Zori Noi, septembrie 1966 (Anul 19, nr. 5821-5846)

1966-09-16 / nr. 5834

A ► Anul XXI nr. 5834­4 pagini 25 bani vineri 16 septembrie 1986 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Nove la un nivel tehnic cît mai înalt în drum de la combinatul siderurgic spre șantierul na­­­val, tovarășii Nicolae Ceaușes­cu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu și Vasile Patilineț, trec prin noile cartiere ale Gala­­țiului renăscut din cenușa dis­trugerilor războiului. Este o tranziție semnificativă, căci prima stradă care-și deschide noile priveliști citadine se nu­mește Strada Siderurgiștilor. Noile cartiere și ansambluri de blocuri conferă orașului de la Dunăre aspectul arhitectonic și urbanistic al unei citadele mo­derne. Sunt apreciate realiză­rile obținute de arhitecții constructorii gălățeni în ce pri­vi­vește varietatea și dinamismul formelor arhitecturale, care valorifică din plin peisajul na­tural, ingeniozitatea și fante­zia motivelor decorative de pe fațadele blocurilor, a diferite­lor îmbinări de materiale de construcție. Șantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchează etapele istoriei a­­cestui harnic colectiv gălățean, imaginile în miniatură ale car­goului „Galați“, de 4.500 tone, și mineralierului „Petroșani“­, de 12.500 tone. în întîmpina­­rea conducătorilor, de partid și de stat au venit numeroși muncitori, tehnicieni și ingi­neri. Sînt de față Mihai Ma­­rinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, și Pa­­nait Melisaratos, directorul ge­neral al întreprinderii. La cheiul de armare se află Miercuri seara, conducătorii de partid și de stat au fost oaspeții cadrelor didactice studenților de la Institutul po­st­litehnic și Institutul pedagogic din Galați, întîmpinați cu im­nul tinereții studioase „Gau­deamus igitur“, oaspeții au fost înconjurați cu căldură încă din primele clipe ale sosirii lor în cartierul studențesc, cum numesc cu r­îndrie gălățenii complexul de clădiri, ale insti­tutelor, căminelor, casei de cul­tură și stadionul de aici. Pro­filul acestui „orășel“ al tinere­tului a fost prezentat de ad­junctul ministrului învățămîn­­tului, Jean Livescu, și de rec­torul Institutului politehnic, care au subliniat, printre al­tele, dezvoltarea pe care o vor lua în viitor unele secții de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii viitorilor construc­tori de nave. După vizitarea laboratoare­lor institutului, conducătorii de partid și de stat s-au întîl­­nit apoi, într-unul din amfi­teatre, cu, intelectualii din o­­rașul Galați — prilej o caldă manifestare de pentru dra­goste și atașament față de partid a oamenilor de știință­­și cultură gălățeni. Prof. Iosif Egri, rectorul In­stitutului politehnic, a subli­niat că vizita conducătorilor de partid și de stat este o­ nouă mărturie vie a atenției și grijii pe care partidul și guvernul nostru le­­ acordă învățămîntu­­lui superior, promovării știin­ței și culturii în patria noastră. Arătînd că, datorită acestei atenții deosebite, orașul Ga­lați a devenit în anii construc­acuni în stadiul de montare a mașinilor și instalațiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite tipuri, făurite de mîi­­nile harnice și pricepute ale oamenilor acestui șantier, nave care și-au început de aici, în ultimii șase ani, marile călă­torii pe mările și oceanele lu­mii. Oaspeții vizitează minera­lierul - prototip „Petroșani“. Proporțiile sale impresionează privirile : corpul masiv de oțel are­ o greutate de peste patru mii tone, iar lungimea depă­șește 150 metri. De la înălți­mea punții de comandă se ză­resc contururile metalice, prin­se încă în încătușarea schele­lor, ale noului mineralier, fra­te geamăn cu „Petroșani“. Dis­­cutîndu-se despre perspectivele șantierului în cincinal și amin­­tindu-se că, pînă în 1970, con­structorii navali gălățeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducătorii de partid și de stat au îndemnat pe har­nicii făurari de vase să ridice necontenit performanțele cali­tative ale navelor construite, în cartea de onoare, oaspeții semnează sub următorul text: „Felicităm din inimă colecti­vul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Șantierul Naval Galați și-i urăm să obțină noi succese în activitatea sa entu­ziastă, să construiască și să dea țării vase moderne, de înalt nivel tehnic, care să poarte cu cinste pavilionul ro­mânesc pe mările și oceanele lumiia­­ției socialismului un centru universitar în plină dezvolta­re, vorbitorul a subliniat că profesorii și studenții dispun de condiții prielnice pentru desfășurarea unui învățămînt­­ de calitate, la nivelul cerințe­lor actuale ale științei și tehni­cii. Menționînd că pînă acum institutul a dat țării peste 3.000 de absolvenți, vorbitorul a asigurat că profesorii și stu­denții vor depune toată stră­duința, toată priceperea cunoștințele lor, toate efortu­ri­rile pentru îndeplinirea sarci­nilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerințe impuse de dezvol­tarea rapidă a orașului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rectorul Institutului pedagogic, a spus printre altele : Sîntem fericiți că ni se oferă prilejul să exprimăm, în mod nemijlo­cit, conducerii de partid și de stat recunoștința noastră de­plină pentru condițiile pe care ni le-a creat. Institutul peda­gogic dispune de săli spațioase pentru cursuri de o bună dotare și seminarii, materială. Studenții noștri au asigurate, de asemenea, bune condiții de viață. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti grija și dragostea părintească a partidului și statului nostru, muncind în așa fel nncit pro­fesorii pe care îi pregătim să fie un exemplu pentru tineret, să muncească cu abnegație pentru a face din elevii lor ce­tățeni de nădejde ai României socialiste. Noi, studenții, a spus Elena ■ Toader’s studentă în anul IV al Facultății de mecanică, sîntem hotărîți să nu precupețim nici un efort pentru a ne însuși cît mai temeinic cunoștințele pre­date, pentru a deveni buni specialiști, astfel nicit să răs­primit cu vii și însuflețite aplauze, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAU­ȘESCU . La începutul cuvîntării sale, secretarul general al C.C. al P.C.R. a relevat importanța pentru orașul Galați, ca și pentru economia și cultura țării, a creării celor două insti­tute de învățămînt superior — politehnic și pedagogic — și a felicitat corpul didactic și studenții pentru rezultatele obținute pînă acum. Știința, cultura, învățămîn­­tul — a spus vorbitorul — o­­cupă un loc de seamă în ca­drul programului de dezvolta­re a societății noastre. Parti­dul și guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea bazei materiale a învățămîn­­tului, asigurarea condițiilor necesare ca studenții și elevii să-și poată însuși cît mai bine cunoștințele necesare de cul­tură generală și de specialita­te, spre a deveni buni con­structori ai socialismului, oa­meni cu un înalt nivel de pre­gătire științifică. Numai în felul acesta inginerii de mîine, profesorii de mîine își vor putea îndeplini îndatoririle mari care le revin atît în do­meniul construcției economice, cît și în activitatea culturală, științifică și de învățămînt. Socialismul presupune știința și­­ cultura cea mai înaltă. Nu­mai pe această bază este posi­bilă construcția socialismului și comunismului — și de a­­ceea partidul acordă o atît de mare atenție acestor impor­tante domenii ale vieții noas­tre sociale. în Sublinie, acestea — a spus continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul important pe care îl a­­veți dv., cadrele din învăță­­mînt, pentru instruirea tinerei generații și, totodată, pentru educarea ei în spiritul cunoaș­terii și prețuirii trecutului de luptă al poporului român — trecut minunat, bogat, care merită și trebuie să fie cunos­cut și prețuit de întregul nos­tru tineret. Numai în acest fel, tineretul va prețui mai profund realitățile de astăzi, va înțelege mai bine că reali­zările în construcția socialis­tă sunt rezultatul unor lupte grele pentru libertate națio­nală și socială, sunt rezulta­tul muncii încordate a între­gului nostru popor, care, sub conducerea partidului, a avut de înfrînt multe greutăți, dar a fost hotărît întotdeauna să le învingă și să meargă me­reu­­ înainte pentru a-și asigu­ra un viitor fericit, a deveni stăpîn pe soarta sa și a-și făuri viața, a asigura dezvol­tarea națiunii române așa cum o dorește. In continuare, secretarul ge­neral al C.C. al P.C.R. a spus : Poporul nostru are nevoie de asemenea intelectuali, de ase­menea constructori ai socialis­mului, care să stăpînească cu­noștințele de specialitate ale domeniului lor de activitate și să dispună de o vastă cul­tură generală. Cadrele didac­tice — chemate să asigure pre­darea­ cît mai temeinică a cu­noștințelor — și tineretul da­tor să-și însușească aceste cu­prnderi cu cinste exigențelor tot mai mari pe care le pune b­. fața tuturor cadrelor tehni­ce programul desăvîrșirii con­strucției socialiste în scumpa noastră patrie: noștințe — să-și unească efor­­­turile spre a contribui la crea­rea unei intelectualități înain­tate, la nivelul cerințelor so­cietății socialiste și comuniste. Cu cît intelectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de cunoștințe, vor stă­­pîni ceea ce creează ști­ința în țara noastră, dar vor cunoaște și tot ce creează mai bun știința mondială, cu atît va fi asigurat progresul conti­nuu al patriei socialiste, reali­zarea programului de bună­în cea de-a doua zi a vizitei pe care o fac în regiunea Ga­lați, conducătorii de partid și de stat s-au îndreptat spre Tecuci. La Șendreni, o expoziție cu produse agricole oferă sintetic roadele pe care oaspeții le vor aprecia desfășurate vast pe tarlalele de mii de hec­tare care ocupă întin­derile din zare în zare. Cele 42 de cooperative agrico­le ale raionului Galați au ob­ținut recolte bogate. In comu­nele Braniștea, Vasile Alec­­sandri, Independența, ca și în celelalte așezări de pe Valea Siretului, sutele de case noi, construcțiile gospodărești și so­cial - culturale sunt o dovadă a vieții și bunăstării la care se ridică necontenit țăranii cooperatori. ... In 1949, după rezoluția din 3-5 martie a partidului, țăranii din Pechea au pășit primii din regiunea Galați pe Calea cooperativizării socialis­te. Puțini își mai pot imagina înfățișarea satului de pe a­­tunci. Numai în ultimii doi ani aici s-au construit peste 300 case noi, funcționează în pre­zent 5 școli generale, un spital,­ Un liceu, un complex comer­cial. Sute de cooperatori și-au cumpărat televizoare și apa­rate de radio — toate acestea avîndu-și izvorul în dezvolta­rea economică a cooperativei agricole, cu cele 1.500 de fami­lii și 5.000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăp­tuiri au venit în întîmpinarea oaspeților miile de cooperatori din Pechea. Sînt de față tova­rășii Mavrodin Gîdiuță, prim­­secretar al Comitetului raional P.C.R. Galați, și Ion Irimia, președintele sfatului popular stare și fericire pentru poporul nostru. E un program minunat și o perspectivă minunată pen­tru tineretul nostru — și tre­buie să spunem că tineretul s-a dovedit și se dovedește la înălțimea acestor perspective. Partidul și guvernul nostru acordă o înaltă apreciere în­tregii activități a tineretului nostru, apreciază felul în care tineretul nostru studios înva­ță și se pregătește pentru a putea să-și servească poporul și patria. Partidul și guvernul acordă, de asemenea, o înaltă apreciere activității corpului didactic, intelectualității noas­tre care, împreună cu toți oa­menii muncii, își aduce con­tribuția la întreaga operă de construcție socialistă, depun eforturi pentru educarea tine­rei noastre generații. Exprimînd prețuirea efortu­rilor ce se depun în această direcție la Galați, tovarășul Ceaușescu a urat tuturor inte­lectualilor din oraș succese tot m­ai mari în activitatea lor­ raional. Președintele cooperativei a­­gricole de producție „11 Iunie“ din Pechea, Ion Negoiță, Erou al Muncii Socialiste, arată că astăzi averea obștească a coo­perativei se ridică la 16.500.000 lei, ceea ce a făcut ca valoa­rea zilei - muncă să se ridice în 1966 la peste 40 lei. „Dar despre fapte vorbesc faptele, a spus el. Poftiți dragi oaspeți să le apreciați“. După scurta consfătuire în biroul președintelui urmează vizitarea sectorului zootehnic, și anu­me la cîteva din nume­roasele grajduri și adăposturi în care se pot număra 1.500 taurine, 963 porci, aproa­pe 4.000 oi, 12.000 păsări. In­­teresîndu-se de condițiile de întreținere a animalelor, des­pre felul cum sunt aplicate metodele zootehniei moderne, conducătorii de partid și de stat discută cu cooperatorii despre măsurile de îmbunătă­țire continuă a muncii în­ a­­cest sector. Intre­­ timp, în curtea cooperativei s-au adu­nat mii de oameni care salută cu puternice aplauze sosirea oaspeților la tribuna din fața sediului. Adresîndu-se acestor „vete­rani“ ai cooperativizării, țăra­nilor din Pechea, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus: Ceea ce ați realizat dv., coo­peratorii din Pechea, este o dovadă a superiorității agricol- PAULANGHEL NICOLAE VAMVU ALEXANDRU BRAD ION MECA (Continuare în pagina a II-a) Întîlnire cu intelectualitatea Galațiului Cadre bine pregătite cu temeinice cunoștințe Conducătorii de partid și de stat vizitează regiunea Galați în cea de-a doua zi a vizitei pe care au făcut-o în regiunea Galați, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineț au fost oaspeți ai locuitorilor orașelor Tecuci și Focșani, cooperatorilor din Pechea, lucrătorilor de la Gospodăria de stat din Cotești, au poposit la Mausoleul de la Mărășești și la Muzeul Unirii din Focșani, în seara zilei de joi a avut loc la Galați adunarea activului regional de partid­ Cu perseverență, pe drumul sporirii continue a producției vegetale și animale Ieri seara vizita conducătorilor de partid și de stat s-a încheiat. In numărul de mîine al ziarului vom relata despre întîlnirea cu activul de partid din regiune. I Reîntîlnire cu cărțile la Școala generală din Stroești — Gura-Humorului Răspunsuri la imperativele școlii După reconfortante zile de vacanță, ele­vii, profesorii și învățătorii s-au reîntîlnit în sălile de clasă. Momentul a adus cu sine tradiționalele emoții și clipe de inedit, a dat viață efervescentului tablou pe care se înscriu pasiunea de a dobîndi noi cunoștințe și dragostea de a sădi în sufletul tinerilor cele mai alese însușiri de conștiință, etice, specifice omului societății­ socialiste. In a­­ceste zile, cînd optimismul caracterizează imaginea generală a școlii, cînd mii de copii — începînd cu cei care au făcut primul drum spre școală și terminînd cu cei care de pe acum se gîndesc la semnificația absolvirii — au deschis noile manuale, gîndurile sau­ Ecourile vacanței Vacanța, terminată cu două zile în urmă, a rămas prezentă în amintirea și su­fletul copiilor, fiind evocată nu rareori cu emoție și sa­tisfacție. Excursiile prin țară și regiune, vizitarea u­­nor impunătoare construcții ale socialismului, a monu­mentelor de cultură și ale naturii, minunatele zile petrecute în tabere, parti­ciparea la acțiunile centre­lor cultural-artistice și la drumeții etc. au oferit ve­ritabile lecții. Alături de elevi, bucuria unei vacanțe bogate este împărtășită și de profesori și învățători. — împreună cu alți co­legi — ne spune prof. ANGE­LA FLOAREȘ de la Liceul „A.T. Laurian“ , din Boto­șani — am condus excursia unui grup de 43 elevi ai școlii noastre. Pe un iti­nerar — Baia interesant (Botoșani Cluj — Tg. Mare — Oradea — Mureș — Lacul Roșu — Piatra Neamț — Tîrgu Neamț — Sucea­va), elevii au avut posi­bilitatea să vadă­­ obiective industriale și agricole, mo­numente istorice,, case me­moriale, să­­ admire­ frumu­seți naturale. Această lecție a vacanței, plină de farmec, o vom lega de cele pe care le vom preda în anul de învățămînt ce-l începem. In această legătură vedem o consolidare a cunoștințelor dobîndite, întărirea senti­mentelor pe care le-a for­mat vacanța. Iată și părerea unor e­­levi: ONOFREI MARIA, cl. a VIII-a, Cucorăn­: „In luna au­gust, eu și alți 6 colegi am fost la tabăra centrală de la Bucșoaia. Aici, în mod or­ganizat, am făcut drumeții în munții din împrejurimi, am vizitat Muzeul memo­rial „Constantin Voronețul și altele. Ivănuș“. Priete­niile pe care le-am legat cu pionierii din regiunile Iași, Mureș-Autonomă Maghiară ION PARANICI (Continuare în pagina a îul­a)­jitorilor școlii și ale părinților se întîlnesc pe tărimul conjugării eforturilor în scopul instruirii și educării temeinice a tinerei generații. Un itinerar prin asemenea gînduri, prin sentimentele ce-i stăpînesc pe elevi și profesori în zilele acestui început de an școlar ni se pare deosebit de interesant, oferind un prilej de relevare a cadrului complex în care se întîlnesc și din care pleacă noi inițiative, noi preocupări. In rîndurile ce urmează notăm cîteva impresii și transcriem sumare dialoguri în­treținute cu elevi, părinți, cadre didactice, tovarăși din conducerea unor școli etc. Stația meteorologică Suceava comunică: In zilele de 14—15 septembrie, vremea a fost în general fru­moasă, devenind ușor instabilă în timpul după-amiezii. Au căzut precipitații sub formă de ploaie, înregistrîndu-se între 0,1 litri.­ m. p. la Fălticeni și 9,0 litri/ m. p. la Dorohoi și Cîmpulung. Vîntul a suflat potrivit, cu in­tensificări din nord - vest. Temperatura aerului, staționară: maximele au fost cuprinse între 26 grade la Fălticeni și Cîmpu­lung și 28 grade la Răuseni, Do­rohoi și Rădăuți, iar minimele din cursul nopții — între 7 gra­de la Rădăuți și Cîmpulung și 10 grade la Botoșani, Răuseni și Fălticeni. Ieri dimineață la ora opt temperatura a fost cuprinsă între 8 grade la Cîmpulung și 12 grade la Fălticeni. La Rarău, temperatura a oscilat între 5 și 18 grade, iar ieri dimineață la ora opt a fost de 6 grade. Pentru următoarele zile , vre­mea va fi schimbătoare, cu ce­rul temporar noros. Vor cădea ploi locale. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul vestic. Temperatura aerului, ușor va­riabilă ; minimele vor fi cuprin­se între 10 și 14 grade, iar maxi­mele între 22 și 26 grade. Ceață locală, dimineața. ­­ Ultimul ciclu din „metamorfoza pădurilor L a IPROFIL Rădăuți are loc ultimul ciclu din „meta­morfoza" pădurilor. Falnicii stejari iau aici înfățișarea tih­nei și a confortului. Garnitura pentru tineret „Stejarul“ — pentru export — are o suplețe și o grație a liniilor care ii îndreptățește supranumele : „Tînăra fată“. Nu este însă sin­gura care, ieșind de pe porțile întreprinderii, pornește să afirme peste graniță destoinicia meșterilor de la fabrica din Rădăuți — peste 70 la sută din producția de mobilă este destinată exportului. Maistrul Vasile Anghel socotește că realizarea lună de lună a planului (este primul an de succese lunare ■ neîn­trerupte în sector) se datorește și­­ faptului că „am stat tot timpul intre miuncitori, urmărind in permanență calitatea produselor". Un alt factor hotărîtor a fost aprovizionarea din timp cu rețete de baiț pentru fiecare produs, ceea ce a dus la menținerea unui ritm constant in producție. In sfîr­­șit, cel puțin o egală însemnătate o are și înlăturarea desă­­vîrșită a absențelor: in anul în curs, la sectorul respectiv nu s-a înregistrat nici o absență nemotivată și nici o întîrziere de la lucru. . . ★ Negreșit, la IPROFIL Rădăuți, ca pretutindeni, inova­țiile stau la loc de cinste. In sectorul maistrului Vasile An­ghel am văzut o „născocire“ care in afara rostului său de a spori productivitatea muncii și de a îmbunătăți condițiile de lucru, este, poate mai ales pentru un profan, și. . . cît se poate de plăcută la vedere. Inovația inginerului Ioan Pin­­tilie și a tehnicianului Vasile Semaca se numește „transport cu mese pentru pulverizat lac". Avem in față o veri­tabilă scenă turnantă, un inel circular care se rotește purtînd piesele de lăcuit — muncitorul, ca un erou de­ ves­­tern, le pindește cu pistolul de pulverizat lac in mină. Se economisește timp, se evită risipa inutilă de energie. In sectorul finisaj II — lustru, șeful de brigadă Maria Constantinescu se arată mulțumit de rezultatele din acest an. „întreprinderea a început­­ lucrul în aprilie 1962. Deci, perioada de „rodare" a personalului s-a sfârșit. La început­, aproape trei sferturi dintre muncitorii secției erau necalifi­cați, majoritatea neobișnuiți cu munca în fabrică, cu respec­t. CIOLCA (Continuare în pagina a IlI-a) ★

Next