Zori Noi, septembrie 1964 (Anul 17, nr. 5201-5226)

1964-09-01 / nr. 5201

I -L LUCRĂRILE CELUI DE AL VIII-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE ȘTIINTA SOLULUI In Sala Palatului R. P. Romî­­nie au început luni dimineață lu­crările celui de-al VIII-lea "Con­­g­­res internațional de știința so­lului.­ră La Congr­es, care se desfășoa­între 31 august și 9 sep­tembrie, participă peste 1.200 d­e specialiști — oameni de știin­ță cu reputație mondială, profe­sori, cercetători, conducători de institute d­e cercetări și departa­mente — din 66 de țări din in­tr­eaga lume. iau parte reprezen­tanți ai Organizației pentru ali­mentație și agricultură (F.A.O.), ai UNESCO și Agenției Interna­tionale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc con­ducători ai Asociației internațio­nale de știința solului, reprezen­tanți ai F.A.O., UNESCO și Co­mitetului de organizare a Con­gresului. In prezidiul primei ședințe au luat loc: Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al , R. P. Romine, Alexandru Mo­­gh­ioroș și Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Mihai Dalea, președin­tele Consiliului Superior al A­griculturii, Ilie Murgulescu, pre­ședintele Academiei R. P. Ro­mine, Ștefan Bălan, ministrul în­­vâțămîntului, Mihai Suder, mi­nistrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, președintele Co­mitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Comitetului Codarcea, președintele geologic, Ion Cos­­ma, președintele Comitetului e­­xecutiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanții la Congres au fost salutați de prof. Nicolae Gio­­san, membru corespondent al Academiei R. P. Române, pre­ședintele Comitetului de organi­zare a celui de-al VIII-lea Con­gres internațional de știința so­lului. a] Președintele Consiliului de Stat R. P. Romine, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a r­ostit cuvin­ta­rea inaugurală. Au huat, de asemenea cuvîn­­tul acad. prof. Nicolae Cernescu, președintele Asociației internațio­nale de știința solului, acad. prof. Gh. Ionescu-Sisești, din partea Academiei R. P. Romine și a Institutului central de cerce­tări agricole, prof. dr. Riehar Brad­­f­ield, de la Universitatea din Ithaca New York, fost președinte al Asociației internaționale de știin­ța solului, care au salutat pe participanții la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Buren, secretarul general al Asociației internaționale de știin­ța solului, a prezentat darea de seamă asupra activității Asocia­ției în perioada anilor 1960—1964. Ședința plenară, de după-amia­­z­&, a fost consacrată prezentării proiectului hărții mondiale a solurilor. In legătură cu acest proiect, au prezentat referate : prof. dr.­­V. A. Korda, directo­rul departamentului științelor naturale al UNESCO, dr. L. Bra­­n­ ao, șef al biroului de resurse mondiale ale solurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr­. F. A. van Baren, secre­tarul general al Asociației inter­naționale de știința solului. Pe marginea referatelor au avut loc discuții. Timp de 10 zile, participanții la Congres vor­ dezbate proble­me actuale, teoretice și practice ale cunoașterii solurilor, în ve­derea sporirii producției agri­cole. (Agerpres) Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorgh­iu-Dej Stimați prieteni și oaspeți, doamnelor și domnilor. Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, in numele Con­siliului de Stat și al guvernului Republicii călduroasă Populare Romine, o urare de bun venit eminenților reprezentanți ai știin­ței solului din lumea întreagă, reuniți la acest important Con­gres pe care avem cinstea de a-l găzdui in Capitala țării noas­tre. Congresul dv., întrunind sa­vanți din 66 de țări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit și prin însemnătatea problemelor în dez­batere, o importantă manifestare științifică internațională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experiență între specialiști cu înaltă competență și conlucrarea lor rodnică vor aduce o contri­buție de seamă la progresul ști­inței, in interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacrați eforturile — sporirea fertilității solului și a ca­pacității lui de producție — sus­cită atenția nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes și preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însem­nătate majoră pentru îmbunătă­­țirea alimentației și a condițiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, când știința și tehnica au reușit să obțină cuceriri stră­lucite care au amplificat în pro­porții grandioase forța și posibi­litățile omului, în diferite părți ale lumii continuă să persiste a­­semenea fenomene ca mizeria și subnutriția , foametea, imense suprafețe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hra­nei populației mereu în creștere a globului și ridicarea neînce­tată a nivelului ei de viață pre­supun transformări economico - sociale, un efort colectiv pe plan internațional pentru ridicarea e­­conomică a regiunilor subdezvol­tate. O premisă esențială o consti­tuie în același timp aplicarea largă a realizărilor tehnico - ști­ințifice in scopuri pașnice, pro­gresul tuturor ramurilor științei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pămîntului. Suntem­ bucuroși să constatăm că în această direcție un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o des­fășoară Asociația dumneavoastră — important for de colaborare internațională în domeniul știin­țelor agricole. Studiile întreprin­se pentru cunoașterea complexă a solului și stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilității lui, cercetările efectu­ate intr-o serie de probleme teo­­r­etice și practice legate de spori­rea producției agricole, contribu­ția substanțială adusă la elabora­rea hărții solurilor lumii, precum și alte valoroase lucrări, se bucu­ră de o înaltă și binemeritată a­­preciere. Cu satisfacție relevăm că, de la Gheorghe Munteanu Murgoci, membru fondator al Asociației Internaționale de Știință a Solu­lui, inițiator al primei conferințe mondiale de pedologie, savanții români au adus și aduc contribu­ția lor la dezvoltarea Asociației și la progresul științelor agricole. Lucrările Congresului și vizite­le în unități industriale și agri­cole, în instituții de cercetare, în­­vățămînt și cultură, în orașele și satele țării vor oferi prilejul cu­noașterii mai îndeaproape a ac­tivității specialiștilor și oamenilor n­oștri de știință din agricultură, a realizărilor obținute de po­porul nostru în domeniul econo­miei și culturii. Impărtășindu-vă cîteva din preocupările noastre în aceste do­­menii, aș dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslă­bite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naționale, a pus conco­mitent în centrul atenției sale dezvoltarea agriculturii și creș­terea producției agricole, ca una din principalele sarcini ale con­strucției economice. Romînia își asigură din producția proprie hra­na populației, aprovizionarea in­dustriei cu materii prime agricole și disponibilități pentru export. In țara noastră, agricultura, re­organizată pe baze noi, este orien­tată pe calea dezvoltării ei in­tensive și multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne și a cuceririlor științei, concen­trării producției în unități spe­cializate, cu înaltă productivitate și eficiență economică — proces in cursul căruia se va realiza transformarea treptată a produc­ției agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrări­lor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigațiilor, folosirea semințelor din soiuri și hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispu­nem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să a­­sigure o abundență de produse agricole. Un obiect de permanentă preo­cupare pentru specialiștii și orga­nele noastre agricole îl constituie utilizarea rațională a fondului funciar, ridicarea fertilității și a capacității lui de producție, stă­­vilirea și combaterea eroziunii solului, terasă­rile și plantațiile masive pe terenurile supuse aces­tui proces, valorificarea solurilor nisipoase și a celor să­ra­turate, a­­du­cerea in circuitul agricol prin îndiguiri și desecări a pămînturi­­lor fertile din luncile­­ principa­lelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dez­voltării agriculturii au soli­citat și solicită o grijă deo­sebită pentru pregătirea ca­drelor de specialiști de toate ca­tegoriile și perfecționarea conti­nuă a cunoștințelor lor profesio­nale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiții de activitate științifică, pentru îmbunătățirea conducerii cercetărilor și legarea cit mai strînsă a științei agricole de practică. Stimați oaspeți, prieteni, Munca și preocupările dv., pre­țioasa activitate pe care o desfă­șurați se bucură de o înaltă con­siderație slujind un țel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activ­itate este legată organic, indisolubil, de menține­rea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută și spri­jină contactele dintre oamenii de știință din toate țările, ca factor de întărire a colaborării interna­ționale, de cunoaștere și apropie­re între popoare, de îmbogățire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale. (APLAUZE), îmi exprim convingerea că lu­crările acestui Congres, care se desfășoară sub lozinca „Pline și pace", vor aduce o contribuție de seamă la dezvoltarea spiritului de înțelegere și colaborare inter­națională, vor sluji cauza plină de măreție a zilelor noastre — pa­cea, bunăstarea și prietenia po­poarelor ! tră­irez Congresului dumneavoas­cel mai deplin succes ! (APLAUZE PUTERNICE). Plecarea delegației Asociației de prietenie sovieto-romîne Luni dimineață a părăsit Ca­pitala delegația Asociației de prietenie so­vie­to - romina, care la invitația Consiliului general ARLUS a făcut o vizită în țara noastră cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a eliberării pa­triei de sub jugul fascist. În timpul șederii în țara noas­tră delegația a participat la ma­nifestările prilejuite de cea de-a XII-a aniversare a eliberării pa­triei, a vizitat Expoziția realiză­rilor economiei naționale a R. P. Române, Muzeul de Artă, noile cartiere de locuințe din Capitală, Combinatul chimic de la Onești, Uzina­ de fire și fibre sintetice de la Sov­inești, Hidrocentrala „V. I. Lenin" de la Bicaz, orașul Brașov, Uzinele „Tractorul" și G.A.C. din comuna Chirnogi. Duminică seară, Consiliul Ge­neral ARLUS a oferit în cinstea delegației o masă tovărășească la care au luat parte membri ai conducerii ARLUS și TRACS, oa­meni de știință, cultură și artă. (Agerpfvs). Anul XIX nr. 5.201­4 pagini 20 bani marți 1 septembrie 1964 Citiți în acest număr : — Pe teme ale învățămîn­­tului de partid : Buna orga­nizare asigură succesul (pag. a 2-a) , — Vizitînd Expoziția rea­lizărilor economiei naționa­le a H. P. Romine (pag. a 3-a) — GENEVA : Conferința internațională a Națiunilor Unite pentru folosirea ener­giei atomice în scopuri paș­nice (pag. a 4-a) COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Popu­lare Române și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugosla­via privind construirea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963 la Belgrad de președintele Consiliului de Stat al Republicii Popu­lare Române, Gheorghe Gheorghiu - Dej, și președintele Repu­blicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porțile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R. P. R. și R.S.F.L s-au înțeles ca în ziua de 7 sep­tembrie 1964 să aibă loc, pe șantierul din sectorul Gura Văii — Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa președintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele R.S.F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito, precum și alte personalități din conducerile de stat și de partid din cele două țări. Economii prin reducerea consumului specific Reducerea consumului specific de piele și talpă constituie una din preocupările principale ale colectivului de muncă de la fa­brica „Străduința" Suceava. De la începutul anului și pînă în prezent, aici s-au economisit 6S.900 dm.p. piele și 2.800 kg. talpă. Din pielea economisită se pot­ confecționa 3.150 perechi bocanci. De menționat că economiile nu s-au făcut în dauna calității. Ca dovadă a crescut și procentul de încălțăminte de calitatea l­a. Lăzi din lemn de foc respirat in lemnul­ de foc, printre lobi­dele cu defecte naturale, se­­ gă­sesc de multe ori și piese care, pe anumite porțiuni, sunt perfect sănătoase. Muncitorii secției lăzi, de la Fălticeni, combinatul­ forestier din folosesc aceste canti­tăți de lemn in scopuri indus­triale. Ei s-au­ angajat să reali­zeze, pînă la sfâ­șitu­l anului, din lemn de foc resortat, 300 m.e. lăzi. Pînă acum au­ și executat din asemenea material peste 200 m.e. lăzi. In scopul reducerii consumu­lui specific, se urmărește ca pie­sele componente ale lăzilor să fie in limita minimă a stasului. De asemenea, în fabricație s-au in­trodus mai multe­­ tipuri de lăzi cu dimensiuni diferite,, ceea ce face, posibil ca o anumită piesă dacă nu corespunde unui tip de lăzi să fie folosită la un 'alt.' tip. Aceste­ măsuri contribuie din plin la reducerea consumului specific de material lemnos la fabrica­rea lăzilor. Coresp. T. NATALIA si GH. ‘CORNEANU ' Plecarea delegației de partid și de stat a R. P. Chineze . Luni dimineață a părăsit Ca­pitala delegația de partid și de stat a R. P. Chineze, care, la invitația C.C. al P.M.R., Consi­liului de Stat și Consiliului de Miniștri al R. P. Române, a par­ticipat la sărbătorirea celei de-a XX-a­­ aniversări a României de sub jugul eliberării fascist. Din delegație au făcut parte : Li Sien-mien, membru al Birou­lui­ Politic al C.C. al P. C. Chi­nez, vicepremier al Consiliului de Stat, conducătorii­ delegației, Liu Ia-lou, membru al C.C. al P. C. Chinez, adjunct al minis­trului apărării naționale, Li Cian, adjunct al lui exterior, ministrului comerțu­Hou De­han, ad­junct al ministrului industriei chimice, membru al Academiei de științe din China, și Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze la Bu­curești. Pe aeroport erau arborate dra­pelele de stat ale R. P. Romine și R. P. Chineze. •La plecare membrii delegației au fost conduși de tovarășii Ion, Gheorghe Maurer, Emil Bodnă­­raș, Chivu Stoica, Gogu Rădu­­lescu, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, Gri­gore Geamă­­nu, secretarul Consiliului de Stat, Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepreședinte al Comitetu­lui de Stat al Planificării bru al Consiliului de Stat, Con­stantin Lăzărescu și Andrei Pă­­t­urari, membri­i supleanți ai C.C.. al P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministru­lui forțelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, și de alte per­soane oficiale. Au fost de față șefi și mem­bri ai misiunilor diplomatice ale țărilor socialiste acreditați în R. P. Romînă, precum și mem­brii ambasadei R. P. Chineze la București. Numeroși oameni ai muncii au salutat călduros delegația. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegației flori. (Agerpres). Plecarea delegației de partid și de stat a R. D. Vietnam Luni dimineața a părăsit Ca­pitala delegația de partid și de stat a R. D. Vietnam care, la invitația C.C. al P.M.R., Consi­liului de Stat și Consiliului de Miniștri al R. P. Române, a par­ticipat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Ro­mâniei de sub jugul fascist. . Din delegație au făcut parte Hoang Van Hoan, membru al Biroului Politic al C.C. al Parti­dului celor ce muncesc din Viet­nam, vicepreședinte al Comite­tului­ Permanent al Adunării Na­­­ționale, conducătorul delegației,­ Hoang Minh Giam, ministrul cul­turii,­ secretar -general -ad­junct al' Partidului Socialist, membru ' în' prezidiul Frontului ’ ' Patriei, Hoang Tu, ambasadorul R. D. Vietnam la București. Pe aeroport erau arborate dra­pelele de stat ale R. P. Romine șî H. D. Vietnam. . . La­, plecare ,mem­brii­­­ delegației; au fost conduși de tovarășii­­ Ale­­­xandru Drăghici, Leontin Sălă­­jan, Roman Moldovan, prim-vi­­cepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe­ Cioară, Constantin Lăzărescu și­ Andrei Păcuraru, membri suple­anți ai C.C. al P.M.R., general-­ colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forțelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe­ Constantin Simion, șef de secție la C.C. .al P.M.R., și de alte per­soană'­ oficială. Au fost'de față șefi­ și membri ai misiunilor diplomatice ale­­ țăr­i­ilor ,'socialiste acreditați ' în:­R.P.'. Romînă, precum și­ membrii am­­basadei R. D. Vietnam la: Bucin*', resti. ' | ■ • . Numeroși, oameni ai muncii au salutat călduros , delegația! Un grup­­ de pionieri a""oferit mem­brilor­ delegației fiori. (Agerpres) ■ Aspect din secția pungi a Combinatului de h­irtie și celuloză din Suceava. Cu planul depășit Colectivul de muncă de la ba­lastiera Verești, raionul Botoșani, și-a realizat planul de producție pe primele 8 luni ale anului încă de pe­­ 16 august a.c. Șirul succe­selor continuă: La extragerea și ciuruitul balastului și pietrișului, planul este realizat în prezent în procent de 162 la sută, expe­­diindu-se peste plan 300 tone ma­terial de construcție. Evidențiați în întrecerea socialistă sunt mun­citorii Gheorghe Lacovici, Zam­fir Bivol, Vladimir Aramă, Ioan Perju și alții. Coresp. ANDREI MELINCOV îmbunătățirea calității obiectelor de menaj­ are Albul imaculat al zăpezii un concurent serios în culoarea noilor articole din porțelan ob­ținute printr-un tratament clar al caolinului. Realizarea spe­cie către industria noastră de spe­cialitate a acestor obiecte se în­cadrează în acțiunea de îmbună­tățire a calității produselor de menaj. Pe această linie în fa­bricile de sticlărie și ceramică fină au fost obținute în ultimul timp și alte succese. In prezent, întreaga cantitate de sticlărie de menaj se produce numai din ni­sip înnobilat, fapt care conferă obiectelor o mare transparență și reflexe cu un efect deosebit. Aplicarea numeroaselor tehno­logii noi — din care marea ma­joritate sunt românești — în ve­derea îmbunătățirii calității măr­furilor a fost însoțită și de spo­rirea producției. (Agerpres) | i Insilozările — Raid-anchetă în raionul Săveni — In agricultura regiunii, paralel cu alte lucrări importante,­­ la ordinea zilei este acum insilozarea porumbului de nutreț J Și a altor furaje. Asigurarea din belșug a animalelor pe timpul­­ iernii cu nutrețuri suculente constituie o preocupare de seamă­­­­ a oamenilor muncii din unitățile agricole socialiste.­­­­ La sfârșitul săptămânii tre­cute, redacția ziarului „Zori noi“­­­­ a organizat un raid-anchetă pe tema însilozărilor în G.A.S.­ și­­ ț G.A.C. din raionul Săveni. Ca urmare a măsurilor luate de că­­­­­­tre consiliul agricol raional, sub conducerea comitetului raional­­ de partid, aici lucrarea decurge, în general, bine. Discuțiile s purtate în preajma începerii a­cestei acțiuni in consiliul agricol,­ cu președinții G.A.C., inginerii și brigadierii zootehnici, precum­­ și demonstrația practică organi­zată la gospodăria colectivă din­­ Petricani și­ arată acum roadele. Totuși, pe unele locuri se mai ma­­­­ni­festă și deficiențe. Iată, de altfel, constatările făcute cu pri­lejul raidului-anchetă : O mie tone — în 4 zile Pregătindu-se bine în vederea însilozării porumbului, lucrătorii de la G.A.S. Dîngenj au la lucru imediat ce a sosit trecut mo­mentul optim pentru aceasta, folosind din plin 4 combine de siloz. Munca a fost bine orga­nizată încă de la început. Pen­tru transportul la siloz al po­rumbului tocat s-au folosit 8 re­­s perci, cite două de fiecare com­bină. Și astfel, în numai 4 zile, aici a fost înfiiorată o cantitate de o mie tone porumb, ceea ce înseamnă că s-a realizat o medie zilnică de 250 tone. O contribuție deosebită și-au adus-o, la executarea acestei lu­crări în ritm intens, zorii comuniști Mihai mecaniza­Bornaz, Ilie Chir­aș și Ioan Crap. De evidențiat este faptul că, pe măsură ce terenul este eli­berat de recoltă, se transportă pe cîmp gunoi de grajd bine putrezit, cite 30 tone la ha., și se execută alături adinei. Aceste lu­crări s-au efectuat deja pe 15 ha. după porumbul pentru siloz. ★ In ritm intens se desfășoară în silozatul porumbului și în alte unități agricole de stat din raion. La Mîndrești, de pildă, vi­neri după-amiază lucrau trei combine și o tocătoare. Nutrețul era bine depozitat în silozuri de beton la suprafață, iar comunis­tul Samson Rodinciuc îl presa cu tractorul. Deși ceva mai rămași în urmă decit cei de la G.A.S. Dîngeni, mîndreștenii seră și ei în scurt timp însiloza­­aproape 600 tone porumb. întrecere Intre colectiviștii din și cei din Dîngeni există: Iacobeni putem spune, o întrecere în ceea ce pri­vește insilozările. Și unii și alții au porumb frumos, și unii și al­ții s-au pregătit temeinic și au organizat astfel munca incit în cel mult 24 de ore să fie acope­rită o groapă de siloz; și unii și alții au mobilizat ia transport a­telaje și din alte brigăzi, în a­­fară de cele ale brigăzii care este la r­înd la însilozat. Așa in­cit, în dimineața zilei de 29 au­gust, iacobenenii aveau însilo­­zate 500 tone porumb, din care o parte un amestec cu frunze și colete de sfeclă de zahăr, iar dîn­­gerienii — 580 tone. Primii folo­sesc două tocători, ceilalți — trei. Totuși, în ceea ce privește vi­teza zilnică există o diferență cam mare: în timp ce la Iaco­­beni se realizează pînă la 160 tone, la Dîngeni (deși se lucrează cu o tocătoare mai mult) — nu­mai 120—130 tone. Aceasta în­seamnă că G.A.C. Dîngeni tre­buie să folosească m­ei intens mij­loacele de care dispune. De alt­fel, trebuie arătat că aici, întru­cât porumbul se dă la tocători direct din căruțe mijloacele de transport pierd mult timp pre­țios așteptând rândul. Sîmbătă, bunăoară, zece care pline stăteau în șir, pe cind ele ar fi putut să descarce lingă tocători. Se mo­tivează însă că este mai ușor dacă se lucrează după „meto­da" pe care ei o practică. O fi, dar... Frunze și cotete de sfeclă Colectiviștii din Avrămeni, mai ales cei din satul Tudor Vla­­d­imirescu, au o bună experiență in ceea ce privește însilozarea fr­unzelor și cotețelor de sfeclă de zahăr. Anul trecut, tudorenii au avut bune rezultate la numai din frunze și coiete silozul de sfeclă, ca și la cel din coceni în amestec cu frunze și coiete. A­­cum, ei tocmai lucrează la în­silozarea acestui furaj, pe mă­sură ce recoltează sfecla de za­hăr. După fiecare strat de frun­ze și coiete în grosime de 10 cm., se presară sare, cite 50 kg. la o tonă de revenind siloz. Procedînd astfel, colectiviștii (Continuare in pagina a 2-a)

Next