Zori Noi, septembrie 1966 (Anul 19, nr. 5821-5846)
1966-09-01 / nr. 5821
í > V Á Anul XXi nr. 5821 4 pagini 25 bani joi 1 septembrie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional . O scrisoare expediată pe adresa redacției sesiza faptul că Fabrica de cherestea din Cacica și întreprinderea de industrie locală „Lupta pentru pace” din Dorohoi nu-și respectă obligațiile contractuale față de întreprinderea comerțului cu ridicata pentru produse metalo-chimice (I.C.R.M.) Suceava, privind livrarea unor articole de uz casnic și gospodăresc. Ca urmare, lucrătorii întreprinderii sucevene trebuie să se deplaseze, pentru procurarea acestor mărfuri, la alte unități din țară, care le livrează numai în cazul cînd dispun de surplusuri. Cum e și firesc, sporesc cheltuielile de circulație, ceea ce influențează negativ realizarea indicatorilor de plan. Pentru a cunoaște cauzele care au dus la neajunsurile create ne-am deplasat la unitățile amintite. Iată cîteva constatări : La Fabrica de cherestea din Cacica a luat ființă de curînd o secție care, valorificând lemnul rezultat după sortare, va produce articole de uz casnic. E de prisos să mai amintim avantajele economice ale acestei inițiative. Păcat însă că sarcina fiind încredințată unor persoana mai puțin competente, cărora nu li s-au acordat nici sprijinul și nici îndrumarea necesară din partea întreprinderii forestiere Gura-Humorului, unitate tutelară, s-au creat situații dintre cele mai neplăcute, ale căror consecințe le-au suferit, firește, consumatorii. . Pentru înființarea secției s-au solicitat Filialei Gura- Humorului a Băncii Naționale fonduri în valoare de 300.000 lei. Cum acestea nu se acordă decît în baza unor documentații bine argumentate, din care să rezulte, înainte de toate, că lucrările preconizate vor aduce beneficii, iar produsele au asigurată desfacerea, s-a trecut la depistarea unor clienți. I.C.R.M. Suceava, găsind mai avantajos să se aprovizioneze de la o unitate din regiune, a încheiat un contract pentru livrarea a 23 articole de uz casnic, începînd cu luna aprilie. Dar au trecut și luna aprilie, și mai, și iunie fără ca furnizorul să-și respecte obligațiile contractuale care de fapt nu aveau nici un temei real atunci cînd au fost trecute în actul respectiv. Secția, care în luna aprilie trebuia să livreze primele cantități de produse, nici nu era înființată ! Curios este că cei de la I.F. Gura-Humorului, deși cunoșteau greutățile inerente începutului, fără a avea vreo premiză certă de respectare a obligațiilor, au considerat că pot consemna în contract date fictive. I.C.R.M. Suceava s-a pomenit în trimestrul II lipsită de articole de care populația avea neapărată nevoie. A fost pusă în situația să solicite umerașe la Sighișoara, linguri de lemn la Bistrița, coșuri din nuiele la Turda, dar, în cele mai multe cazuri, neavînd contracte încheiate, i s-a refuzat livrarea produselor. CARMEN FANĂ (Continuare în pagina a III-a) - Răspunderea de a fi parte contractantă Consfătuire cu silvicultorii Marți, 30 august a.c., a avut loc la Ciocănești, raionul Vatra Dornei, o consfătuire tehnico-științifică privind cultura puieților în pepiniere, plantarea și protecția arboretelor tinere împotriva dăunătorilor. Au participat ingineri și specialiști din ocoalele silvice și întreprinderile forestiere de pe valea Bistriței și a Dornelor. Referatele prezentate de inginerii Radu Ichim, șeful Ocolului silvic Iacobeni, și Dumitru Joltea, șeful Ocolului silvic Dorna-Candreni, au evidențiat rezultatele și experiența cercetărilor întreprinse în cele două unități privind temele puse în discuție. După expunerea referatelor s-au vizitat pepinierele de la Gîndacu și Diaca, din preajma comunei Ciocănești. Aici s-au dat ample explicații cu privire la metodele de însămînțare a puieților, de pregătire a solului, de întreținere și protecție a culturilor. Au urmat apoi discuții. Silvicultorii dorneni au împărtășit din experiența muncii lor de refacere a patrimoniului forestier. Sarcinile imediate și de viitor au constituit, de asemenea, subiectul discuțiilor purtate. Inițiativa de a organiza o asemenea acțiune s-a dovedit utilă și fructuoasă. O cerință esențială : organizarea științifică a producției Prezente în viitor Trepte spre creșterea rentabilității Trăsătura principală — dinamismul In zori, spre parchetul de exploatare RECOLTA DE AZI, DE MIlNE TRANSPORTURILE TOAMNEI O) $ Ce conține pianul de transporturi și ce nu conține . Sînt posibilități dar nu și cerințe . Măsuri luate pe jumătate Toamna primului an al actualului cincinal se anunță bogată. Recoltele de floarea - soarelui, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr sînt bune. Oamenii muncii din agricultură sînt pregătiți să culeagă la timp și fără risipă rodul muncii de un an de zile ? La această întrebare răspund : CONSTANTIN BEJAN vicepreședinte la cooperativa agricolă din Bobulești — Anul trecut porumbul nu ni s-a depreciat, dar împărțitul la zi-muncă l-am terminat tîrziu. Sigur, cooperatorii au fost nemulțumiți de acest lucru. De aceea, pentru strînsul recoltei actuale am luat măsuri mai bune. Recolta de floarea - soarelui va fi strînsă cu cele 40 atelaje și 4 autocamioane ale noastre, precum și cu remorci de la S. M. T. La porumb nu putem face față cu aceste mijloace. Am hotărît să confecționăm 16 sănioaie, ce vor fi trase de tractoare. 8 sînt gata, iar restul vor fi lucrate în aceste zile. în vară, la eliberat terenul de paie, am utilizat două sănioaie la un tractor, în timp ce una era dusă la șiră, cealaltă se afla la încărcat pe teren. Ne gîndim să întrebuințăm metoda și mai departe. Cu acestea vom putea elibera circa 80 ha. pe zi. Și, în plus, se va lucra și cu atelajele. Cultivăm 800 ha. porumb. Deci, luînd în calcul chiar și defecțiunile ce se pot ivi, în două săptămîni tot terminăm cu transportul porumbului la aici. Notînd ca meritoriu interesul de care ne vorbea tovarășul vicepreședinte, remarcăm totuși că și la Bobulești există loc pentru mai mult. De pildă, cu un plus de grijă, se puteau asigura toate materialele necesare pentru sănioaie, iar acestea să fi fost gata la ora actuală. Căci pînă cînd va fi nevoie de ele au mai rămas puține zile. ILIE FETCOSCHI președintele cooperativei agricole din Ștefănești — Avem plan de transport. NI parcurgem: Rezultă că această cooperativă agricolă ar avea de transportat în total 4.230 tone în această toamnă care, în 21 de zile, pot să se afle la locul de destinație. Un sumar calcul arată însă că de pe cele 888 ha. cu porumb va fi de transportat o producție (Continuare în pagina a III-a) I Plecarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer în Grecia Miercuri dimineață a părăsit Capitala, plecînd la Atena, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care răspunzînd invitației primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia. împreună cu președintele Consiliului de Miniștri a plecat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, precum și un grup de consilieri și experți. Pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Constanța Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniștri. Au fost de față Spyros Adamopoulos, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la București și membri ai ambasadei. (Agerpres) Sosirea la Atena ATENA 31. Trimișii speciali Agerpres, Gh. Secuiu și C. Alexandroaie, transmit: Miercuri la amiază, delegația guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Greciei, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri au sosit Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Bălăci, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, precum și un grup de consilieri și experți. Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României și Greciei, oaspeții români au fost întîmpinați de Stephanos Stephanopoulos, primul ministru al Regatului Greciei, Ioannis Toumbas, ministrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Arghyropulo, ambasadorul Greciei la București, și de alte persoane oficiale. In întâmpinare au venit, de asemenea, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Atena, membri ai Ambasadei și agenției noastre economice. După prezentarea persoanelor oficiale aflate pe aeroport, premierul român a primit raportul comandantului gărzii de onoare. Fanfara militară a intonat imnurile de stat ale României și Greciei. Premierul Ion Gheorghe Maurer, împreună cu primul ministru al Greciei, Stephanos Stephanopoulos, au trecut în revistă garda de onoare. Adresînd tovarășului Ion Gheorghe Maurer și celorlalți oaspeți români un cuvînt de bun sosit, premierul Stephanos Stephanopoulos a spus : „Cu mare plăcere vă asigur. Excelență, că vizita domniei voastre și a domnului ministru al afacerilor externe se va desfășura sub semnul celei mai mari bunăvoințe. Suntem bucuroși de faptul că vom putea deveni împreună cu voastre fondatorii Excelențele unei noi ere în relațiile greco - române. In numele poporului grec și al guvernului regal, urez Excelenței voastre, domnule președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, și Excelenței voastre, domnule ministru al afacerilor externe, bun venit în Grecia“. In cuvîntarea de răspuns, președintele Consiliului de Miniștri al României, Ion Gheorghe Maurer, după ce a mulțumit gazdelor pentru amabila invitație de a vizita Grecia, a spus : „Venind în țara dv. aducem poporului grec mesajul de prietenie al poporului român, animați de dorința sinceră de a căuta împreună cu Excelența voastră, domnule prim-ministru, și cu distinșii dv. colaboratori, căile și mijloacele de promovare a relațiilor tradiționale de bună vecinătate dintre țările noastre. Așteptăm cu interes convorbirile pe care le vom avea cu Excelența noastră și vizitele care ne, vor oferi posibilitatea să admirăm vestigiile trecutului legendar al eroicului popor elen și să cunoaștem preocupările și activitatea sa prezentă, consacrată progresului și prosperității patriei“. In încheiere, român a mulțumit premierul pentru primirea prietenească făcută. Șefii guvernelor celor două țări s-au întreținut cordial în salonul oficial al aerogării. Răspunzînd la întrebările ziariștilor, premierul român a arătat că a venit în Grecia cu dorința sinceră de a strînge legăturile de prietenie și cooperare dintre cele doua țări, ceea ce corespunde nu numai intereselor ambelor popoare, ci și îmbunătățirii continue a atmosferei în regiunea balcanică. Exemplul colaborării dintre țările noastre, a adăugat șeful guvernului român, poate servi și la îmbunătățirea climatului internațional. De la aeroport, oaspeții români, însoțiți de persoanele oficiale venite în întîmpinare, s-au îndreptat spre reședința ce le-a fost rezervată. începerea convorbirilor oficiale Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Din partea greacă au participat Ioannis Toumbas, ministru de externe, T. Rentis, adjunct al ministrului de externe, E. Gouras, ambasador, A. Arghyropulo, ambasadorul Greciei la București. Au luat parte, de asemenea, consilieri și experți ai ambelor delegații. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă sinceră, cordială. (In pagina a IV-a — alte relatări despre vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer în Grecia) Miercuri după-amiază. Atena au început convorbiririle oficiale între președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și primul ministru al Regatului Greciei, Stephanos Stephanopoulos. Din partea română au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Grecia, Alexandru Bălăci, vicepreședinte al Componentele biografiei Artemizei Ignătescu n-au nimic senzațional. Un reporter grăbit ar nota — din cîteva linii — ceea ce este comun multor oameni. Intr-adevăr, femeia aceasta a trebuit să parcurgă un drum anevoios pînă la descoperirea unei pasiuni. Și tocmai lucrul acesta este greu de surprins pentru acel care încearcă să-i descifreze sensul vieții. Atunci, în perioada grea războiului și a refacerii economiei distruse de hitleriști, pe umerii ei apăsa o sarcină dublă : grija față de cei 5 frați mai mici și munca neobosită pentru asigurarea unor condiții cît de cît omenești de existență. I-a fost dat, deci, să cunoască din plin greutățile. Un fapt deosebit care i-a dezvăluit o nouă demnitate umană : primirea în P.C.R. Biografia sa se desfășoară paralel cu o pasiune constantă. Intr-una din zile, participînd la o manifestare culturală, a rămas entuziasmată atît de artiștii amatori cît și de felul cum publicul a primit spectacolul. Atunci s-a hotărît să compună o scrisoare pentru ziar. Nu mică i-a fost bucuria cînd, peste cîteva zile, sub înșiruirea rîndurilor ce consemnau desfășurarea evenimentului și-a citit propriul său nume tipărit cu litere deosebite. Acest fapt a avut loc în 1949. De atunci, timp de 17 ani, numele său a putut fi întânit, uneori mai des, alteori mai rar, în coloanele ziarului. Amintirile bucuriilor s-au întipărit în minte și în inimă parcă cu puterea unor inscripții. Și așa, an de an, pasiunea scrisului a devenit ceva constant în activitatea Artemizei Ignătescu. Acasă, în cîteva mape, păstrează un „trofeu“ prețios : tăieturi din ziare. Sînt articole și reportaje de care o leagă amintiri dragi. Acum, Artemiza Ignătescu este redactor - responsabil la stația de radioficare a orașului Cîmpulung. Aici își continuă pasiunea sa. O precizare : la bucuria culegerii și redactării materialelor se adaugă difuzarea lor pînă la urechea și inima ascultătorilor. In noua sa activitate, femeia aceasta potrivită de statură, cu părul blond și ochii albaștri, iscoditori — depune aceeași dăruire ce o caracterizează dintotdeauna. Reușind să-și închege un colectiv prețios de colaboratori, Artemiza Ignătescu a ținut cont de propunerile și sugestiile lor și ale ascultătorilor. Multe idei interesante și-au găsit locul în cadrul emisiunilor difuzate. Intr-una din serile trecute, înainte de terminarea unei emisiuni, s-a petrecut un fapt interesant. Mezinul familiei, Silvestru, proaspăt absolvent al Institutului de științe economice din București, a venit să-și viziteze sora. Prilej de depănare a amintirilor, Silvestru ținea să-i mulțumească pentru ajutorul moral și material ce i l-a acordat de-a lungul anilor pentru împlinirea celui mai scump vis. In primul rînd ei, și apoi celorlalți, lui Severin și Traian, Aureliei și lui Octavian. Dacă cineva ar fi înregistrat pe bandă de mag-I. D. CIUBOTARU (Continuare în pagina a III-a) Curs pentru propagandiști La Cîmpulung Moldovenesc se încheie astăzi cursul de pregătire al propagandiștilor învățământului ideologic al cadrelor didactice, organizat de comitetul regional de partid. Timp de cinci zile, propagandiștii care au urmat acest curs au audiat lecții și expuneri pe teme ale politicii interne și internaționale a partidului nostru, ale muncii organizațiilor de partid din școli etc. Programul a cuprins, de asemenea, dezbateri metodice și schimburi de experiență între propagandiști. La ce oră... vă îmbolnăvi! ? Larga accesibilitate a oamenilor muncii la asistența medicală se înscrie și in marile înlesniri pe care le au în procurarea medicamentelor, începînd cu prețurile foarte mici ce situează țara noastră — privitor și la acest capitol al standardului de viață — printre primele state din lume, și sfirșind cu gama bogată farmacopeică în continuu progres. Față de aceste condiții, pentru care statul nostru nu precupețește nici un efort, exigența oamenilor muncii se impune și aici fără nici o rezervă. Să vedem cum asigură deservirea unele unități farmaceutice din regiune Ciuberea se ivește și la periferie In Suceava, cele două farmacii sînt amplasate în centrul orașului la o distanță mică. In trecut, cînd întâietatea o avea, „vadul comercial", situația era explicabilă. In prezent, cînd grija față de nevoile oamenilor muncii se află pe primul plan, situația ni se pare depășită. In noul cartier „Arini“ în continuă extindere, cel puțin provizoriu, ar fi absolut necesar un punct farmaceutic. Farmacia nr. 1, amplasată într-un local modern, are cele mai bune condiții de funcționare. Nu același lucru se poate spune și despre unitatea nr. 2. Spațiul restrîns îi imprimă o notă de provizorat și pentru că nu se poate menține ordinea și curățenia, igiena nu mai e... ca la farmacie. Dacă nu vă îmbolnăviți după ceas... Dacă locuiești în Ițcani, chiar dacă vrei să cumperi antinevralgice de 1 leu, te costă 3 lei ! Diferența o dat la autobuz pentru a merge în centru la Suceava . Farmacia locală nr. 3 are program de... birou, de la 8 la 15,30. Cartierul fiind destul de populat și cum aici există întreprinderi care nu au puncte farmaceutice, situația e cu totul anormală. Ce te faci însă la Cîmpulung dacă ai nefericirea să te îmbolnăvești noaptea? Singura unitate existentă în oraș coboară obloanele la ora 20. E drept, există o așa-zisă gardă la domiciliu. Să ne imaginăm însă un călător străin de oraș. VICTOR MICU (Continuare în pagina a III-a) J