Zori Noi, februarie 1967 (Anul 20, nr. 5951-5974)
1967-02-01 / nr. 5951
!H HUM ARUL DE AZ! VIAȚA DE PARTID OPTICA ADUNĂRII GENERALE Rubrica SPORT Anul XXI nr. 5951 4 pagini 25 bani miercuri 1 februarie 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. f. și al Sfatului popular regional $ Adunări de dări de seamă și alegeri în asociațiile sportive # Baschet (categ. B) Relieful strămîntat al raionului Săveni favorizează eroziunea, influențîind negativ, asupra creșterii ’ producției. Cum era, și firesc, oamenii' i' cel puțin, în unele, localități — n-au putut sta 'pasivi în fața ’ situației' create. Cooperatorii din Ungureni, încă din primăvara anului 1964, au trecut la acțiune. In cei trei ani care au urmat, ei au izbutit să sporească cu mult rodnicia hectarului. Pînă acum, consiliul de conducere și inginerul agronom Ion Moța au reușit să canalizeze efortul cooperatorilor pentru a scoate de sub influența negativă a eroziunii 240 ha. Și efectul acestei măsuri se simte. Cultura de lucernă, amplasată pe terenuri în pantă de 6—18 la sută (acolo unde cu cîțiva ani în urmă se obținea cel mult 600 kg. grîu la hectar), în 1966 a dat o producție de 3.500 kg. fîn la ha., precum și o importantă cantitate de sămînță. Tot așa de rodnice au fost recoltele de borceag, sparcetă, orz și mazăre în fîșii, care alternează cu altele semănate cu porumb și floarea-soarelui. Sistemul acesta de cultivare a plantelor de nutreț, și prăsitoare pe terenurile accidentate a înlesnit efectuarea , lucrărilor pe curba de nivel, a redus erodarea solului și, respectiv, gradul de spălare a stratului fertil și a îngrășămintelor administrate. Lucrările începute cu ani în urmă nu se vor opri aici. Oamenii din Ungureni și-au pus în gînd ca, în acest an, să sporească producția la hectar, prin lucrări de reducere a gradului de eroziune pe încă aproape 80 hectare. Există interes pentru extinderea acțiunilor de împiedicare a eroziunii solului, de ridicare a valorii productive a terenurilor în pantă și la cooperativele agricole din Verniceni, Vlăsinești și Petricani, unde au fost plantate zeci de hectare cu vii și livezi, s-au efectuat sau se vor efectua noi lucrări pentru cultivarea viței de vie și a pomilor fructiferi. Firesc e însă să punem întrebarea: pe ce suprafață s-a extins experiența de la Ungureni due cooperative agricole cultișivă pantele în fîșii ? Trebuie să ne mărginim la acest singular exemplu. In raion mai există încă 20.575 ha. de teren cu pante de 10—20 la sută, supuse eroziunii, pe care nu au fost făcute lucrări de ameliorare. De încă la consiliul agricol raional aflăm că în toamna trecută s-a făcut un studiu mai amplu asupra terenurilor din unitățile cooperatiste, cu care prilej consiliile de conducere și specialiștii au făcut cîteva propuneri prețioase. Schimbarea modului de folosință a terenurilor în pantă de peste 10 la sută (pe care să se planteze vii și pomi, în terase continue, sau înțelenirea lor), procurarea de tractoare pe șenile, pluguri reversibile etc. sunt doar cîteva dintre propunerile consemnate aici. S-a făcut și un calcul economic din care rezultă că prin reducerea eroziunii solului pe terenurile în pantă de peste 10 la sută s-ar obține, pe raion, un venit anual în plus de 5.175.000 lei. Dar ca și în alți ani, în multe locuri arăturile de toamnă s-au făcut tot din deal în vale. Volumul lucrărilor efectuate pe curbele de nivel în unitățile cooperatiste este încă mult prea scăzut. In ultimii 3 ani suprafața mecanizabilă lucrată în acest fel a crescut pe raion cu numai 1.100 ha., iar cea nemecanizabilă, cu 21 ha. De aici se desprinde concluzia că specialiștii consiliului agricol re-au dat destulă importanță pentru ca lucrări ca cele făcute la Ungureni să fie extinse și în cooperativele agricole din TRAIAN TOMA (Continuare în pagina a III-a) Cereren cîștigă în raionul Săveni experiența cooperativei agricole din Ungureni în COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI IPROFIL Rădăuți. Brigadierul Alexandru Amariei de la secția furnire, discutînd cu muncitoarea Elena Stoica, despre necesitatea unor îmbinări de bună calitate Stația meteorologică Suceava comunică: IN ZILELE DE 36—31 IANUARIE a.c., vremea a fost schimbătoare, cu cerul mai mult acoperit. Au căzut precipitații sub formă de ninsoare, înregistrîndu-se între 6,2 litri/m.p. la Poiana Stampei și un litru/m.p. la Suceava, Rădăuți și Fălticeni. Vîntul a suflat potrivit pînă la zare, din sectorul nord - vest. Temperatura aerului, in scădere, maximele au fost cuprinse între minus un grad la Avrămeni și Poiana Stampei, și un grad în restul regiunii, iar minimele din timpul nopții, între minus 22 grade la Avrămeni și Dorohoi și minus 18 grade la Suceava, Fălticeni și Poiana Stampei. Ieri dimineața, la ora opt, temperatura a fost cuprinsă intre minus 22 grade la Avrămeni și minus 1T grade la Suceava și Fălticeni. La Rarău, temperatura a oscilat între minus 20 și minus 4 grade, iar ieri dimineață, la ora opt, a fost de minus 20 grade. PENTRU URMĂTOARELE ZILE : Vreme rece, cu nopți geroase, mai ales la începutul intervalului. Cerul va fi variabil. Vor cădea minoți izolate. Vîrstul va sufla potrivit din nord - vest. ——creștere la sfîrșitul intervalului ; minime TM-IHT între sums și minus ia grade, iar maxi^ninus minius 4 grade. # c ® ä ’ää í I___-Ml! IA S.M.T. BUCECEA Decada propagandei tehnice Pentru a cunoaște și introduce în mecanizarea agriculturii metodele tehnice moderne, comitetul sindicatului, comitetul U.T.C. și cabinetul tehnic de la S.M.T. Bucecea au organizat, pentru perioada 1—10 februarie, o decadă a propagandei tehnice. Ingineri, tehnicieni, mecanici etc. fac expuneri pe teme care răspund sarcinilor trasate de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., privind introducerea tehnicii noi. Amintim, dintre acestea: „Noi, tipuri de tractoare folosite în agricultura țării noastre“, „Ce a apărut nou despre motoare în literatura noastră tehnică“, „Metode noi de rodaj a motoarelor și determinarea caracteristicilor funcționale“, „De ce se uzează mașinile “, „Să luptăm pentru îmbunătățirea continuă a calității reparațiilor și recondiționărilor“, „Organizarea muncii brigăzilor și rentabilizarea muncii lor“ etc. Participanții vor vizita expoziția de inovații, dispozitive și raționalizări făcute de S.M.T. din raionul Botoșani, vor asculta cuvîntul unor inovatori fruntași în întrecerea soșicialistă, despre inovațiile și munca lor, vor lua cunoștință de noutățile intrate în biblioteca tehnică a stațiunii. Programul mai cuprinde vizionarea unor programe artistice, filme documentare, desfășurarea unui concurs gen „Cine știe cîștigă“. FOILETON De-aș fi Fantomas îmi amintesc doar că m-am trezit intr-o cameră, înfășurat intr-un cearșaf. Bărbatul cu halat alb care a venit m-a luat cu binișorul și m-a mîngîiat pe spate : — Ia spune matale, cum te numești ? — Cascada Niagara, zic. M-a mingiit din nou și m-a povățuit să nu mă zbucium prea tare că nu mai curg cum trebuie, să fiu liniștit și să dorm. Am mai auzit cum i-a șoptit infirmierului care-l însoțea să-mi facă un duș rece și trei injecții, doze duble. După un timp îndelungat omul în alb a venit din nou. — Nu-i așa că nu mai ești Niagara ? — Nu, ii răspund. A scos certificatul de ieșire, mi-a trecut două săptămîni de concediu medical cu drept de prelungire prin policlinică și mi-a dat diferite sfaturi: să evit supărările, să nu fac eforturi și să-mi aleg o munca ușoară... — Ce-ai dori să faci și ce funcție' La "Soițt? — Vreau să fac cutremure și să fiu vulcanul Vezuviu, am răspuns fără să clipesc. Doctorul a holbat ochii, a strecurat ușor hîrtiile în buzunar și mi-a spus că nu-mi face bine să fiu Vezuviu că la Mediterană e soare mult și-mi produce „bubă la cap“, adică insolație... — N-ai vrea să fii munții Căliman ? — Nu, că ăia sunt vulcani stinși. Eu vreau să fac erupție, să curgă lavă, că doar așa mi s-o izola plafonul apartamentului și nu mi-o mai curge apă în casă... — Ada, și de unde ți se trage asta ? — Păi să vezi. Prin’64 am primit și eu locuință la Suceava la bloc (strada Ștefan cel Mare, nr. 47, scara A, ap. 14 etaj 4). Nu după mult timp, deasupra apartamentului a fost instalat un cazan de expansiune. In timpul construcției, a fost distrusă izolat [UNK]tia plafonului. După ce s-a scurs timp îndelungat, din cînd în cind, se mai deplasa este un lucrător care turna cîte o căldare de mortar. Dar izolație ioc. Mi-a curs atîta apă în casă nicit nu știu dacă acum nu sînt cascadă! Intr-o zi, introducîndu-se presiune mare de la centrala termică, s-au produs niște bubuituri în cazan de s-a zguduit tot blocul. S-a spart instalația și apa curge grilă... Eu am fost martor și la catastrofa seismică din ’40, dar nimeni nu mi-a spus, de atunci că „am rămas așa de la cutremur". Cu neglijența asta de care dă dovadă I.G.O., nu pot să fiu sigur dacă nu mi s-o spune. Am făcut și niște calcule. Cu apa scursă la domiciliu, mi-aș fi putut construi hidrocentrală proprie, cu cererile trimise la I.G.D., aș fi acoperit Dunărea, iar... cu banii investiți de mai multe ori pentru înlocuirea parchetului distrus, VICTOR MICU (Continuare în pag. a III-a) COMUNICAT COMUN La invitația ministrului federal al afacerilor externe, Willy Brandt, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, face o vizită oficială în Republica Federală a Germaniei de la 30 ianuarie pînă la 3 februarie 1967. In timpul șederii sale la Bonn, între 30 și 31 ianuarie, ministrul afacerilor externe român a fost primit de cancelarul federal dr. Kurt Georg Kiesinger. La 1 februarie ministrul afacerilor externe român va vizita orașele Köln, Düsseldorf și München. El se va întilni cu președinții guvernelor lenderelor Renania de nord — Westfalia și Bavaria. Ministrul afacerilor externe român, Corneliu Mănescu, și ministrul federal al afacerilor externe, Willy Brandt, au purtat convorbiri asupra stadiului și dezvoltării relațiilor dintre Republica Federală a Germaniei și Republica Socialistă România, precum și asupra problemelor internaționale de interes comun. Ambele părți și-au exprimat satisfacția în legătură cu evoluția favorabilă a schimburilor economice și culturale dintre țările lor. Ele au subliniat că vor cultiva și adiei în continuare colaborarea multilaterală dintre țările lor. In acest spirit, guvernele Republicii Socialiste România și Republicii Federale a Germaniei au căzut de acord să stabilească relații diplomatice și să facă schimb de reprezentanții diplomatici la rangul de ambasadori extraordinari și plenipotențiari. Ambele părți sunt convinse că aceasta va contribui la dezvoltarea înțelegerii reciproce dintre Republica Socialistă România și Republica Federală a Germaniei în interesul ambelor părți și prin aceasta vor servi păcii și securității, înțelegerii durabile și conviețuirii pașnice a popoarelor Europei, destinderii internaționale. Discuțiile, care au avut un caracter de lucru, s-au purtat într-un spirit de sinceritate. Ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a invitat pe ministrul federal al afacerilor externe, Willy Brand, să facă o vizită oficială în Republica Socialistă România. Ministrul federal al afacerilor externe a acceptat cu mulțumiri invitația. Data vizitei se va stabili pe cale diplomatică. Pînă la ce kilometru ajung mărfurile ? • Cu 80.000 lei mai puțin m Trei cămăși și... mai nimic ? Sunt sublime stocurile tampon, dar... lipsesc • Făină este, dar numai pentru organele de control Localitățile de la periferiile regiunii, supuse înzăpezirii, centrele forestiere și miniere solicită, mai ales acuma, un plus de atenție din partea organelor locale, pentru asigurarea unei aprovizionări permanente cu un sortiment cu mai complet de mărfuri. Urmînd firul unor sesizări pe această temă, pornite din diferite colțuri ale regiunii, iată și constatările noastre la fața locului. Un prim popas la Santa Mare, raionul Botoșani. Dacă la produsele alimentare s-a asigurat, de bine de rău, un stoc tampon, la celelalte sectoare rafturile sunt mai mult goale. Lipsesc pînză albită, cămășile de corp și indispensabilii flanelați, paltoanele pentru femei — articole care, în depozitele ICRTI Botoșani, există din abundență, puținele perechi de bocanci sau ghete, cei cîțiva metri de „Sibir“ nu vor putea acoperi nicidecum cerințele la pevent. PODOLEANU șeful Inspecției comerciale, CARMEN PANA (Continuare în pagina a III-a) O unitate bine aprovizionată. Magazinul universal al cooperativei de consum din Futna Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Greciei La 31 ianuarie, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Regatului Greciei, Ioanis Christos Cambiotis, care și-a prezentat scrisorile de acreditare. Cu acest prilej, Chivu Stoica și Ioanis Cambiotis au rostit cuvîntări. Intre președintele Consiliului de Stat și ambasadorul Greciei a avut loc apoi o convorbire prietenească. La ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare și la convorbire au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat și George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Greciei a fost însoțit de membri ai ambasadei. (Agerpres) LUNA CÂRTI LA SATE Există, fără îndoială, un miracol al cărții. Dezghiocată cu dragoste și cu migală, coaja slovei tipărite dezvăluie în miezul ei intim sîmburi de lumină. Cîmpul alb cu oi negre, din ziceri străvechi, a fascinat întotdeauna închipuirea. Chiar și în vremuri cînd era un oas pe rar, abia cunoscut și atît de ciudat pe masa celor ce făceau să crească griul. Fantastica istorie a lui Alexandru Macedon sau Esopia deschideau porți spre lumi fabuloase. Miracolul avea însă o albie atît de firavă, ca o limpede șuviță de izvor pierdută prin pămînturi nisipoase. .Aria de cuprindere s-a lărgit la dimensiuni uluitoare și pe masa celor ce fac să crească griul cartea e azi o prezență activă. Intr-un anotimp de zăpezi, în fiecare an începe,o lună a cărți.A apate, ju statornicia și perseverența cu care încep de obicei primăverile. Se petrece atunci un lucru tot atît de uimitor Și de frumos ca primăvara pe vastele timpurile țării. Se seamănă, în toiul iernii, o sămînță deosebită. A cunoașterii, a demnității umane. Am reținut cindva o figură de stil nespus de sugestivă. Bibliotecile erau comparate cu niște răsadnițe. Și-n fiecare sat avem azi asemenea răsadnițe miraculoase în care cresc și se dezvoltă pasiuni. Pentru Eminescu, Sadoveanu și Arghezi, pentru descifrarea și cunoașterea tainelor lumii, într-un anotimp de zăpezi, bibliotecari și librari de la sate, risipiți, cu dărnicie sămînță minunată a adevărului și a luminii. George Sidorovici Vestigii ale unei istorii frămîntate Un impresionant monument medieval, o veche fortăreață de un tip încă necunoscut, se află un curs de restaurare în localitatea Paphos din Cipru. Arheologii consideră fortăreața medievală ca unul dintre cele mai importante vestigii arhitectonice ale Ciprului. Săpăturile pentru degajarea temeliilor fortăreței au început în anul 1957 și au fost terminate recent. în urma acestor săpături au fost găsite numeroase obiecte de ceramică, ceea ce a permis să se ajungă la unele concluzii cuprinzătoare privitoare la nivelul civilizației epocii, la viața și obiceiurile timpului. In plus, s-au putut adăuga file noi la voluminoasa istorie a ceramicii. înainte de 1957, monumentul, sau mai bine zis ruinele care se mai puteau vedea, purtau denumirea de „Saranda Colones“ — patruzeci de coloane. Numele se datorește faptului că din toată construcția se mai zăreau doar capetele coloanelor, care — s-a constatat mai tîrziu — au fost aduse în fortăreață pentru a o întări, întrucît zidurile antice de apărare nu asigurau o securitate deplină. Fortăreața avea menirea să apere baza navală din Cipru, care aparținea Bizanțului, împotriva năvălirilor tot mai dese ale arabilor în zonele de periferie ale imperiului. Ea a fost construită între anii 650— 675, fiind refăcută în secolul al X-lea, cînd Bizanțul și-a stabilit definitiv dominația asupra Ciprului. Fortăreața era apărată de un zid exterior, construit după regulile artei militare bizantine, cu opt turnuri de apărare care îi străjuiau colțurile. Fiecare turn avea o formă deosebită de celelalte. La rîndul ei, fortăreața propriu - zisă avea și ea mai multe turnuri de apărare. Centrul clădirii era dominat de un alt turn în formă de potcoavă, iar deasupra porții prin care se intra în acest turn se aflau mai multe jghiaburi : prin ele se turna deasupra atacatorilor apă clocotită și smoală încinsă. Turnul, în formă de potcoavă, folosea drept ultim refugiu pentru apărătorii fortăreței. Cum fortăreața a trecut de numeroase ori în mina unuia sau altuia dintre invadatori, obiectele găsite aici cu ocazia săpăturilor sunt mărturii grăitoare ale frămîntatei istorii a poporului cipriot, ale luptei sale continue pentru libertate și independență.c. ALEXANDROAIE corespondentul Agerpres la Atena