Zori Noi, aprilie 1965 (Anul 18, nr. 5382-5407)

1965-04-01 / nr. 5382

org­in al comitetului regional suceava al p.m.r. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIX nr. 5382­4 pagini 25 ț>ani joi 1 aprilie 1965 Și de felul cum se face retezatul buștenilor depinde valorificarea complexă a masei lemnoase. La U.S.S. Vatra Dornei această operațiune este executată cu multă atenție de către echipa condusă de Gheorghe Leonte. Foto : I. NEGREA SA FOLOSIM CHIBZUIT CREDITELE DE MICĂ MECANIZARE Creditele de mică mecani­zare au un rol deosebit de important pentru ridicarea nivelului tehnic al producției, contribuind la spo­rirea productivității muncii, la îmbunătățirea calității produselor, la reducerea prețului de cost. In anii trecuți, colectivele întreprin­derilor și organizațiilor economice din regiunea noastră s-au convins de avantajele folosirii acestor cre­dite. In 1964, de exemplu, valoa­rea celor 263 credite pentru mici mecanizări acordate de bancă se cifrează la 15.601.000 lei. Volu­mul acestora este în creștere față de anul 1963 cu 32 la sută. După calculele preliminare efectuate, rezultă că anual, in urma intro­ducerii lucrărilor de mică meca­nizare pentru care s-au acordat credite, vor rezulta economii în­­sumînd 13.627.000 lei. Aceasta în­seamnă că există condiții pentru rambursarea operativă a împru­muturilor. Cea mai mare parte a creditelor au fost acordate întreprinderilor forestiere, apoi celor aparținind ministerului industriei ușoare și alimentare, și industriei locale, întreprinderilor aparținind Mi­nisterului Economiei Forestiere li s-a acordat anul trecut,­ sub for­mă de împrumut, peste 4 mili­oane. Numai întreprinderea fores­tieră Moldovița a avut de exe­cutat 12 lucrări. Șapte dintre a­­cestea au menirea să contribuie nemijlocit la creșterea producti­vității muncii și reducerea pre­țului de cost. Dintre acestea tre­buie amintite mecanizarea depo­zitului final Dragoșa, remontarea a patru amenajarea funiculare tip Mîneciu, transportoarelor spălătorului de bușteni de la Fa­­i­brica Moldovița. Preocupare pen­tru folosirea eficientă a creditelor au manifestat, și forestierii din Fălticeni. Mecanizarea operațiu­nilor de grunduri binale și a trans­portului binalelor la depozitul de expediție, de exemplu, a sporit mult productivitatea muncii și permite economisirea în fiecare an a sumei de 28.000 lei. De asemenea, construcția stațiilor de dedurizare a apei la unitățile de industrializare din Rișca și Fălti­ceni și c.f.f. permite, ca urmare a eliminării consumului de ne­­­incrustant, economisirea sumei de 147.000 lei anual. Folosind fon­durile de mică mecanizare, între­prinderea forestieră Rădăuți a executat trei instalații pentru eva­porarea apei la mașinile de for­ă de la fabricile de cherestea, a construit două descărcătoare me­canice a materialului lemnos, a reinstalat mai multe funiculare, întreprinderile de industrie lo­cală au solicitat credite de mică mecanizare pe care le-au folosit mai ales pentru procurarea a­­numitor utilaje și mecanisme ne­cesare procesului de producție, întreprinderea de industrie locală din Fălticeni­­ i-a procurat, și in­stalat un excavator draglină pe ca­re-l folosește la extragerea ba­lastului din albia riului Siret. Ca urm­are a folosirii draglinei timp de șase luni, s-au înregis­trat beneficii însumînd 109.000 lei. I.M.I.L. Rădăuți și-a procurat utilaje pentru mărirea capacității de producție a secțiilor de tîm­­plărie, de fabricarea chioșcurilor comerciale și a pieselor auto. Preocupare pentru introducerea lucrărilor de mică mecanizare, pentru folosirea eficientă a cre­ditelor acordate au manifestat și întreprinderile aparținind minis­terului industriei ușoare și ali­mentare, dintre care amintim I.I.S. „Fuiorul“ - Suceava, fabri­ca „Străduința“, I.R.I.C. Sunt însă și conduceri de în­treprinderi care, fie că nu se pre­ocupă de întocmirea documenta­țiilor și solicitarea creditelor, fie că neglijează punerea în fun­cțiune a lucrărilor la termenele­ planificatei întreprinderea foresti­eră Falcău, de exemplu, și-a stabilit în planul M.T.O. ca, fo­losind credite de mică mecani­zare, să introducă­ trei ferăstraie­ electrice și­­ o instalație pentru eliminarea rumegușului. Aplicate, amîndouă prevederile ar fi per­mis economisirea muncii a 40 de lucrători. Și la Fabrica de con­serve din­­ legume și fructe Bur­­dujeni s-a prevăzut ca prin fo­losirea creditelor de mică meca­nizare , să se confecționeze trans­portorul la­ magazia de produse fi­nite și un ascensor pentru de­servirea f­ubsolu­lui,­­ care ar fi IUCIA LEONTE șefa serviciului plan din sucursala regională a Băncii de stat Suceava (Continuare în pag. a 3-a) Citiți IN ACEST NUMĂR: □ Viața de partid Organizația de bază și cadrele tehnice □ Experiențe interesan­te privind cultura mazării de cîmp (pag. a 2-a) D Instruirea propagandiștilor (pag. a 2-a) □ Oameni, fapte, scrisori (pag. a 3-a) □ Actualitap din tari socialiste (pag. a 3-a) □ Ultimele evenimente internationale (pag. a 4-a) (pag. a 2-a) Tipărituri în sprijinul creșterii Pentru a generaliza experiența înaintată dobîndită de unitățile agricole socialiste din regiune în sporirea producției agricole ve­getale și animale, sec­ția de propagandă și agitație a comitetu­lui regional, de partid a editat 12 titluri de broșuri și foi volan­te, intr-un tiraj total de peste­ 60.000 de exemplare. Broșura intitulată : „Folosirea rațională a pămîntu­­lui“ redă unele din metodele folosite de cooperativele agricole de producție din re­giune în organizarea teritoriului, amplasa­rea centrelor de pro­ducție, amplasarea și dimensionarea catego­riilor de folosință a terenului etc. altă broșură, intitulată : „Cum putem spori producția de lapte", împărtășește experien­ța gospodăriei agricole de stat. Dîngeni — Să­­veni și a cooperative­lor agricole de pro­ducție din Pâtrăuți— Suceava și Udești — Fălticeni, care în anul trecut au obținut pro­ducții mari de lapte. Alte tipărituri din ci­clul celor amintite re­dau experiența unor unități agricole socia­liste din regiune în cultivarea orzoaicei, a culturilor intercalate, a cartofilor timpurii și altele. In broșura intitulată „Folosirea rațională și cet mai eficientă a în­grășămintelor chimi­ce", cooperatorii din regiune au un bogat material instructiv pri­vind folosirea cantită­ților sporite de în­grășăminte chimice, pe care statul le-a pus la dispoziția lor. Interesantă este și broșura „Semănătoa­rea 2 S.P.C. 2" care redă pe larg modul de pregătire, reglare și folosire corectă a a­­cestei mașini. Intr-un număr mare de e­­xemplare a fost editat și planul de măsuri al consiliului agricol regional cu privire la pregătirea și desfășu­rarea lucrărilor agri­cole de primăvară, producției agricole A­ctualitatea PRIMELE PLUTE PE BISTRIȚA - Semn al sosirii primăverii în Țara Dornelor, pe lingă apariția gingașilor ghiocei, e și pornirea plutelor pe vijelioasa seri, de la barajul Bîtca, Bistriță, cîțiva încercați plutași din cunoscuta brigadă fruntașă în întrecerea so­cialistă, condusă de Viorel Drăgan din cadrul ■ Întreprinderii Fores­tiere Iacobeni, au­ pornit cu pri­mele plute din­­ fpst sezon spre depozitele, de la Iacobeni și gestru. Sunt primele­ cantități Ar­­de­lemn din cca.92.000 m.c. bușteni ce vor fi transportați în acest an pe calea apelor la I.F. Iaco­­beni. Sub îndrumarea comitetu­lui de partid și­ cu sprijinul comi­tetului sindicatului, conducerea întreprinderii a luat din vreme măsuri pentru realizarea in bune condițiuni a sarcinilor la plutărit. încă din perioada de iarnă s-au­­ apropiat la malul apelor circa 70.000 m.c. material lemnos, iar schelele de legare au fost apro­vizionate cu șprangă și alte ma­teriale și dotate cu tractoare pentru transport și apropiat. Tot­odată, au fost asigurate și con­diții bune de cazare și transport pentru plutași. NO­UI. ORAR­II, CURSEI TAROM De la 1 aprilie a.c. intră în vi­goare un nou orar de zbor al curselor avionului care circulă pe ruta București — Suceava. Astfel, avionul pleacă din Bucu­rești la orele 7,55, ajunge la Ba­cău la 9,05, de unde pleacă la ora 9,30 și ajunge la Suceava la orele 10,10. Din Suceava plea­că la 10,40, sosește la Bacău la 11,20, pleacă de acolo la 11,45 și sosește la Băneasa la 12,55. Noul orar este valabil pînă la data de 30 aprilie. Menționăm că avionul circulă numai în zilele de marți, joi și sîmbătă. SEZON DE VINATOARE LA COCOȘUL DE MUNTE Sosirea anotimpului călduros rezervă vînătorilor surprize dintre crele mai plăcute. Pe versanții munților zăpada mai stăruie încă, iar florile primăverii în­­tîrzie. Cu toate acestea, amatorii plăcerilor cinegetice străbat că­rările șerpuinde, în căutarea vî­­natului. De data aceasta ei nu vor mai urmări cerbul maestos, ursul sihastru sau vicleana vulpe. De la 1 aprilie se deschide vînă­­oarea la cocoșul de munte. Cei mai iscusiți vînători vor primi autorizații speciale pentru a re­colta acest prețios trofeu din fon­durile silvice ale raioanelor Va­tra Dornei, Cîmpulung și Rădă­uți. Vînătoarea la cocoșul de munte se va închide la 15 mai. Interior din magazinul de Artizanat din Câmpulung. Plenara comitetului regional de partid La Suceava a avut loc plenara comitetului regional de partid. Pe lângă membrii comitetului regional de partid, la plenară au participat primii secretari și alți membri ai birourilor comitetelor de partid raionale și orășenești de subordonare re­gională, activiști ai comitetului regional de partid, conducătorii organizațiilor de masă regionale, di­rectori, secretari ai organizațiilor de partid, ingi­neri și tehnicieni din întreprinderi. La lucrările plenarei au luat parte, de aseme­nea, activiști din aparatul C.C. al P.M.R., tovarăși din conducerea unor ministere, din direcțiile gene­rale ale ministerelor. Plenara a dezbătut activitatea organelor și or­ganizațiilor de partid din întreprinderile indus­triale ale regiunii pentru îmbunătățirea calității produselor, lărgirea gamei sortimentelor și înde­plinirea exemplară a sarcinilor de export. La discuții au luat cuvîntul un număr însem­nat de tovarăși. Vorbitorii au subliniat că respec­tarea tehnologiei de fabricație, executarea fiecărei operații la un înalt nivel calitativ, ridicarea califi­cării profesionale, justa repartizare a cadrelor teh­nice pe schimburi, întărirea controlu­lui C.T.C., munca politică și cultural-educativă pentru ridica­rea conștiinței și întăririi răspunderii personale sunt factori care contribuie nemijlocit la îmbună­tățirea continuă a calității produselor. In același timp, participanții la discuții au făcut propuneri prețioase menite să ducă la obținerea de noi succese pe linia ridicării continue a calității pro­duselor. In încheierea discuțiilor la acest punct a luat cuvîntul tovarășul Ene Țurcanu, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comitetului regional de partid, care a subliniat sarcinile care stau în fața organelor și organizațiilor de partid privind îmbunătățirea calității produselor, lărgirea gamei sortimentelor și îndeplinirea sarcinilor pentru export. In problema dezbătută, plenara a adoptat un plan de măsuri. In partea a doua a plenarei s-a prezentat o informare cu privire la activitatea biroului comi­tetului regional de partid de la ultima plenară și pînă în prezent. In încheiere, plenara a aprobat unele măsuri organizatorice. LA ÎNCEPUT DE CAMPANIE indicații binevenite Fălticeni. La sfirșitul săptămânii trecute, curtea școlii profesionale de mecanici agricoli din locali­tate se umpluse de lume: pre­ședinții, inginerii și brigadierii din cooperativele agricole de produc­ție­ din raion, șefii brigăzilor de tractoare de la S.M.T. Spătărești etc. Avea să­­ li se dea ultimele indicații cu privire­­ la folosirea di­feritelor mașini­ agricole și la mo­dul de funcționare a acestora. Fă­­cind cerc in jurul uneia sau alteia dintre mașini, ei au primit expli­cații de lă tovarășii ing. Petru Urdăreanu, directorul S.M.T. Spă­tărești, și Manole Rusu, inginer mecanic șef la această stațiune. Vorbind despre mecanizarea lu­crărilor la cultura cartofului, to­varășul Petru Urdăreanu a spus, printre altele : — Și in primăvara anului tre­cut, multe unități agricole coo­peratiste din raionul nostru au e­­xecutat mecanizat deschiderea ri­golelor pentru plantatul cartofilor. De data aceasta va trebui să se procedeze la fel peste tot. Tot­odată, tin să menționez că la cultivatoru­l C.P.U. adaptat pentru deschisul rigolelor noi am așe­zat acum piesele active la dis­tanta de 70 cm. iulie etc. pentru a se putea apoi efectua prăjitul mecanic. In plus, in scopul de a veni în ajutorul cooperatorilor a­­gricoli la asigurarea unei densi­tăți optime de cuiburi la ha., am așezat in spatele cultivatorului C.P.U. niște discuri prevăzute cu pinteni, pentru a marca distanța dintre cuiburi. Priviți! Cei prezenți au apreciat mult această inovație a mecanizatorilor. Ei și-au notat că pot alege discuri cu pinteni dispuși in funcție de densitatea ce vor să o asigure; unele marchează cuiburile din 26 in 26 cm., ceea ce revin 55.000 cuiburi la ha., altele — din 30 in 30 cm. (48.000 cuiburi la ha.), iar altele — din 3­1 in 34 cm. (42.000—43.000 cuiburi la ha). S-a făcut însă propunerea ca pinte­nii să fie mult mai lați, pentru a marca mai proeminent locul cui­bului. Conducerea S.M.T. și-a în­sușit această propunere. După ce s-a făcut o probă prac­tică cu această mașină, discuțiile au continuat in jurul dizlocătoru­­lui de sfeclă, adaptat și el tot pentru deschiderea rigolelor marcarea cuiburilor, în jurul ma­și­ninii de semănat S.U. 29, pregătită pentru semănatul in benzi la sfe­cla de zahăr, ceea ce va permite executarea prășitului mecanic și la această cultură. Distanța dintre pa­tine este dispusă astfel: 45 cm., ■70 cm., 45 cm., 45 cm., 45 cm., 70 cm., 45 cm., in așa fel incit rotile tractorului trec pe rîndurile late de 70 cm. Participanților li s-au mai ară­tat și modul cum se pregătește mașina S. U. 29 pentru semănatul trifolienelor, apoi mașina specială 2 S.P.C. 2 etc. Fotoreportaj : D. T. VINTU „Vom folosi din plin mași­na 2 S.F.C. 2 la semănatul porumbului" — iată hotărîrea ce se citește pe fețele celor prezenți la discuția amintită. in jurul cultivatorului­ C.P.U. adaptat pentru deschiderea­­ ri­­i­golelor și marcarea cuiburilor de cartofi. ULTIMELE 24 DE ORE PE GLOB SCHIMBUL­­ INSTRUMENTE­LOR DE RATIFICARE A ACORDULUI DE COLABO­RARE TEHNICO-STIINTIFICA ROMINO-ITALIA. La Ministerul Afacerilor Ex­terne al Italiei a avut loc sch­im­­bul instrumentelor de ratificare a­­ acordului de colaborare teh­­nico-științifică între R.P. Romi­na și Italia semnat la București la 16 iunie 1964. INSTITUTUL­ SEISMOLOGIE DIN ATENA a făcut cunoscut că în dimineața zilei de 31 martie în Grecia s-a produs un puternic cutremur de pămînt al cărui epicentru a fost­­ locali­zat la 260 km. de Atena. Au fost avariate mai multe clădiri, iar numeroase persoane au fost­­ rănite. Cutremurul din Grecia, care a durat aproximativ 54 de secunde, a fost resimțit și în Italia. AVIOANE AMERICANE ȘI SUD-VIETNAMEZE AU BOM­BARDAT DIN NOU R.D. VIETNAM Intr-un mesaj adresat pre­ședintelui Comisiei­ internațio­nale de supraveghere și control, colonelul Ha. Van Lau, șeful misiunii­ de legătură a înaltu­lui­­ Comandament al­­ Armatei Populare Vietnameze, arătă că la 31 martie, numeroase valuri de avioane turboreactoare și turbopropulsoare americane și sud-vietnameze au pătruns în spațiul aerian al R.D. Vietnam și au bombardat regiuni popu­late. Primele rapoarte arată că unitățile Armatei Populare Vietnameze au doborît 12 a­­vioane și au avariat multe altele. (Citiți în pagina a 4-a alte știri în legătură cu situația din Vietnam). SESIUNEA CONSILIULUI PERMANENT AL N.A.T.O. Consiliul Permanent al NATO s-a întrunit miercuri în sesiune ordinară la Paris. La lucrări, care vor dura două zile, parti­cipă miniștrii de externe ,sau adjuncții lor. In cursul celor două ședințe de miercuri au fost dezbătute problemele situației din Orientul Apropiat. Problema in­­dochineză va fi examinată joi.

Next