Zori Noi, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5847-5872)
1966-10-29 / nr. 5871
ZORf NOf PAGINA 2 Salbă de monumente arhitectonice localizată în zona intracarpatică a Bucovinei este o mărturie vie a culturii și a civilizației poporului nostru. Și, fiindcă timpul frumos ne permite, să coborîm din tren la Gura Humorului, și s-o pornim încet-încet, spre monumentul de la Voroneț, pe o șosea asfaltată ce străbate comuna cu același nume. De o parte și alta, casele în stil bucovinean se înșiră ca niște mărgele frumos colorate, exprimînd originalitate și un simț al esteticului, mai ales prin renumitele porți de intrare, fîntîni acoperite și multe, multe flori. După circa 4 km., de după o cotitură, la capătul aliniamentului, ne apare frumoasa biserică. O primă impresie de îndoială în fața peretelui de nord ca parte din picturi șterse din cauza intemperiilor va dispare îndată ce ne vom apropia și cînd, spre vest, ne va apare bijuteria artistică, picturală, sub forma unei fresce magnifice, viu colorate, întinsă pe mai multe registre. Biserica de la Voroneț, așezată într-un ancadrament natural de brazi, impresionează prin frumusețea picturală și arhitectonică. Este ctitoria lui Ștefan cel Mare, care a ridicat-o în 1488, pictîndu-i în interior naosul și absidele, într-un stil sobru și grav. Cîteva compoziții atrag în mod deosebit atenția : Tabloul votiv, unde chipurile sînt mai apropiate de realitate, exprimînd caracterul personajelor , mărimea lor este în funcție de ierarhie iar costumele sunt bizantine. Figura domnitorului este încadrată de un Ștefan păr castaniu, ușor buclat, cu ochi mari, meditativi, în VORONET tr-o atitudine de reculegere. Chipurile de apostoli au o expresie îngîndurată, iar la Cina cea de taină apare o inovație: Isus nu este la mijloc, ca în pictura lui Leonardo Da Vinci, ci în colțul sting al mesei, în locul cel mai mic. Motivele populare apar în scena Răstignirii, unde un om cîntă dintr-o trîmbiță asemănătoare buciumului țăranilor noștri, în timp ce un altul bate din țimbal. Sub domnia lui Petru Rareș și din inițiativa mitropolitului Grigorie Roșea, în anul 1547 s-au adăugat pridvorul și frescele exterioare. Pridvorul, datorită celor două ferestre gotice, este mai luminat, cu fresce interioare mai puțin interesante. Din punct de vedere arhitectural, Voronețul aparține primelor construcții ale stilului moldovenesc, mult mai simple, în plan treflat, cu turlă pe naos și pridvor închis. In pictura exterioară, arta bizantină are o interpretare populară, o gamă lirică mai vie a culorilor. ..Tranziție între stilul arhaic bizantin al picturilor murale ale lui Ștefan cel Mare și al stilului mai liber al picturii de pe timpul lui Petru Rareș, a contribuit la crearea unui stil național, moldovean. Compoziția „Judecata de apoi" este superioară prin amploare celei de la Athos sau de la Camposanto din Pisa, ea puțind sta alături de marile capodopere universale. Pe lîngâ celelalte tematici, mai prezintă interes scenele , reprezentînd legenda „Facerea lumii“. Lingă ușa de intrare, apare portretul mitropolitului Grigorie Roșea alături de Daniil Sihastru. Culoarea predominantă este albastrul spațiului, galbenul auriu al nimburilor sfinților, roșul închis sau verdele-oliv cu luciri metalice, al pămîntului. Meșterii moldoveni au cunoscut foarte bine tainele frescelor, ceea ce explică faptul că acestea, în condiții locale, au rezistat sute de ani. Nu au fost folosite substanțe colorante animale, care putrezesc, și s-a folosit zugrăveala pe tencuiala udă. Frescele nu au suprafețe perfect netede, ci vălurite, pentru ca pictura să primească lumini diferite, cu reflexe uneori de pastel. Interesantă este și clopotnița din curte, unde sînt adăpostite două clopote și care, dăruite de Ștefan trase în anumit fel, redau cîntecul lui Ștefan... Studiul picturilor de la Voroneț și al întregului ansamblu arhitectonic ne arată o perioadă fecundă în arta noastră, plină de expresivitate și dramatism în lupta pentru independență. Această artă situează gîndirea artistică a meșterilor moldoveni la nivelul marilor artiști ai Renașterii. Fapt demonstrat și de afluxul zilnic de vizitatori, din care foarte mulți străini veniți din toate colțurile lumii, pentru a artistic ar admira geniul acestui popor ce a rezistat și a creat opere de artă ce rivalizează cu orice alt monument de cultură și de artă de pe glob. Ing. TARAS GH. SEGHEDIX . Deși organizatorii campionatului mondial de fotbal au pus la dispoziția echipelor participante 409 de mingi, italienii, neîncrezători în cele englezești, au adus cu ei încă 24. Dar au fost de ajuns două pentru ca ei să fie trimiși acasă mai devreme decât și-ar fi imaginat cele care au poposit în plasa porții lui Albertosi în meciurile cu U.Ft.S.S. și ÎS F.D. Coreeană. » După victoria categorică obținută la campionatele mondiale de la Porti Ho, schiorii francezi au mai obținut una la Vina del Mar. Ei au învins pe schiorii italieni la . . . fotbal de această dată. 0 în Franța nu prea se găsesc candidați la postul de arbitru. Motivul ? Aproape la fiecare meci arbitrii părăsesc terenii loviți de jucători. De aceea, conducerea clubului A. S. Champagnole a hotărît să pregătească fete pentru funcția de arbitru. Se speră ca, în felul acesta, jucătorii să fie mai politicoși cu arbitrii. 0 Beryl Burton, care a cucerit cel de-al 8-lea titlu de campioană în cursele de șosea, sosind cu 19 minute avans față de cea de-a doua clasată, a declarat după victorie : „îmi place bicicleta pentru că îmi place evaziunea și chiar solitudinea. Ea mi se oferă din plin“. 0 Nu numai în Europa arbitrii de fotbal sunt loviți. în Australia, președintele asociației arbitrilor, Noel Vidier, a obținut din partea ligii de fotbal ca o amendă de cel puțin 1.6O6 de dolari să fie aplicată clubului de la jucătorii căruia an mai primi vreo arbitru la lovitură, oricît de ușoară ar fi ea. Cei trei alergători francezi la 400 m. garduri, Hebrard, Behm și Pionier, au hotărît să-și lase barbă pînă la sfîrșitul sezonului atletic. Pentru acest motiv, la Praga — în drum spre europenele de la Budapesta — ei au primit porecla comună : MUȘCHETARII. JA. B REBE AN li I COLECȚII: COLECȚIONARI Maxima fi I ia Ilustrata maximă, față de ilustrata simplă, este o piesă filatelică ale cărei trei elemente constitutive : marca poștală, cartea poștală ilustrată și ștampila prezintă între ele maximum de concordanță de subiect, loc și timp. Pe scurt, ilustrata maximă este o carte poștală ilustrată, francată și obliterată pe partea vederii, astfel ca cele trei concordanțe să fie satisfăcute într-un grad maxim. De aici derivă și termenul de „ilustrată maximă“. Ea este o piesă filatelică, întrucît toate elementele sale constitutive sunt categorii poștale destinate transmiterii corespondenței. Din jurul anului 1300, de cînd au apărut primele ilustrate maxime, intîmplător sau voit. S-au conturat reguli întărite prin uzanțele și practica a 6 decenii a colecționarilor. Cunoașterea acestor reguli se impune tuturor colecționarilor maximafili spre a se permite realizarea sau selecționarea unor piese corecte, acceptabile pe plan internațional ca ilustrată maximă adevărată. De 30 ani stringe și-și confecționează singură ilustrate maxime tovarășa Oltea Vasilescu din Suceava., Georgeta A început cu primele ilustrate maxime confecționate de I.C.S. Filatelia : pictorul Negulici, Aurel Vlaicu, pictorul Iscovescu, frumoasa reproducere în policrom după tabloul pictorului Rosenthal „România revoluționară“ și altele. Mai întîi mă pasiona filatelia — ne spune tovarășa Oîtea, apoi au apărut primele cărți maxime oficiale care, pe lângă desenul mărcii în mic, mai aveau și frumoasa realizare ilustrată care completa marca; încetul cu încetul, colecționarea lor a devenit o pasiune. Astăzi posed sute de asemenea cărți ilustrate maxime căpătate prin schimb și altele făcute de mine cu diferitele ocazii (excursii prin O.N.T., circuite sau concedii de odihnă). Alegerea localității de obliterare are o importanță deosebită pentru realizarea unei ilustrate maxime corecte, ne-a spus ea în continuare. O serie de subiecte, printre care stemele orașelor, sculpturi, monumente de artă, istorice și arhitectură, peisajele de pe teritoriul țării emițătoare a mărcilor admit numai o singură localitate pentru obliterare — indiferent de ocazia ce a prilejuit emisiunea — anume acea localitate în care există subiectul. In acest caz, concordanța de loc se apreciază ca perfectă. Alte subiecte admit obliterarea în mai multe localități. Dintre acestea unele pot fi preferențiale, ținindu-se seama de specificul subiectului, de originea sa și de ocazia ce a prilejuit emisiunea, pentru a obține, după caz, concordanță de loc perfectă, bună sau suficientă, astfel : — navele maritime sau aeriene se vor oblitera în portul, aeroportul de origine ; — scenele sportive, în localitățile legate de evenimente ce au prilejuit emisiunea sau, dacă nu sunt legate de un anumit eveniment, în localitățile în care se practică mai intens disciplina sportivă reprezentată — subiectele folclorice și etnografice vor căpăta obliterări concordante în localități de preferința rurale, din specifică tipurilor sau regiunea scenelor reprezentate : — subiectele din tematici de floră - faună, spre exemplu ilustrata cu cerbul mugin din pădure, completată cu o marcă din emisiunea vînătoare și obliterată (ștampilată) la oficiul P.T.T.R. Gura Humorului sau Vatra Dornei. Aceste ilustrate maxime se vor oblitera de preferință in localități rurale din regiunea în care pot fi găsite speciile respective : în cazurile în care un anumit eveniment prilejuiește o emisiune, se poate oblitera în localitatea legată de acest eveniment. — ilustratele și mărcile dedicate unor personalități celebre se obliterează în localitatea natală, în cea de deces sau în cea în care subiectul a trăit, a lucrat sau a devenit celebru. Concordanța de loc perfectă se va obține în general obliterînd în localitatea natală ; dar dacă emisiunea comemorează moartea subiectului va fi mai rațional a oblitera în localitatea de deces. Un ajutor prețios în colecționarea acestor ilustrate maxime am avut din partea fiicei mele, Carmen, care are o bogată colecție de ilustrate și ale căror subiecte au fost puse în concordanță cu mărcile existente la noi sau cu cele străine pe care apoi le-am trimis spre obliterare prin intermediul corespondenței cu filateliști din întreaga lume. Pentru colecționarii de cărți ilustrate maxime există un comitet internațional la Paris, sub direcția lui Georges Naudet, care editează revista „Les Maximaphiles Francais“. De asemenea, în țara noastră, în cadrul Asociației Filateliștilor din România, există o secție de Maximafilie condusă de doctorul Valeriu Neaga. In colecția pe care o am, ne spune tovarășa Oltea Vasilescu, dețin așezate în foi de albume pe tematici și țări, floră, faună, sport, oameni de artă și cultură, monumente de artă, cultură și istorice, pictori și picturi celebre din țara noastră și celelalte țări din Europa și de peste ocean. Am frumoase exemplare pe care sper să le expun intr-o viitoare expoziție la Suceava. De menționat că în orașul și regiunea Suceava sunt și alți colecționari de cărți maxime ilustrate : Colbert Valeriu, Vicol A., Ghenadie Frunză, O. Spirescu și V. Arnăutu, R. CARO UN ATELIER DEOSEBIT La ora de zoologie, elevii ascultă atenți explicațiile profesorului. Pe catedră, câteva păsări împăiate vin să completeze cunoștințele elevilor despre lecția predată. Copiii observă pe concret penajul și corpul păsării studiate. In sălile muzeelor oamenii admiră reprezentanții faunei țării noastre.. Diorame. infățișează fauna alpină, deluroasă, de șes și din Delta Dunării. Cerbi, urși, mistreți, lupi, zeci de păsări dau o imagine fidelă a bogăției țării. Naturalizarea animalelor și păsărilor destinate uzului didactic, muzeelor, expozițiilor nu e de tog ușoară. Ea cere din partea celor ce execută această îndeletnicire bogate cunoștințe de zoologie și biologice. Asemenea ateliere pentru naturalizarea animalelor funcționează la Suceava și Fălticeni și aparțin filialei de vinătoare și pescuit sportiv din Suceava. Inițiatorul lor, pasionatul vînător Iosif Molnár, a reușit, printr-o muncă perseverentă și atentă, să-și creeze un colectiv de nădejde. In cîțiva ani atelierul s-a făcut cunoscut în întreaga țară. Tovarășii Ion Ioniță, Constantin Acasandri, Vasile și Gh. Păduraru au naturalizat mii de păsări și animale. Munca lor este reprezentată în muzeele din Fălticeni, Bacău, Roman, Iași, Suceava, precum și în școlile de pe cuprinsul țării. Anul trecut, la grădina zoologică din Brașov a murit un leu. Grație muncii colectivului de naturalizaturi, leul a fost împăiat și astăzi este expus la Muzeul din Brașov. Au fost naturalizate animale și păsări rare. Amintim (în afară de cerbi, lupi, vulpi) capre negre, mistrețul alb, pelicani, vulturi, lebede. In anul acesta numai pentru uzul didactic au fost naturalizate peste 4.000 de păsări și animale. 90 la sută din materialul pentru naturalizare este recoltat de personalul filialelor de vînătoare din regiune. Și o veste . Filiala de vînătoare din Suceava oferă contra cost amatorilor păsări naturalizate de diferite specii, începînd de la cocoșul de munte și pina la arhicunoscuta vrabie. L. DOBRE O Kisul, una din miile de naturalizate piese în atelierul din Suceava Salonul internațional al automobilului de la Paris La Paris, la Palatul expozițiilor de la Porte de Versailles, și-a deschis porțile cel de-al 53-lea Salon internațional al automobilului, care ocupă o suprafață de 120.000 m.p. 1.350 de expozanți, dintre care 445 străini, veniți din 20 de țări, prezintă în total 112 mărci de autoturisme, vehicule industriale și utilitare. 31 din aceste mărci sînt britanice, 17 — vest - germane, 17 — americane, 18 — franceze, 13 — italiene, 4 — belgiene, 3 — suedeze, 3 — japoneze, 3 — spaniole, 2 — austriece, 1 — olandeză, 1 — sovietică, 1 — din Germania democrată și 1 — cehoslovacă. Salonul are cinci secții principale : autoturisme, mașini grele, piese detașate, biciclete, motorete și motociclete, remorci. Paralel, într-un loc apropiat, este deschis cel de-al 13-lea salon automobilelor național al (automobilele de de ocazie ocazie ocupă un loc foarte important în ce privește comerțul de autoturisme, deoarece numai în primul semestru al anului 1968 au fost vîndute în Franța 1.058.000 de automobile de ocazie, ceea ce reprezintă aproape îndoitul numărului automobilelor noi vîndute în aceeași perioadă). In ansamblu, puține noutăți și lipsa de surprize spectaculoase, in schimb o mare grijă pentru îmbunătățirea modelelor cunoscute — acestea sunt caracteristicile esențiale ale Salonului internațional al automobilului pe 1966. Prima dintre ele, „Renault“, care produce anual 700.800 de autovehicule, adică 35 la sută din producția totală a Franței, prezintă îmbunătățiri mai ales la tipul „R - 18“ (care va fi construit și în România începînd din 1969, pe baza unui acord încheiat între firma franceză și statul român). In afară de dispozitivul automat de pornire, îmbunătățirile aduse tipului „R -16“ se referă la schimbătorul de viteză, sistemul de aerisire și de încălzire, tabloul de bord. „Peugeot“ se face remarcat prin noul său automobil nedecapotabil 204, a cărui caroserie este proiectată de „Farina“, „Citrön“ — prin mărirea puterii motorului la turismul „L. D. — 19“, prin înlocuirea lichidului de securitate la circuitul hidraulic de frînare și la suspensie, în timp ce micul și popularul „„ C.P.“ își continuă în mod strălucit cariera cu mici îmbunătățiri în prezentare și în confort. „Simca“ prezintă o caroserie mai lungă cu 20 cm, la modelele clasice și elegante „1300“ și „1500“, care au devenit astfel „1301“ și „1501“. Noutatea mașinilor „Simca“ constă, însă, în acordarea unei garanții de doi ani atît în ceea ce privește piesele, cit și în ceea ce privește asigurarea eventualelor reparații, garanția referindu-se la motor, transmisie, cutia de viteze. Cu privește autocamioanele grele, locul de frunte este menținut de „Berliet“. Această marcă asigură#53 la sută din autoutilitarele franceze (250.000 de bucăți pe an) și 75 la sută din exporturile de autovehicule grele ale Franței. Ea furnizează 1 la sută din vehiculele de transport în comun (autobuze și autocare). „Bernet“ prezintă la salon prototipul noului autobuz cu imperială (etaj), care poate transporta 94 de pasageri, dintre care 54 pe scaune. Acest prototip este actualmente exploatat pe o linie de autobuze din capitală. Secția de biciclete, motorete și motociclete de tot felul ocupă un spațiu important, locul de frunte fiind ocupat de cele trei mărci franceze care reprezintă 95 la sută din producția de motociclete și 50 la sută din producția de biciclete : „Motobecane“, „Peugeot“ și „Velosolex“. In Franța, sunt produsenual 950.000 de biciclete și un milion de motociclete, printre care un nou model „Motobecane“, de bicicletă demontabilă, care încape ușor în cutia de automobil bagaje a unui și poate fi transportată manual în tren sau metrou. GEORGES DASCAG corespondentul Agerpres la Paris De ce s-a prăbușit Imperiul Roman ? Nu o dată, istoriografii burghezi au căutat să explice prin diverse teorii motivele declinului și apoi ale prăbușirii imperiului roman: apatia provocată de o viață îmbelșugată, viciile patricienilor multe altele. Ei ignorau, insă, cauza princicipală, contradicțiile interne ale orinduirii sclavagiste. Iată că, recent, într-o cuvîntare rostită la Chicago, cu prilejul celui de-al III-lea Congres internațional de genetică urbană, sociologul dr. Seabury Colum Gilfillda a sugerat ca aristocrația romană s-a stins in mare parte datorită intoxicării cu plumb. Se știe că, introdus în organism in cantități mai mari de un miligram pe zi, plumbul poate provoca anemie, pierderea poftei de mîncare, constipație, paralizia membrelor și, in sfirșit, moartea. De asemenea, bărbații devin sterili, iar femeile nu mai pot reține sarcina. Romanii — afirmă dr. Gilfillan — nu știau, firește, mai nimic despre pericolele intoxicației cu plumb, metal pe care scară largă. Astfel, Pliniu ei îl foloseau pe cel Bătrîn recomanda ca „oalele să fie făcute din plumb, nu din bronz”. De asemenea, plumbul era folosit la confecționarea apeductelor, a ceștilor, a sitelor, a produselor cosmetice, a medicamentelor de uz extern și, culmea ironiei, chiar a coșciugelor. Principala sursă a intoxicațiilor cu plumb o constituiau, insă, vinurile. Pentru a-l păstra în bune condiții și pentru a-l îndulci, romanii ii adăugau un sirop făcut din must nefermentat, de plumb, ceea ce, bineînțeles, fiert in cale ducea la absorbirea unui însemnat procentaj din acest metal. Romanii nu înțelegeau, afirmă Gilfillan, că sterilizînd vinul, această otravă lentă îi ducea și pe ei la pieire. Intoxicația cu plumb, susține în continuare sociologul american, nu a produs ravagii decit în rîndurile aristocrației, întrucît plebeii nu-și puteau permite decit rareori să bea vin, foloseau vase de bucătărie ieftine, din lut ars, și nu făceau uz de articole de lux cum sunt cosmeticele. Indicele ridicat al mortalității, precum și indicele scăzut al natalității în rândurile aristocrației romane par a se datora intoxicației cu plumb. Studierea încă neterminată a osemintelor dezgropate confirmă această teorie. De asemenea, inscripțiile de pe pietrele funerare indică că durata medie a vieții în rîndurile proprietarilor de sclavi era de 22—25 de ani, iar datele cenzurilor (un fel de recensăminte) confirmă că numărul nașterilor era foarte redus, „poate o pătrime din ceea ce era necesar pentru menținerea ființei biologice a clasei aristocraților". Teoria lui Gilfillan, pe care acesta botezat-o „aristothatanasia” (moartea arisatocrației) a stîrnit interes, merită să fie reținute, insă, Elementele ei bineînțeles, cauzele dispariției imperiului roman nu se pot limita la un aspect sau altul al vieții de zi cu zi a clasei dominante, ci rezidă în primul rînd, în lupta dusă de marea masă a sclavilor pentru a deveni oameni liberi, pretutindeni . In anul 1906, în urma unui cutremur, șoseaua Baishiko din Taiwan a fost tăiată în două și jumătate din ea mutată cu circa 2 metri mai la stingă. • Steaua de mare este o ființă atît de plăpîndă, încît, dacă este expusă la soare, se evaporă. Cu toate acestea, urma lăsată de o stea de mare într-o stîncă din Grand Canyon (S.U.A.) a rezistat timp de 500 milioane de ani. • Orologiul construit la Salzburg (Germania), în anul 1775, este acționat de greutățile pendulei care coboară pe o tijă crestată. • Biserica Sf. Petka Samardjiska, din Sofia, este unicul monument bulgar datind din Evul Mediu, care s-a păstrat pînă în zilele noastre. Situată în apropierea TUM- ului (magazinul universal) din centrul capitalei, ea a fost clădită spre sfîrșitul secolului XIV și începutul secolului XV și pare astăzi, din cauza construcțiilor recente care i s-au ridicat împrejur, scufundată în pămînt. • Un grup de savanți de la Universitatea din Belfast și dsi la laboratoarele Glaxo, au pus la punct un vaccin special, destinat noilor care va avea născuți, efecte multiple. O singură injecție imunizează copilul de poliomielită, difterie, tuse convulsivă, tetanos și oreion.i Dialog între două fete moderne : — Tatăl tău arată foarte distins cu părul lui cărunt. — Da ! Și datorită mie, asta numai Profesorul : — Cum se face că. în ultimul timp, puține greșeli la ai foarte temele făcute acasă ? — Tăticu este plecat pe teren. Un turist doarme o noapte la hotel într-un orășel din Franța. Dimineața, la dejun, hotelierul îi spune : — Ați dormit Intr-o cameră istorică ... In 1810, In camera aceasta și-a petrecut o noapte Napoleon, — Nici cu un pol Se rîmin mai mult — răspuns de turistul. Un pacient consultă un oculist : — Domnule doctor, se plînge el, văd peste tot niște puncte care joacă în fața ochilor. Medicul îi recomandă ochelari. La vizita următoare îl întreabă : — Ei, te simți mai bine acum ? — Da, mult mai bine. Acum văd punctele foarte clar. După ce a examinat cu toată atenția pe un pacient bătrîn, medicul îi spune : — Dragul meu, dumneata ești sănătos tun. Ai să ajungi la 90 de ani. — Dar am împlinit 90#! strigă speriat bătrînul. 1 — Ei vezi, ce-ți spun ț neam 7