Zori Noi, septembrie 1964 (Anul 17, nr. 5201-5226)
1964-09-01 / nr. 5201
I -L LUCRĂRILE CELUI DE AL VIII-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE ȘTIINTA SOLULUI In Sala Palatului R. P. Romînie au început luni dimineață lucrările celui de-al VIII-lea "Congres internațional de știința solului.ră La Congres, care se desfășoaîntre 31 august și 9 septembrie, participă peste 1.200 de specialiști — oameni de știință cu reputație mondială, profesori, cercetători, conducători de institute de cercetări și departamente — din 66 de țări din intreaga lume. iau parte reprezentanți ai Organizației pentru alimentație și agricultură (F.A.O.), ai UNESCO și Agenției Internationale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociației internaționale de știința solului, reprezentanți ai F.A.O., UNESCO și Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei ședințe au luat loc: Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al , R. P. Romine, Alexandru Moghioroș și Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Mihai Dalea, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, președintele Academiei R. P. Romine, Ștefan Bălan, ministrul învâțămîntului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, președintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Comitetului Codarcea, președintele geologic, Ion Cosma, președintele Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanții la Congres au fost salutați de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Române, președintele Comitetului de organizare a celui de-al VIII-lea Congres internațional de știința solului. a] Președintele Consiliului de Stat R. P. Romine, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a rostit cuvintarea inaugurală. Au huat, de asemenea cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, președintele Asociației internaționale de știința solului, acad. prof. Gh. Ionescu-Sisești, din partea Academiei R. P. Romine și a Institutului central de cercetări agricole, prof. dr. Riehar Bradfield, de la Universitatea din Ithaca New York, fost președinte al Asociației internaționale de știința solului, care au salutat pe participanții la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Buren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului, a prezentat darea de seamă asupra activității Asociației în perioada anilor 1960—1964. Ședința plenară, de după-amiaz&, a fost consacrată prezentării proiectului hărții mondiale a solurilor. In legătură cu acest proiect, au prezentat referate : prof. dr.V. A. Korda, directorul departamentului științelor naturale al UNESCO, dr. L. Bran ao, șef al biroului de resurse mondiale ale solurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului. Pe marginea referatelor au avut loc discuții. Timp de 10 zile, participanții la Congres vor dezbate probleme actuale, teoretice și practice ale cunoașterii solurilor, în vederea sporirii producției agricole. (Agerpres) Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimați prieteni și oaspeți, doamnelor și domnilor. Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, in numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii călduroasă Populare Romine, o urare de bun venit eminenților reprezentanți ai științei solului din lumea întreagă, reuniți la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui in Capitala țării noastre. Congresul dv., întrunind savanți din 66 de țări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit și prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare științifică internațională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experiență între specialiști cu înaltă competență și conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuție de seamă la progresul științei, in interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacrați eforturile — sporirea fertilității solului și a capacității lui de producție — suscită atenția nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes și preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătățirea alimentației și a condițiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, când știința și tehnica au reușit să obțină cuceriri strălucite care au amplificat în proporții grandioase forța și posibilitățile omului, în diferite părți ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca mizeria și subnutriția , foametea, imense suprafețe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populației mereu în creștere a globului și ridicarea neîncetată a nivelului ei de viață presupun transformări economico - sociale, un efort colectiv pe plan internațional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esențială o constituie în același timp aplicarea largă a realizărilor tehnico - științifice in scopuri pașnice, progresul tuturor ramurilor științei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pămîntului. Suntem bucuroși să constatăm că în această direcție un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfășoară Asociația dumneavoastră — important for de colaborare internațională în domeniul științelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoașterea complexă a solului și stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilității lui, cercetările efectuate intr-o serie de probleme teoretice și practice legate de sporirea producției agricole, contribuția substanțială adusă la elaborarea hărții solurilor lumii, precum și alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă și binemeritată apreciere. Cu satisfacție relevăm că, de la Gheorghe Munteanu Murgoci, membru fondator al Asociației Internaționale de Știință a Solului, inițiator al primei conferințe mondiale de pedologie, savanții români au adus și aduc contribuția lor la dezvoltarea Asociației și la progresul științelor agricole. Lucrările Congresului și vizitele în unități industriale și agricole, în instituții de cercetare, învățămînt și cultură, în orașele și satele țării vor oferi prilejul cunoașterii mai îndeaproape a activității specialiștilor și oamenilor noștri de știință din agricultură, a realizărilor obținute de poporul nostru în domeniul economiei și culturii. Impărtășindu-vă cîteva din preocupările noastre în aceste domenii, aș dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naționale, a pus concomitent în centrul atenției sale dezvoltarea agriculturii și creșterea producției agricole, ca una din principalele sarcini ale construcției economice. Romînia își asigură din producția proprie hrana populației, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole și disponibilități pentru export. In țara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive și multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne și a cuceririlor științei, concentrării producției în unități specializate, cu înaltă productivitate și eficiență economică — proces in cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producției agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigațiilor, folosirea semințelor din soiuri și hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundență de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiștii și organele noastre agricole îl constituie utilizarea rațională a fondului funciar, ridicarea fertilității și a capacității lui de producție, stăvilirea și combaterea eroziunii solului, terasările și plantațiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase și a celor săraturate, aducerea in circuitul agricol prin îndiguiri și desecări a pămînturilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat și solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialiști de toate categoriile și perfecționarea continuă a cunoștințelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiții de activitate științifică, pentru îmbunătățirea conducerii cercetărilor și legarea cit mai strînsă a științei agricole de practică. Stimați oaspeți, prieteni, Munca și preocupările dv., prețioasa activitate pe care o desfășurați se bucură de o înaltă considerație slujind un țel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil, de menținerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută și sprijină contactele dintre oamenii de știință din toate țările, ca factor de întărire a colaborării internaționale, de cunoaștere și apropiere între popoare, de îmbogățire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale. (APLAUZE), îmi exprim convingerea că lucrările acestui Congres, care se desfășoară sub lozinca „Pline și pace", vor aduce o contribuție de seamă la dezvoltarea spiritului de înțelegere și colaborare internațională, vor sluji cauza plină de măreție a zilelor noastre — pacea, bunăstarea și prietenia popoarelor ! trăirez Congresului dumneavoascel mai deplin succes ! (APLAUZE PUTERNICE). Plecarea delegației Asociației de prietenie sovieto-romîne Luni dimineață a părăsit Capitala delegația Asociației de prietenie sovieto - romina, care la invitația Consiliului general ARLUS a făcut o vizită în țara noastră cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. În timpul șederii în țara noastră delegația a participat la manifestările prilejuite de cea de-a XII-a aniversare a eliberării patriei, a vizitat Expoziția realizărilor economiei naționale a R. P. Române, Muzeul de Artă, noile cartiere de locuințe din Capitală, Combinatul chimic de la Onești, Uzina de fire și fibre sintetice de la Sovinești, Hidrocentrala „V. I. Lenin" de la Bicaz, orașul Brașov, Uzinele „Tractorul" și G.A.C. din comuna Chirnogi. Duminică seară, Consiliul General ARLUS a oferit în cinstea delegației o masă tovărășească la care au luat parte membri ai conducerii ARLUS și TRACS, oameni de știință, cultură și artă. (Agerpfvs). Anul XIX nr. 5.2014 pagini 20 bani marți 1 septembrie 1964 Citiți în acest număr : — Pe teme ale învățămîntului de partid : Buna organizare asigură succesul (pag. a 2-a) , — Vizitînd Expoziția realizărilor economiei naționale a H. P. Romine (pag. a 3-a) — GENEVA : Conferința internațională a Națiunilor Unite pentru folosirea energiei atomice în scopuri pașnice (pag. a 4-a) COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963 la Belgrad de președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu - Dej, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porțile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R. P. R. și R.S.F.L s-au înțeles ca în ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe șantierul din sectorul Gura Văii — Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa președintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele R.S.F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito, precum și alte personalități din conducerile de stat și de partid din cele două țări. Economii prin reducerea consumului specific Reducerea consumului specific de piele și talpă constituie una din preocupările principale ale colectivului de muncă de la fabrica „Străduința" Suceava. De la începutul anului și pînă în prezent, aici s-au economisit 6S.900 dm.p. piele și 2.800 kg. talpă. Din pielea economisită se pot confecționa 3.150 perechi bocanci. De menționat că economiile nu s-au făcut în dauna calității. Ca dovadă a crescut și procentul de încălțăminte de calitatea la. Lăzi din lemn de foc respirat in lemnul de foc, printre lobidele cu defecte naturale, se găsesc de multe ori și piese care, pe anumite porțiuni, sunt perfect sănătoase. Muncitorii secției lăzi, de la Fălticeni, combinatul forestier din folosesc aceste cantități de lemn in scopuri industriale. Ei s-au angajat să realizeze, pînă la sfâșitul anului, din lemn de foc resortat, 300 m.e. lăzi. Pînă acum au și executat din asemenea material peste 200 m.e. lăzi. In scopul reducerii consumului specific, se urmărește ca piesele componente ale lăzilor să fie in limita minimă a stasului. De asemenea, în fabricație s-au introdus mai multe tipuri de lăzi cu dimensiuni diferite,, ceea ce face, posibil ca o anumită piesă dacă nu corespunde unui tip de lăzi să fie folosită la un 'alt.' tip. Aceste măsuri contribuie din plin la reducerea consumului specific de material lemnos la fabricarea lăzilor. Coresp. T. NATALIA si GH. ‘CORNEANU ' Plecarea delegației de partid și de stat a R. P. Chineze . Luni dimineață a părăsit Capitala delegația de partid și de stat a R. P. Chineze, care, la invitația C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a României de sub jugul eliberării fascist. Din delegație au făcut parte : Li Sien-mien, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, conducătorii delegației, Liu Ia-lou, membru al C.C. al P. C. Chinez, adjunct al ministrului apărării naționale, Li Cian, adjunct al lui exterior, ministrului comerțuHou Dehan, adjunct al ministrului industriei chimice, membru al Academiei de științe din China, și Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze la București. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romine și R. P. Chineze. •La plecare membrii delegației au fost conduși de tovarășii Ion, Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Chivu Stoica, Gogu Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării bru al Consiliului de Stat, Constantin Lăzărescu și Andrei Păturari, membrii supleanți ai C.C.. al P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forțelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, și de alte persoane oficiale. Au fost de față șefi și membri ai misiunilor diplomatice ale țărilor socialiste acreditați în R. P. Romînă, precum și membrii ambasadei R. P. Chineze la București. Numeroși oameni ai muncii au salutat călduros delegația. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegației flori. (Agerpres). Plecarea delegației de partid și de stat a R. D. Vietnam Luni dimineața a părăsit Capitala delegația de partid și de stat a R. D. Vietnam care, la invitația C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist. . Din delegație au făcut parte Hoang Van Hoan, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vicepreședinte al Comitetului Permanent al Adunării Naționale, conducătorul delegației, Hoang Minh Giam, ministrul culturii, secretar -general -adjunct al' Partidului Socialist, membru ' în' prezidiul Frontului ’ ' Patriei, Hoang Tu, ambasadorul R. D. Vietnam la București. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romine șî H. D. Vietnam. . . La, plecare ,membrii delegației; au fost conduși de tovarășii Alexandru Drăghici, Leontin Sălăjan, Roman Moldovan, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Cioară, Constantin Lăzărescu și Andrei Păcuraru, membri supleanți ai C.C. al P.M.R., general- colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forțelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe Constantin Simion, șef de secție la C.C. .al P.M.R., și de alte persoană' oficială. Au fost'de față șefi și membri ai misiunilor diplomatice ale țăriilor ,'socialiste acreditați ' în:R.P.'. Romînă, precum și membrii ambasadei R. D. Vietnam la: Bucin*', resti. ' | ■ • . Numeroși, oameni ai muncii au salutat călduros , delegația! Un grup de pionieri a""oferit membrilor delegației fiori. (Agerpres) ■ Aspect din secția pungi a Combinatului de hirtie și celuloză din Suceava. Cu planul depășit Colectivul de muncă de la balastiera Verești, raionul Botoșani, și-a realizat planul de producție pe primele 8 luni ale anului încă de pe 16 august a.c. Șirul succeselor continuă: La extragerea și ciuruitul balastului și pietrișului, planul este realizat în prezent în procent de 162 la sută, expediindu-se peste plan 300 tone material de construcție. Evidențiați în întrecerea socialistă sunt muncitorii Gheorghe Lacovici, Zamfir Bivol, Vladimir Aramă, Ioan Perju și alții. Coresp. ANDREI MELINCOV îmbunătățirea calității obiectelor de menaj are Albul imaculat al zăpezii un concurent serios în culoarea noilor articole din porțelan obținute printr-un tratament clar al caolinului. Realizarea specie către industria noastră de specialitate a acestor obiecte se încadrează în acțiunea de îmbunătățire a calității produselor de menaj. Pe această linie în fabricile de sticlărie și ceramică fină au fost obținute în ultimul timp și alte succese. In prezent, întreaga cantitate de sticlărie de menaj se produce numai din nisip înnobilat, fapt care conferă obiectelor o mare transparență și reflexe cu un efect deosebit. Aplicarea numeroaselor tehnologii noi — din care marea majoritate sunt românești — în vederea îmbunătățirii calității mărfurilor a fost însoțită și de sporirea producției. (Agerpres) | i Insilozările — Raid-anchetă în raionul Săveni — In agricultura regiunii, paralel cu alte lucrări importante, la ordinea zilei este acum insilozarea porumbului de nutreț J Și a altor furaje. Asigurarea din belșug a animalelor pe timpul iernii cu nutrețuri suculente constituie o preocupare de seamă a oamenilor muncii din unitățile agricole socialiste. La sfârșitul săptămânii trecute, redacția ziarului „Zori noi“ a organizat un raid-anchetă pe tema însilozărilor în G.A.S. și ț G.A.C. din raionul Săveni. Ca urmare a măsurilor luate de către consiliul agricol raional, sub conducerea comitetului raional de partid, aici lucrarea decurge, în general, bine. Discuțiile s purtate în preajma începerii acestei acțiuni in consiliul agricol, cu președinții G.A.C., inginerii și brigadierii zootehnici, precum și demonstrația practică organizată la gospodăria colectivă din Petricani și arată acum roadele. Totuși, pe unele locuri se mai manifestă și deficiențe. Iată, de altfel, constatările făcute cu prilejul raidului-anchetă : O mie tone — în 4 zile Pregătindu-se bine în vederea însilozării porumbului, lucrătorii de la G.A.S. Dîngenj au la lucru imediat ce a sosit trecut momentul optim pentru aceasta, folosind din plin 4 combine de siloz. Munca a fost bine organizată încă de la început. Pentru transportul la siloz al porumbului tocat s-au folosit 8 res perci, cite două de fiecare combină. Și astfel, în numai 4 zile, aici a fost înfiiorată o cantitate de o mie tone porumb, ceea ce înseamnă că s-a realizat o medie zilnică de 250 tone. O contribuție deosebită și-au adus-o, la executarea acestei lucrări în ritm intens, zorii comuniști Mihai mecanizaBornaz, Ilie Chiraș și Ioan Crap. De evidențiat este faptul că, pe măsură ce terenul este eliberat de recoltă, se transportă pe cîmp gunoi de grajd bine putrezit, cite 30 tone la ha., și se execută alături adinei. Aceste lucrări s-au efectuat deja pe 15 ha. după porumbul pentru siloz. ★ In ritm intens se desfășoară în silozatul porumbului și în alte unități agricole de stat din raion. La Mîndrești, de pildă, vineri după-amiază lucrau trei combine și o tocătoare. Nutrețul era bine depozitat în silozuri de beton la suprafață, iar comunistul Samson Rodinciuc îl presa cu tractorul. Deși ceva mai rămași în urmă decit cei de la G.A.S. Dîngeni, mîndreștenii seră și ei în scurt timp însilozaaproape 600 tone porumb. întrecere Intre colectiviștii din și cei din Dîngeni există: Iacobeni putem spune, o întrecere în ceea ce privește insilozările. Și unii și alții au porumb frumos, și unii și alții s-au pregătit temeinic și au organizat astfel munca incit în cel mult 24 de ore să fie acoperită o groapă de siloz; și unii și alții au mobilizat ia transport atelaje și din alte brigăzi, în afară de cele ale brigăzii care este la rînd la însilozat. Așa incit, în dimineața zilei de 29 august, iacobenenii aveau însilozate 500 tone porumb, din care o parte un amestec cu frunze și colete de sfeclă de zahăr, iar dîngerienii — 580 tone. Primii folosesc două tocători, ceilalți — trei. Totuși, în ceea ce privește viteza zilnică există o diferență cam mare: în timp ce la Iacobeni se realizează pînă la 160 tone, la Dîngeni (deși se lucrează cu o tocătoare mai mult) — numai 120—130 tone. Aceasta înseamnă că G.A.C. Dîngeni trebuie să folosească mei intens mijloacele de care dispune. De altfel, trebuie arătat că aici, întrucât porumbul se dă la tocători direct din căruțe mijloacele de transport pierd mult timp prețios așteptând rândul. Sîmbătă, bunăoară, zece care pline stăteau în șir, pe cind ele ar fi putut să descarce lingă tocători. Se motivează însă că este mai ușor dacă se lucrează după „metoda" pe care ei o practică. O fi, dar... Frunze și cotete de sfeclă Colectiviștii din Avrămeni, mai ales cei din satul Tudor Vladimirescu, au o bună experiență in ceea ce privește însilozarea frunzelor și cotețelor de sfeclă de zahăr. Anul trecut, tudorenii au avut bune rezultate la numai din frunze și coiete silozul de sfeclă, ca și la cel din coceni în amestec cu frunze și coiete. Acum, ei tocmai lucrează la însilozarea acestui furaj, pe măsură ce recoltează sfecla de zahăr. După fiecare strat de frunze și coiete în grosime de 10 cm., se presară sare, cite 50 kg. la o tonă de revenind siloz. Procedînd astfel, colectiviștii (Continuare in pagina a 2-a)