Zori Noi, iulie 1964 (Anul 17, nr. 5148-5174)

1964-07-01 / nr. 5148

I­a fel ca și celelalte evidențiate In întrecerea socialistă, Ma­ria Pintecanu din secția bobinat schimbul C de la Filatura de in și cînepă Fălticeni lucrează cu multă atenție la mașina pe care o are in primire. SA J. R. I. C. SUCEAVA : Propaganda tehnica­­ desfășurată prin toate formele 1 întreprinderea regională de in­dustrializare a cărnii Suceava, fiind unitate evidențiată pe țară în întrecerea socialistă desfășu­rata anul trecut, este hotărâtă ca și în 1964 să obțină succese deo­sebite. Pentru îndeplinirea an­gajamentelor și sarcinilor de pian, comisia de ingineri tehnicieni se preocupă de folosi­și­rea celor mai variate forme ale propagandei tehnice. Astfel, între 22—31 mai, in întreprindere s-a organizat „Decada propagandei tehnice", în cadrul căreia s-au ți­nut o serie de expuneri ca cele întitulate: „Realizări pe linia,pro­pagandei tehnice la I.R.I.C. Su­­dbărți", „îmbunătățirea, calității produselor de carne“, „Exploata­rea rațională a utilajului în in­dustria alimentară", „Cartea teh­nică în sprijinul producției", ex­puneri la care au participat mun­citori fruntași, cadre de speciali­tate, cu scopul de a-și îmbogăți cunoștințele, pentru introducerea tehnicii noi în sectoarele de pro­ducție. De asemenea, la cabinetul teh­nic al întreprinderii se țin cu re­gularitate consultații tehnice. Alți muncitori, maiștri sau ingineri discută despre propunerile de ino­vații cu cadre de specialitate cu multă experiență. In urma acestor discuții sunt prezentate inovații prin a căror aplicare se aduc uni­tății însemnate economii. Din graficul afișat în biroul serviciului tehnic, grafic pe care se poate urmări evoluția fiecărei inovații în parte, reiese că anul acesta au fost aplicate 31 inova­ții care au adus economii de 69.779 lei. Tovarăși ca ing. Ion i­opulele, maistrul Vasile Ivanov, muncitorul Gh. Sa­bău, laboranta­ Adriana Socoleanu, ale căror fo­tografii se află pe panoul inova­torilor fruntași, au­ contribuit prin inovațiile lor la îmbunătățirea procesului de producție, la crește­rea productivității muncii, la ob­ținerea de însemnate economii. De un real folos, mai ales ino­va­torilor, le este cartea tehnică. „Chimia în laborator și „Noi metode de asomare a uzine“, ani­malelor în abator", „Tehnologia preparatelor și conservelor de­­ carne", „Microbiologia alimen­tară“ sunt doar cîteva cărți de specialitate pe care le-au studiat Adriana Socoleanu, Vasile Iva­nov­, Emilian Robeșancă, Gh. Dra­­gomir și alți cititori ai biblio­tecii tehnice. Cu toate acestea trebuie arătat că față de cele 940­ volume de spe­cialitate pe care le posedă unita­tea, numărul cititorilor este încă mic. Și aceasta, în primul rînd pentru că biblioteca nu este orga­nizată într-o încăpere bine stabi­lită (de preferință la serviciul teh­nic), cărțile nu au un dulap în care să fie așezate pe teme, de unde cititorul să-și' aleagă ori­când 'cartea ce-l interesează. Tre­buie,­ de asemenea, ca de­­ aceste cărți să răspundă un­ singur om, care­ să poată fi găsit la bibliotecii tehnice, să­­ dea sediul anu­mitei îndrumări, recomandări citi­torilor. Foarte­ puțin se face și în ce privește atragerea cititorilor către cartea tehnică­. Nu, se orga­nizează discuții­ pe marginea unor cărți, și nu se­ prezintă pe scurt conținutul unor .■lucrări legate de specificul producției, deși acestea ar­ trezi, interesul lucrătorilor pen­tru cartea­­ de specialitate. Cit despre conferințele tehnice trebuie , spus, că, acestea se țin foarte rar și intr-un­­ cadru destul de restrîns, ele neavîndu-și efi­ciența dorită. De această situație se face vinovat comitetul sindi­catului care nu planifică din timp și nu­ asigură ținerea cu regulari­tate a conferințelor. Bine ar fi ca expunerile să fie însoțite de schițe, planșe, grafice care să a­­jute mai mult la fixarea noțiuni­lor tehnice, la aplicarea diferi­telor metode în procesul de pro­ducție. Comitetul sindicatului — spri­jinit de comisia inginerilor și teh­nicienilor și de către serviciul teh­nic — trebuie să se ocupe de fo­losirea tuturor formelor propa­gandei tehnice. De asemenea, bi­roului organizației de bază li re­vine sarcina să îndrume, să spri­jine și, totodată, să analizeze fe­lul cum se desfășoară propagan­da tehnică în unitate, luînd mă­surile cele mai eficace. G. CINTEC Plecarea unei delegații române în Italia Marți dimineață au plecat spre Roma vicepreședintele Consiliului de Miniștri, Gogu Răd­ulescu, îm­preună cu Gheorghe Rădoi, mi­nistrul industriei construcțiilor de mașini, și Mihail Petri, adjunct al ministrului comerțului exterior, care vor face o vizită în Italia, la invitația președintelui concernu­lui Fiat, prof. Vittorio Valletta. Cu acest prilej vor avea loc o serie de întrevederi cu conduce­rea concernului Fiat, precum și cu reprezentanții altor cercuri de afa­­­ceri italiene, în legătură cu dez­voltarea relațiilor și colaborării economice­ dintre R.P. Romm­a și Italia,­ ­i­ In aceeași zi delegația a sosit la Milano. In cinstea delegației a avut loc un cocteil în saloanele hotelului „Excelsior“ din Milano, după care delegația s-a îndreptat spre Tori­no, unde își va începe vizita. ț Agerpress, Anul XViii nr 5.148­4 pagini 20 bani miercuri 1 iulie 1964 Sărbătorirea „Zilei învățătorului“ LA SUCEAVA In sula „Ciprian Porumbescu" au fost prezenți sute de învăță­tori, profesori și educatoare, că­rora li s-a adus un omagiu bine­meritat pentru eforturile depuse și în anul școlar recent încheiat. In cuvîntul său, tov. Jana Berlinschi, vicepreședintă a co­mitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Suceava, a vor­bit despre dezvoltarea învăță­­mîntului în anii regimului demo­crat-popular­, despre faptul că în cei 20 de ani, cu deosebire după reforma invățămîntului, spațiul școlar a fost extins considerabil, în învățămîntul de cultură gene­rală au acces toți fiii oamenilor muncii, structura invățămîntului a fost îmbunătățită, iar cadrele didactice se bucură cu adevărat de prețuire și respect, prețuire pe care n-au avut-o nicicând în anii regimului burghezo-moșie­­resc. Tovarășul Alfred Bernstein, se­cretar al comitetului orășenesc de partid, a felicitat călduros ca­drele didactice din orașul și din raza orașului Suceava, pentru succesele obținute în munca de instruire și educare a tineretului școlar în anul de învățămînt 1963—1964, urîndu-le pentru noul an școlar succese, și mai mari. A luat cuvîntul, în continuare, profesorul emerit Alexandru­ Obadă, directorul Școlii medii nr. 1 Suceava, care a făcut o emo­ționantă paralelă între condițiile de viață și muncă ale cadrelor didactice, în trecut, și condițiile de care ele se bucură azi, din partea­­ partidului și guvernului, a întregului nostru popor. În în­­cheiere, a luat cuvîntul tov. Petru­ Iriciuc, de la secția serală a școlii medii nr. 1, care a exprimat recunoștința tineretului studios pentru eforturile cadrelor didactice de a instrui și educa generațiile tinere. In continuare, s-au făcut cunos­cute numele cadrelor care au fost distinse cu didactice „Zilei învățătorului": prof. prilejul loan I. Ștefănescu — profesor emerit, tov. Aurelia I. Ad­omiței — Me­dalia Muncii, și alte cadre di­­ dactice. LA FĂLTICENI Ieri dimineață, în sala cinema­tografului „1 Mai" din Fălticeni au fost prezente cadre didactice din orașul și raionul Fălticeni, care au participat la­­ festivitatea organizată cu prilejul „Zilei în­vățătorului". Despre importanța acestui eveniment au vorbit to­varășii Ermolai Vatamaniuc, pre­ședintele comitetului executiv al sfatului popular raional, Vasile Albu, secretar al Comitetului ra­ional de partid Fălticeni, Onofrei Constantin, secretar al C.S.S., A. Ignea, prim-secretar al comi­tetului raional U.T.M., Gh. Sta­tuate, directorul școlii din Plă­­vălari, C. Florin, muncitor, elev­ în clasa a X-a la secția serală. Din partea comitetului execu­ții al sfatului popular regional, tovarășul prof. Constantin Rățoi, vicepreședinte al sfatului popular regional, a rostit un călduros sa­lut, relief tind cadrele didactice din Fălticeni și arîndu-le noi succese în munca de instruire și educare a noii generații, în ac­tivitatea cultural-educativă și ar­tistică desfășurată in rîndul co­lectiviștilor. LA CÎMPULUNG Tradiționala zi a învățătorului a fost sărbătorită intr-un cadru festiv și în orașul Cîmpulung. D­espre succesele dobîndite de ca­drele didactice di­n raionul Cîmpulung în activitatea instruc­­tiv-educativă și social-culturală desfășurată în anul școlar 1963— 1964 a vorbit tovarășul Traian Piticaru, președintele comitetu­lui "Tgxeetmv" al statului popular raional. Vorbitorul a scos în evi­dență condițiile optime create de­ regimul democrat-popular pentru desfășurarea învățământului. In numele cadrelor didactice a luat cuvîntul profesoara emerită Or­­tenzia Șuhan. Cu acest prilej au fost înminate diplome de învă­țători și profesori fruntași unor cadre didactice din oraș și raion. Coresp. Art. IGNATESCU Asigurarea gazei in atenția noastră In raionul Rădăuți există tra­diții bogate și mari posibilități de dezvoltare a creșterii animalelor. Ca urmare, an de an efectivele au sporit. Nu pe măsura posibili­tăților a crescut însă și produc­ția animalieră, și aceasta îndeo­sebi din­ cauza insuficientei preo­cupări pentru a asigura animale­lor o bază furajeră corespunză­toare cantitativ și calitativ. Tră­gând­ învățămintele cuvenite, con­­siliuul agricol raional, la indicația Comitetului raional de partid, și-a orientat­­ activitatea in direcția sprijinirii G.A.C. în vederea asi­gurării nutrețurilor necesare ani­malelor, atît pentru perioada de vară cit și pentru viitoarea pe­rioadă de stabulație. Astfel, o dată cu întocmirea planurilor de producție, gospodăriile colective au fost îndrumate să-și prevadă cultivarea de plante furajere va­loroase, pe suprafețe corespunză­toare, care reprezintă aproape 11 la sută din arabil. In acest scop, cu ajutorul consiliului agricol regional, am procurat și dat uni­tăților circa 30.000 kg. semințe de trifoi, lucerna, timoftică, bob fu­rajer, sparcetă, iarbă de Sudan și altele. In primăvară, la indi­cația specialiștlor, gospodăriile au insurîunțat 2.340 ha. cu culturi furajere. La aceasta se adaugă alte 3.126 ha. de trifoi și lucerna semănate sub plantă protectoare, plus aproape 8.000 ha. cu lucernă, trifoi și finețe naturale, care se recoltează pentru fin­­ și parțial pentru masă verde. In majorita­tea G.A.C. culturile au fost am­plasate in terenuri fertile, bine pregătite, în apropiere de centrele gospodărești, lucrările de însămîn­­țare și întreținere făcîndu-se de calitate corespunzătoare. Toto­dată, pentru a avea cantități su­ficiente de sămînță pentru viitor am stabilit ca întreaga suprafață cu borceag și trifoi (clasa a H-a) ca și alte plante furajere să fie reținute pentru sămînță. In același scop va fi reținută și producția ce va rezulta de pe cele 27,5 ha. cu sparcetă, iarbă de Sudan și ghiz­­dei. Cu sprijinul Stațiunii experi­mentale regionale Suceava am or­ganizat, pe zone, 8 loturi experi­mentale cu diferite plante de nu­treț urmînd ca rezultatele obți­nute să le folosim în dezvoltarea producției de furaje. De mențio­nat că pe loturile aplică o agrotehnică semincere se superioară. în vederea completării necesa­rului de nutreț pentru perioada de stabulație, pe 4.793 ha. s-au însămîn­țat, intercalat prin po­rumb, dovleci, iar după recolta­rea păroaselor vom semăna po­rumb în cultură dublă pe aproape 230 ha. In același scop s-au dat in­dicații G.A­.C. să valorifice din plin toate resursele de nutrețuri (strin­­gerea de frunzări, cetină de brad, fructe de pădure, a diferitor ierburi și buruieni de pe zonele Xl.F.R., șoselelor, drumurilor, de pe bălți, a resturilor de la grădinile de legume etc), G.A.C. din Iaco­­bești și Vicov de Sus au­­ și trecut la strînsul frunzăril­or, iar in G.A.C. Baineț se adună cetină. O deosebită atenție vom da strîn­­gerii și folosirii raționale a paie­ faraieri­ lor, plevei și cocenilor. In vede­­­rea recoltării la timp a linurilor, consiliul agricol a indicat G.A.C. să procure prepeleci s­­ă-și orga­nizeze din timp echipe de cosași care, stimulate în muncă, să co­sească ierburile la momentul op­tim pentru a se putea obține și o a doua coasă. In multe gospo­dării, printre care Șerbăuți, Cala­findești, Iacobești și altele, acțiu­nea de recoltare și strângere a vi­nului se desfășoară bine, pe rai­er, recoltindu-se 730 ha. Nu la fel stau lucrurile în G.A.C. Siret,­­Ar­bore, Vicov de Sus, Vicov de Jos și altele unde strînsul vinurilor se tărăgănează, ceea ce duce la pierderea substanțelor nutritive. Paralel cu acestea, gospodăriile colective au fost sfătuite să în­­silozeze timpuriu diferite ierburi, rogozuri etc., care permit punerea la­ murat a unei cantități de peste 5.000 tone și să acorde toată aten­ția întreținerii porumbului pen­tru siloz de pe cele 924 ha, si în­­silozării lui in momentul optim.Preocupîndu-ne pentru viitoarea perioadă de stabulatie a anima­lelor n-am scăpat din vedere nici asigurarea lor cu masă verde in perioada de pășunat. La indi­cația consiliului agricol raional și a specialiștilor, conduceri 16 G.A.C. au luat măsuri și au apli­cat pășunilor lucrări de întreți­nere ca: împrăștierea mușuroaie­lor și grăpat pe circa 6.000 ha.; curățiri de mărăcini și lăstăriș pe circa 200 ha.; defrișări pe 130 ha.; îngrășări pe 600 ha.; revisămin­ Ing. LIVIU LIVESCU de la Consiliul agricol raional Rădăuți (Continuare în pagina a 3-a) Prin balotarea finului plantele își păstrează întreaga tantă naturală, procentul ridicat de substanțe hrănitoare. Și după cum arătorii din G.A.S. l­ișe­ști — Gura Humorului, practică cu suc tare de frunze, culoarea verde se vede in clișeul de mai sus lu­ces această metodă. Plenara Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Romina In zilele de 29 — 30 iunie 1964 a avut loc plenara lărgită a Con­siliului Central al Sindicatelor. La plenară au luat parte mem­brii și membrii supleanți ai C.C.S., președinții consiliilor re­gionale ale sindicatelor, șefii sec­țiilor și comisiilor C.C.S., repre­zentanți ai Comitetului Central al U.T.M., Consiliului Național al Femeilor, ai­ unor ministere, in­stituții centrale, ziariști. Plenara a dezbătut raportul prezentat de tovarășul Martin Isac, președintele C.C.S., cu pri­vire la activitatea sindicatelor pentru realizarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă în cinstea celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării Romîniei și sar­cinile ce revin sindicatelor din Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și a Consiliului de Miniștri al Re­publicii Populare Române cu pri­vire la majorarea salariilor la toate categoriile de salariați, re­ducerea unor cote ale impozitului pe salarii și creșterea plafoanelor de salarii în funcție de care se a­­cordă alocația de stat­ pentru copii. Participanții la plenară au sub­liniat entuziasmul cu care oa­menii muncii din fabrici, uzine, mine și șantiere, de pe ogoare și din instituții au primit această Hotărîre, expresie a grijii per­manente a partidului și guvernu­lui nostru pentru ridicarea con­tinuă a nivelului de trai al ce­lor ce muncesc. Plenara a adoptat măsuri pen­tru mobilizarea și mai activă a oamenilor­ muncii la realizarea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în între­cerea socialistă. Plenara Consiliului Central al Sindicatelor a trimis Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Român, tovarășului Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, o telegramă în care exprimă hotărârea sindi­catelor de a munci neobosit pen­tru mobilizarea oamenilor mun­cii la îndeplinirea planului de­ stat și­ angajamentelor luate în întrecerea socialistă, pentru a în­tâmpina cu noi succese glorioasa aniversare a două decenii de la eliberarea țării, pentru a-și adu­­c­e contribuția la înfăptuirea po­liticii partidului, la desăvârșirea construcției socialiste în patria noastră. Plenaru a eliberat din funcția de vicepreședinte al C.C.S. pe tovarășii Elena Lascu și Vasile­ Mușat în legătură cu trecerea lor î­n alte munci și a ales în func­ția de­ vicepreședinte al C.C.S. pe tovarășul Constantin Drăgan. Căminul cultural I­ăb­ăuți — Rădăuți, construit in anii regimului nostru. In două zile Harnicii colectiviști din Nichi­­leni, comuna Coțușca, raionul Să­­veni, au hotărît să însilozeze tim­puriu cantități ci­ mai mari de nutrețuri. In numai două­ zile ei au strins și pus la murat 90 tone de pănușiță în amestec cu rogoz. In această acțiune s-a evidențiat in mod deosebit echipa condusă de M. Focea, din brigada de cîmp a tovarășului P. Purice. Coresp. EUGEN FURTUNA ACTUALITATEA PE SCURT Simpozion Zilele trecute, la Vatra Dornei s-au încheiat lucrările simpozio­nului, pe tema „Antibioticele și terapeutica infantilă", organizat de către Societatea de Științe Medicale din R.P.R., filiala Su­ceava, în colaborare cu secția sanitară a raionului Vatra­ Dor­nei. La lucrările simpozionului, au participat cadre medicale de la c­linica de pediatrie din Iași și de la spitalul din Bacău, secțiilor de pediatrie de, la șefii spi­talele din, regiunea noastră, me­dici pediatri din, unele­­ circum­scripții sanitare sătești giunea­­ noastră, precum­ și din­re­toate cadrele medicale din raionul Va­tra Dornei. Cu acest prilej, au fost prezentate referate de către șefii secțiilor de pediatrie, pre­cum și o serie de comunicări, pe Ulilil­l|llll!illlllili!llliili|d­!!lllili­|lllli|!illlililllllili­lillii­lu­i­i­ia­ marginea unor cazuri clinice mai deosebite, întâlnite în practica medicală în spitalele regiunii. Cu participanții la simpozion a­­ fost organizată, apoi, o excursie la pasul Prislop. Pentru cei mici Teatrul de păpuși „Cravata ro­șie" din orașul Botoșani are în pregătire o nouă piesă pentru cei mici: „Katia și crocodilul“ de Margareta Niculescu. Regia este semnată de Dorin Brădescu. Scenografia semnată de Tache Dobrescu ajută­­ mult la realiza­rea spectacolului, iar utilizarea materialelor plastice în construc­ția decorurilor și a păpușilor dau o notă de contemporaneitate pen­tru că însăși acțiunea piesei se petrece în zilele noastre. Coresp. ELENA CORNEANU lililllllllÎ!lllll!llll!illl:illllll:iUiilll!li!lilillilllll!ll>lill!llllii!lllilll!>llillHIIHI|l Prezentarea scrisorilor de acreditare de câte noul ambasador al R.D. Vietnam ln R.P. Romín:­ a­ Președintele Consiliului de Stat R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu - Dej, a primit marți pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. D. Vietnam la București, Hoang Tu, care și-a prezentat scrisorile de acre­ditare. Cu acest prilej, Hoang Tu și Gheorghe Gheorghiu-Dej au ros­­tit cuvîntâri. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, pre­ședintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheor­­ghiu - Dej, a avut o convorbire prietenească cu ambasadorul R.D. Vietnam, Hoang Tu. l­a solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare și la con­vorbire au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat și Corneliu Mănescu mi­nistrul afacerilor externe. Ambasadorul vietnamez a fost însoțit de membri ai Ambasadei R. D.­ Vietnam la București.

Next