Zori Noi, septembrie 1966 (Anul 19, nr. 5821-5846)
1966-09-16 / nr. 5834
A ► Anul XXI nr. 58344 pagini 25 bani vineri 16 septembrie 1986 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Nove la un nivel tehnic cît mai înalt în drum de la combinatul siderurgic spre șantierul naval, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu și Vasile Patilineț, trec prin noile cartiere ale Galațiului renăscut din cenușa distrugerilor războiului. Este o tranziție semnificativă, căci prima stradă care-și deschide noile priveliști citadine se numește Strada Siderurgiștilor. Noile cartiere și ansambluri de blocuri conferă orașului de la Dunăre aspectul arhitectonic și urbanistic al unei citadele moderne. Sunt apreciate realizările obținute de arhitecții constructorii gălățeni în ce privivește varietatea și dinamismul formelor arhitecturale, care valorifică din plin peisajul natural, ingeniozitatea și fantezia motivelor decorative de pe fațadele blocurilor, a diferitelor îmbinări de materiale de construcție. Șantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchează etapele istoriei acestui harnic colectiv gălățean, imaginile în miniatură ale cargoului „Galați“, de 4.500 tone, și mineralierului „Petroșani“, de 12.500 tone. în întîmpinarea conducătorilor, de partid și de stat au venit numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri. Sînt de față Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, și Panait Melisaratos, directorul general al întreprinderii. La cheiul de armare se află Miercuri seara, conducătorii de partid și de stat au fost oaspeții cadrelor didactice studenților de la Institutul postlitehnic și Institutul pedagogic din Galați, întîmpinați cu imnul tinereții studioase „Gaudeamus igitur“, oaspeții au fost înconjurați cu căldură încă din primele clipe ale sosirii lor în cartierul studențesc, cum numesc cu rîndrie gălățenii complexul de clădiri, ale institutelor, căminelor, casei de cultură și stadionul de aici. Profilul acestui „orășel“ al tineretului a fost prezentat de adjunctul ministrului învățămîntului, Jean Livescu, și de rectorul Institutului politehnic, care au subliniat, printre altele, dezvoltarea pe care o vor lua în viitor unele secții de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii viitorilor constructori de nave. După vizitarea laboratoarelor institutului, conducătorii de partid și de stat s-au întîlnit apoi, într-unul din amfiteatre, cu, intelectualii din orașul Galați — prilej o caldă manifestare de pentru dragoste și atașament față de partid a oamenilor de științăși cultură gălățeni. Prof. Iosif Egri, rectorul Institutului politehnic, a subliniat că vizita conducătorilor de partid și de stat este o nouă mărturie vie a atenției și grijii pe care partidul și guvernul nostru le acordă învățămîntului superior, promovării științei și culturii în patria noastră. Arătînd că, datorită acestei atenții deosebite, orașul Galați a devenit în anii construcacuni în stadiul de montare a mașinilor și instalațiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite tipuri, făurite de mîinile harnice și pricepute ale oamenilor acestui șantier, nave care și-au început de aici, în ultimii șase ani, marile călătorii pe mările și oceanele lumii. Oaspeții vizitează mineralierul - prototip „Petroșani“. Proporțiile sale impresionează privirile : corpul masiv de oțel are o greutate de peste patru mii tone, iar lungimea depășește 150 metri. De la înălțimea punții de comandă se zăresc contururile metalice, prinse încă în încătușarea schelelor, ale noului mineralier, frate geamăn cu „Petroșani“. Discutîndu-se despre perspectivele șantierului în cincinal și amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii navali gălățeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducătorii de partid și de stat au îndemnat pe harnicii făurari de vase să ridice necontenit performanțele calitative ale navelor construite, în cartea de onoare, oaspeții semnează sub următorul text: „Felicităm din inimă colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Șantierul Naval Galați și-i urăm să obțină noi succese în activitatea sa entuziastă, să construiască și să dea țării vase moderne, de înalt nivel tehnic, care să poarte cu cinste pavilionul românesc pe mările și oceanele lumiiației socialismului un centru universitar în plină dezvoltare, vorbitorul a subliniat că profesorii și studenții dispun de condiții prielnice pentru desfășurarea unui învățămînt de calitate, la nivelul cerințelor actuale ale științei și tehnicii. Menționînd că pînă acum institutul a dat țării peste 3.000 de absolvenți, vorbitorul a asigurat că profesorii și studenții vor depune toată străduința, toată priceperea cunoștințele lor, toate eforturirile pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerințe impuse de dezvoltarea rapidă a orașului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rectorul Institutului pedagogic, a spus printre altele : Sîntem fericiți că ni se oferă prilejul să exprimăm, în mod nemijlocit, conducerii de partid și de stat recunoștința noastră deplină pentru condițiile pe care ni le-a creat. Institutul pedagogic dispune de săli spațioase pentru cursuri de o bună dotare și seminarii, materială. Studenții noștri au asigurate, de asemenea, bune condiții de viață. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti grija și dragostea părintească a partidului și statului nostru, muncind în așa fel nncit profesorii pe care îi pregătim să fie un exemplu pentru tineret, să muncească cu abnegație pentru a face din elevii lor cetățeni de nădejde ai României socialiste. Noi, studenții, a spus Elena ■ Toader’s studentă în anul IV al Facultății de mecanică, sîntem hotărîți să nu precupețim nici un efort pentru a ne însuși cît mai temeinic cunoștințele predate, pentru a deveni buni specialiști, astfel nicit să răsprimit cu vii și însuflețite aplauze, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU . La începutul cuvîntării sale, secretarul general al C.C. al P.C.R. a relevat importanța pentru orașul Galați, ca și pentru economia și cultura țării, a creării celor două institute de învățămînt superior — politehnic și pedagogic — și a felicitat corpul didactic și studenții pentru rezultatele obținute pînă acum. Știința, cultura, învățămîntul — a spus vorbitorul — ocupă un loc de seamă în cadrul programului de dezvoltare a societății noastre. Partidul și guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea bazei materiale a învățămîntului, asigurarea condițiilor necesare ca studenții și elevii să-și poată însuși cît mai bine cunoștințele necesare de cultură generală și de specialitate, spre a deveni buni constructori ai socialismului, oameni cu un înalt nivel de pregătire științifică. Numai în felul acesta inginerii de mîine, profesorii de mîine își vor putea îndeplini îndatoririle mari care le revin atît în domeniul construcției economice, cît și în activitatea culturală, științifică și de învățămînt. Socialismul presupune știința și cultura cea mai înaltă. Numai pe această bază este posibilă construcția socialismului și comunismului — și de aceea partidul acordă o atît de mare atenție acestor importante domenii ale vieții noastre sociale. în Sublinie, acestea — a spus continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul important pe care îl aveți dv., cadrele din învățămînt, pentru instruirea tinerei generații și, totodată, pentru educarea ei în spiritul cunoașterii și prețuirii trecutului de luptă al poporului român — trecut minunat, bogat, care merită și trebuie să fie cunoscut și prețuit de întregul nostru tineret. Numai în acest fel, tineretul va prețui mai profund realitățile de astăzi, va înțelege mai bine că realizările în construcția socialistă sunt rezultatul unor lupte grele pentru libertate națională și socială, sunt rezultatul muncii încordate a întregului nostru popor, care, sub conducerea partidului, a avut de înfrînt multe greutăți, dar a fost hotărît întotdeauna să le învingă și să meargă mereu înainte pentru a-și asigura un viitor fericit, a deveni stăpîn pe soarta sa și a-și făuri viața, a asigura dezvoltarea națiunii române așa cum o dorește. In continuare, secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus : Poporul nostru are nevoie de asemenea intelectuali, de asemenea constructori ai socialismului, care să stăpînească cunoștințele de specialitate ale domeniului lor de activitate și să dispună de o vastă cultură generală. Cadrele didactice — chemate să asigure predarea cît mai temeinică a cunoștințelor — și tineretul dator să-și însușească aceste cuprnderi cu cinste exigențelor tot mai mari pe care le pune b. fața tuturor cadrelor tehnice programul desăvîrșirii construcției socialiste în scumpa noastră patrie: noștințe — să-și unească eforturile spre a contribui la crearea unei intelectualități înaintate, la nivelul cerințelor societății socialiste și comuniste. Cu cît intelectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de cunoștințe, vor stăpîni ceea ce creează știința în țara noastră, dar vor cunoaște și tot ce creează mai bun știința mondială, cu atît va fi asigurat progresul continuu al patriei socialiste, realizarea programului de bunăîn cea de-a doua zi a vizitei pe care o fac în regiunea Galați, conducătorii de partid și de stat s-au îndreptat spre Tecuci. La Șendreni, o expoziție cu produse agricole oferă sintetic roadele pe care oaspeții le vor aprecia desfășurate vast pe tarlalele de mii de hectare care ocupă întinderile din zare în zare. Cele 42 de cooperative agricole ale raionului Galați au obținut recolte bogate. In comunele Braniștea, Vasile Alecsandri, Independența, ca și în celelalte așezări de pe Valea Siretului, sutele de case noi, construcțiile gospodărești și social - culturale sunt o dovadă a vieții și bunăstării la care se ridică necontenit țăranii cooperatori. ... In 1949, după rezoluția din 3-5 martie a partidului, țăranii din Pechea au pășit primii din regiunea Galați pe Calea cooperativizării socialiste. Puțini își mai pot imagina înfățișarea satului de pe atunci. Numai în ultimii doi ani aici s-au construit peste 300 case noi, funcționează în prezent 5 școli generale, un spital, Un liceu, un complex comercial. Sute de cooperatori și-au cumpărat televizoare și aparate de radio — toate acestea avîndu-și izvorul în dezvoltarea economică a cooperativei agricole, cu cele 1.500 de familii și 5.000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăptuiri au venit în întîmpinarea oaspeților miile de cooperatori din Pechea. Sînt de față tovarășii Mavrodin Gîdiuță, primsecretar al Comitetului raional P.C.R. Galați, și Ion Irimia, președintele sfatului popular stare și fericire pentru poporul nostru. E un program minunat și o perspectivă minunată pentru tineretul nostru — și trebuie să spunem că tineretul s-a dovedit și se dovedește la înălțimea acestor perspective. Partidul și guvernul nostru acordă o înaltă apreciere întregii activități a tineretului nostru, apreciază felul în care tineretul nostru studios învață și se pregătește pentru a putea să-și servească poporul și patria. Partidul și guvernul acordă, de asemenea, o înaltă apreciere activității corpului didactic, intelectualității noastre care, împreună cu toți oamenii muncii, își aduce contribuția la întreaga operă de construcție socialistă, depun eforturi pentru educarea tinerei noastre generații. Exprimînd prețuirea eforturilor ce se depun în această direcție la Galați, tovarășul Ceaușescu a urat tuturor intelectualilor din oraș succese tot mai mari în activitatea lor raional. Președintele cooperativei agricole de producție „11 Iunie“ din Pechea, Ion Negoiță, Erou al Muncii Socialiste, arată că astăzi averea obștească a cooperativei se ridică la 16.500.000 lei, ceea ce a făcut ca valoarea zilei - muncă să se ridice în 1966 la peste 40 lei. „Dar despre fapte vorbesc faptele, a spus el. Poftiți dragi oaspeți să le apreciați“. După scurta consfătuire în biroul președintelui urmează vizitarea sectorului zootehnic, și anume la cîteva din numeroasele grajduri și adăposturi în care se pot număra 1.500 taurine, 963 porci, aproape 4.000 oi, 12.000 păsări. Interesîndu-se de condițiile de întreținere a animalelor, despre felul cum sunt aplicate metodele zootehniei moderne, conducătorii de partid și de stat discută cu cooperatorii despre măsurile de îmbunătățire continuă a muncii în acest sector. Intre timp, în curtea cooperativei s-au adunat mii de oameni care salută cu puternice aplauze sosirea oaspeților la tribuna din fața sediului. Adresîndu-se acestor „veterani“ ai cooperativizării, țăranilor din Pechea, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus: Ceea ce ați realizat dv., cooperatorii din Pechea, este o dovadă a superiorității agricol- PAULANGHEL NICOLAE VAMVU ALEXANDRU BRAD ION MECA (Continuare în pagina a II-a) Întîlnire cu intelectualitatea Galațiului Cadre bine pregătite cu temeinice cunoștințe Conducătorii de partid și de stat vizitează regiunea Galați în cea de-a doua zi a vizitei pe care au făcut-o în regiunea Galați, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineț au fost oaspeți ai locuitorilor orașelor Tecuci și Focșani, cooperatorilor din Pechea, lucrătorilor de la Gospodăria de stat din Cotești, au poposit la Mausoleul de la Mărășești și la Muzeul Unirii din Focșani, în seara zilei de joi a avut loc la Galați adunarea activului regional de partid Cu perseverență, pe drumul sporirii continue a producției vegetale și animale Ieri seara vizita conducătorilor de partid și de stat s-a încheiat. In numărul de mîine al ziarului vom relata despre întîlnirea cu activul de partid din regiune. I Reîntîlnire cu cărțile la Școala generală din Stroești — Gura-Humorului Răspunsuri la imperativele școlii După reconfortante zile de vacanță, elevii, profesorii și învățătorii s-au reîntîlnit în sălile de clasă. Momentul a adus cu sine tradiționalele emoții și clipe de inedit, a dat viață efervescentului tablou pe care se înscriu pasiunea de a dobîndi noi cunoștințe și dragostea de a sădi în sufletul tinerilor cele mai alese însușiri de conștiință, etice, specifice omului societății socialiste. In aceste zile, cînd optimismul caracterizează imaginea generală a școlii, cînd mii de copii — începînd cu cei care au făcut primul drum spre școală și terminînd cu cei care de pe acum se gîndesc la semnificația absolvirii — au deschis noile manuale, gîndurile sau Ecourile vacanței Vacanța, terminată cu două zile în urmă, a rămas prezentă în amintirea și sufletul copiilor, fiind evocată nu rareori cu emoție și satisfacție. Excursiile prin țară și regiune, vizitarea unor impunătoare construcții ale socialismului, a monumentelor de cultură și ale naturii, minunatele zile petrecute în tabere, participarea la acțiunile centrelor cultural-artistice și la drumeții etc. au oferit veritabile lecții. Alături de elevi, bucuria unei vacanțe bogate este împărtășită și de profesori și învățători. — împreună cu alți colegi — ne spune prof. ANGELA FLOAREȘ de la Liceul „A.T. Laurian“ , din Botoșani — am condus excursia unui grup de 43 elevi ai școlii noastre. Pe un itinerar — Baia interesant (Botoșani Cluj — Tg. Mare — Oradea — Mureș — Lacul Roșu — Piatra Neamț — Tîrgu Neamț — Suceava), elevii au avut posibilitatea să vadă obiective industriale și agricole, monumente istorice,, case memoriale, să admire frumuseți naturale. Această lecție a vacanței, plină de farmec, o vom lega de cele pe care le vom preda în anul de învățămînt ce-l începem. In această legătură vedem o consolidare a cunoștințelor dobîndite, întărirea sentimentelor pe care le-a format vacanța. Iată și părerea unor elevi: ONOFREI MARIA, cl. a VIII-a, Cucorăn: „In luna august, eu și alți 6 colegi am fost la tabăra centrală de la Bucșoaia. Aici, în mod organizat, am făcut drumeții în munții din împrejurimi, am vizitat Muzeul memorial „Constantin Voronețul și altele. Ivănuș“. Prieteniile pe care le-am legat cu pionierii din regiunile Iași, Mureș-Autonomă Maghiară ION PARANICI (Continuare în pagina a îula)jitorilor școlii și ale părinților se întîlnesc pe tărimul conjugării eforturilor în scopul instruirii și educării temeinice a tinerei generații. Un itinerar prin asemenea gînduri, prin sentimentele ce-i stăpînesc pe elevi și profesori în zilele acestui început de an școlar ni se pare deosebit de interesant, oferind un prilej de relevare a cadrului complex în care se întîlnesc și din care pleacă noi inițiative, noi preocupări. In rîndurile ce urmează notăm cîteva impresii și transcriem sumare dialoguri întreținute cu elevi, părinți, cadre didactice, tovarăși din conducerea unor școli etc. Stația meteorologică Suceava comunică: In zilele de 14—15 septembrie, vremea a fost în general frumoasă, devenind ușor instabilă în timpul după-amiezii. Au căzut precipitații sub formă de ploaie, înregistrîndu-se între 0,1 litri. m. p. la Fălticeni și 9,0 litri/ m. p. la Dorohoi și Cîmpulung. Vîntul a suflat potrivit, cu intensificări din nord - vest. Temperatura aerului, staționară: maximele au fost cuprinse între 26 grade la Fălticeni și Cîmpulung și 28 grade la Răuseni, Dorohoi și Rădăuți, iar minimele din cursul nopții — între 7 grade la Rădăuți și Cîmpulung și 10 grade la Botoșani, Răuseni și Fălticeni. Ieri dimineață la ora opt temperatura a fost cuprinsă între 8 grade la Cîmpulung și 12 grade la Fălticeni. La Rarău, temperatura a oscilat între 5 și 18 grade, iar ieri dimineață la ora opt a fost de 6 grade. Pentru următoarele zile , vremea va fi schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi locale. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul vestic. Temperatura aerului, ușor variabilă ; minimele vor fi cuprinse între 10 și 14 grade, iar maximele între 22 și 26 grade. Ceață locală, dimineața. Ultimul ciclu din „metamorfoza pădurilor L a IPROFIL Rădăuți are loc ultimul ciclu din „metamorfoza" pădurilor. Falnicii stejari iau aici înfățișarea tihnei și a confortului. Garnitura pentru tineret „Stejarul“ — pentru export — are o suplețe și o grație a liniilor care ii îndreptățește supranumele : „Tînăra fată“. Nu este însă singura care, ieșind de pe porțile întreprinderii, pornește să afirme peste graniță destoinicia meșterilor de la fabrica din Rădăuți — peste 70 la sută din producția de mobilă este destinată exportului. Maistrul Vasile Anghel socotește că realizarea lună de lună a planului (este primul an de succese lunare ■ neîntrerupte în sector) se datorește și faptului că „am stat tot timpul intre miuncitori, urmărind in permanență calitatea produselor". Un alt factor hotărîtor a fost aprovizionarea din timp cu rețete de baiț pentru fiecare produs, ceea ce a dus la menținerea unui ritm constant in producție. In sfîrșit, cel puțin o egală însemnătate o are și înlăturarea desăvîrșită a absențelor: in anul în curs, la sectorul respectiv nu s-a înregistrat nici o absență nemotivată și nici o întîrziere de la lucru. . . ★ Negreșit, la IPROFIL Rădăuți, ca pretutindeni, inovațiile stau la loc de cinste. In sectorul maistrului Vasile Anghel am văzut o „născocire“ care in afara rostului său de a spori productivitatea muncii și de a îmbunătăți condițiile de lucru, este, poate mai ales pentru un profan, și. . . cît se poate de plăcută la vedere. Inovația inginerului Ioan Pintilie și a tehnicianului Vasile Semaca se numește „transport cu mese pentru pulverizat lac". Avem in față o veritabilă scenă turnantă, un inel circular care se rotește purtînd piesele de lăcuit — muncitorul, ca un erou de vestern, le pindește cu pistolul de pulverizat lac in mină. Se economisește timp, se evită risipa inutilă de energie. In sectorul finisaj II — lustru, șeful de brigadă Maria Constantinescu se arată mulțumit de rezultatele din acest an. „întreprinderea a început lucrul în aprilie 1962. Deci, perioada de „rodare" a personalului s-a sfârșit. La început, aproape trei sferturi dintre muncitorii secției erau necalificați, majoritatea neobișnuiți cu munca în fabrică, cu respect. CIOLCA (Continuare în pagina a IlI-a) ★