilă a sporit de la 28 la 30 m.p., a bucătăriilor de la 6 la 6,80 și 7 m.p. S-au introdus usca­­­toții pe fiecare nivel, s-a îmbună­tățit sistemul de ventilație, la bucătării, băi și cămări, s-a­­ ex­­­tins­­ folosirea parchetului lame­, iar precum și a vinacetului la fațade etc.­­ Cele arătate mai îna­inte ne-au în proiectare permis să prevedem folosirea în mai mare măsură a unor materiale eficiente, între care 400 m.c. be­ton­­ armat oțel beton­ prefabricat, 40 tona superior, 350 m.p., pardoseli de mase plastice, 7 km. tuburi P.V.C. pentru instalații e­­­­lectrice și s-au utilizat în propor­ție de 100 la sută schele efi­ciente și metalice. Tr­ebuie arătat însă, că­ nici în anul 1963 nu am reușit să lichidăm în totalitate neajunsurile din activitatea noastră. Una dintre principalele deficiențe a fost pre­darea cu întîrziere a unor pro­iecte,­­ cum sînt cele pentru lo­cuințele de la Ostra, școlile cu cite 16 săli de clasă din Sucea­va și Cîmpulung etc. In anul 1963, unitatea noastră a trebuit să facă față unor sarcini deose­­­bite, fiind angrenată în proiec­tarea unui număr de 13 ansam­bluri mari de locuințe, totalizînd peste 5000 de apartamente. Tot Arh.­­ PETRUC D.S.A.P.C. Suceava (continuare în pagina a 3-a)

Next