Zori Noi, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 6002-6027)
1967-04-01 / nr. 6002
ÍN NUMĂRUL Discutând cu directori de școli DESPRE : Anul XXI nr. 60024 pagini 25 bani sîmbătă 1 aprilie 1967 Rolul și atribuțiile consiliului pedagogic Cititori, redacție, cititori SPORT: Fotbal, Șah Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICA A PRODUCȚIEI $1 MUNCII Un proces continuu de perfecționare a activității industriale O organizare modernă a producției presupune pregătirea judicioasă și desfășurarea normală a proceselor de fabricație, folosirea deplină a capacităților de producție și a timpului de lucru, organizarea temeinică a fiecărei secții, atelier și loc de muncă, o aprovizionare corespunzătoare, o asistență tehnică calificată și permanentă în toate schimburile. Sunt toate acestea atribute ce nu pot fi asigurate producției decât printr-o fundamentare științifică a întregii activități economice și tehnice, pînă în cele mai mici amănunte. Plecînd de la înțelegerea deplină a politicii partidului nostru care ne cere să perfecționăm continuu producția, să-i ridicăm eficiența economică la nivelul țărilor avansate industrial, colectivul combinatului nostru și-a intensificat mereu eforturile pentru a găsi căile cele mai scurte și economicoase spre aceste obiective de care depinde îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne stau în față. Și putem afirma că am obținut unele rezultate bune, promițătoare. De la an la an producția combinatului a crescut atît cantitativ cît și calitativ pe seama sporirii productivității muncii și a folosirii spre limitele maxime de capacitate a echipamentului tehnic de care dispunem. Dacă în urmă cu doi ani producția valorică pe cap de salariat era de 22.231 lei pe lună, în primul trimestru al anului 1967 ea a ajuns la 27.542 lei pe lună, înregistrînd o creștere de aproape 24 la sută. îmbunătățirea continuă a indicilor de calitate înregistrați în ultimii ani este confirmată de faptul că o cantitate însemnată de produse cu emblema combinatului sucevean au fost și sunt exportate în Italia, Cehoslovacia, Sudan, Iran, Siria etc., țări în care exigențele față de calitate sunt dintre cele mai ridicate. Cheia succeselor noastre de pină acum o constituie cadrul organizat, în care am acționat și acționăm pentru soluționarea multiplelor cerințe pe care le reclamă în permanență pro ing. Victor ȘENCHER director general al Combinatului de celuloză și hârtie din Suceava ducția, progresul tehnic în general. Diferitele probleme cărora le-am găsit deja o soluționare tehnică și organizatorică mai bună au avut ca punct de plecare observația și analiza atentă și competentă a fiecărui fenomen și a împrejurărilor în care' arfe' lbc, consultarea tuturor acelora care manifestă interes și sunt preocupați de bunul mers al producției. Numai după aceea ele erau aduse în fața sfatului tehnic al combinatului pentru a se lua hotărîrile definitive asupra soluțiilor propuse. Antrenarea și stimularea unui număr tot mai mare inginerii și specialiștii dintre noștri în sfera cercetării aplicative a creat începutul de bun augur al unor preocupări care depășesc limitele soluțiilor de moment, insuficient gîndite și, de regulă, neștiințifice. Astfel, am reușit să concepem și să traducem în fapte măsuri fundamentate din punct de vedere tehnic și economic a căror eficiență și-a spus cuvîntul cu prisosință în producție, la obținerea rezultatelor amintite. Modificările constructive ce au fost aduse multor utilaje și instalații, reorganizările făcute în fluxurile tehnologice au asigurat o mai bună continuitate a producției prin reducerea numerică și în timp a stagnărilor și întreruperilor cauzate de defecțiuni, a eliminării locurilor înguste, îmbunătățiri au fost aduse și altor compartimente ale producției. Studiile întreprinse și în parte finalizate, pe linia consumului de săruri sodice, a măririi vitezei de lucru la mașinile din secția de confecții, a structurii și modului de repartizare a forței de muncă direct productivă și tehnico - administrativă au concurat la reducerea cheltuielilor materiale și la sporirea productivității muncii. Combinatul sucevean a obținut rezultatele amintite datorită sprijinului permanent pe care l-a primit din partea organelor și organizațiilor de partid. Sprijin fără de care am convingerea că nu se poate vorbi de o reușită deplină pe linia organizării științifice a producției. Afirmînd acest lucru mă gîndesc la acea condiție fundamentală și indispensabilă fără de care nu se poate acționa cu succes și care este conștiința omului. Ori, alături de sugestiile și analizele de ordin tehnic și economic inițiate, organizațiile de partid din combinatul nostru au acționat continuu și eficient asupra conștiinței oamenilor. Putem vorbi astăzi că avem un colectiv pătruns de importanța sarcinilor mari (Continuare in pagina e III-a) Grupul energetic nr. 1, în curs de montare, din cadrul etapei a II-a de dezvoltare a Combinatului de celuloză și hârtie din Suceava A început plutăritul Azi, se inaugurează „campania 1967“ de plutărit a lemnului pe rîurile și pîraiele „navigabile“ din raioanele de munte ale regiunii. Pe Bistrița, prima plută pornită de la Bîtca spre depozitul final de bușteni al întreprinderii forestiere din Iacobeni este „pilotată“ de încercații plutași Traian Lehaci și Octavian Moroșan din vestita brigadă a lui Viorel Drăgan. Anul acesta, apele Bistriței vor transporta circa 82.000 m.c. de bușteni. Economii de metal Aplicînd procedeul de croire combinată, muncitorii Petru Hîrtopeanu, Ioan Cărămidă și A. Ungureanu de la întreprinderea mecanică Suceava au economisit în primul trimestru al anului peste 2.500 kg. de metal. Perspectiva reducerii în continuare a consumului de metal la această unitate este promițătoare. Pînă acum au fost aplicate o serie de măsuri, printre care : formarea în cadrul serviciului tehnolog șef a unei grupe ce se ocupă cu consumul specific, organizarea atelierului de pregătire a fabricației, introducerea fișelor limită. ÎNSEMNĂRI Statornicii Strada își are, la ore anume, oamenii ei , ai schimbului din fabrici, ai setei de luminile cărții, ai biroului unde se rezolvă o problemă de viață. Alții, deveniți proprietari ai barelor, vitrinelor, senatori de drept ai unei dale din trotuar (același mereu), anexe ale colțurilor. In asemenea ambianță, flotantul trecut către treburile lui devine intrus. flotant pentru că el pe stradă merge, nu stă; prin holul cinematografului trece, nu-și face veacul ; la cofetărie Intră pentru o prăjitură, nu pentru o după-amiază, cu ceilalți oameni Nepotrivirea — blocul compact și ferm de la orele sirenelor de intrare în schimb cu pasul hotărît, ca o concluzie, al celor care știu ce au de făcut — ori de la ieșirea din schimb — cu liniștea calmă, înaltă, pe care ți-o dă conștiința datoriei bine împlinită, ca un final de simfonie — discrepanța față de stolurile de prospețime ale școlarilor iradiind optimism, totul îi face pe acei îndelungi șezători, lipsiți pînă și de justificarea decorativului, anacronici pînă acolo incit își cer prin ei înșiși eliminarea din peisajul general al timpului acestuia aprins în care „se arde dezlănțuit“, nu se lincezește. Orașul își are punctele sale culminante, efervescente, explozive, intr-un fel propriu, entuziaștii săi, invariabil disponibili pentru a le înjgheba. Simptomatic, însă, aici pierdetimp nu se nuclearizează, nicăieri și niciodată, in fața librăriilor. Rigurozitatea geometrică a cărții are, probabil, pentru ei rezonanță inhibitorie. Sînt de toată mina, de toată vîrsta, de soi și de tot soiul, vorba lui Alecsandri. Aglomerări eterogene, constituite pe criteriul unic al fugii de maior, de preocupare. Ce-i animă ? Dacă meciul trecut sau cel viitor, încă-i bine , și aceasta e o pasiune — și-n fața lor să ne descoperim chiar cînd nu le înțelegem exact. Dar luarea străzii drept casă nu ține numai de ultimul 11 metri salvator și de sinuozitățile huiducate ale drumului către C, B sau A. De cele mai multe ori i-am văzut răcind, vegetînd pur și simplu, sterili de orice idee, opaci Înspre orice inspirație, incapabili de a schimba păreri. O jumătate de ceas, un ceas, o întreagă după-amiază. Desprinderea de grup a unuia se dovedește, pînă la urmă, schimbare de pe un picior pe altul, așa că nici nu-ți dai seama cînd i-au încărunțit tîmplele — și pentru ce. Poate că acasă îl așteaptă un copil cu fruntea fermecător încrețită de dificultățile suprafeței laterale a prizmei, poate o carte cu coperta fără nici o urmă de îndoitură către stingă , o sonată sugrumată în tăcerea stinsă a aparatului de radio ; o soție care a venit de la lucru, a gătit, spălat, a făcut focul, a deveaticat și a Îndrăznit să viseze — să zicem — o floare sau are de lămurit dacă pe sală să se zugrăvească vernil ori albastrupal. Poate că viața care se alunecă pe alături a așteptat cîndva de la ei ceva mai mult decit să-i găsească și să-i lase consumînd-o ca pe o obligație oarecare. Neavînd nimic de făcut șaisprezece ceasuri din douăzeci și patru, nepropunîndu-și nimic pentru ele și, desigur, măcinîndu-și-se asemenea și pe celelalte opt, nefiind in stare să vibreze pentru nimica și privind superior ironic înspre cei care freamăși tă pentru fiecare minut, e limpede că nu-s capabili să înțeleagă. Și e ceea ce doare! Uimirea pe care o provoacă oricui căderea unui om de la amețitoarea înălțime a însăși sensului demnității sale. Știți de ce se văd ? Pentru că tare-s singuri, izolați acolo, în colțul lor străin de orice scinteiere. Și știți de ce m-am simțit dator să vi-i descriu, ca pe niște piese rare, de captivantă curiozitate ? Fiindcă-s atît de puțini iicit nu se poate să nu reușim deversarea lor in torentul enorm al celor cărora viața li se pare mică pentru cite au de făcut. ȘT. STROE SOSIREA LA BUCUREȘTI A TOVARĂȘULUI LUIGI LONGO La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri seara a sosit la București, într-o vizită de prietenie, tovarășul Luigi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de tovarășii Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Mihai Dalea, de șefi de secție la C.C. al P.C.R., activiști de partid. (Agerpres) Agerpres transmite: Specialiștii de la Uzina „Electroputere" din Craiova și Uzina constructoare de mașini Reșița fac ample studii tehnico - științifice în vederea perfecționării parametrilor tehnicofuncționali ai locomotivelor Diesel electrice. Se urmărește creșterea puterii de tracțiune a locomotivelor de la 2.100 la 2.500 C.P., cu o viteză de 120 km. pe ora. Specialiștii uzinei „Electroputere“ au pus, de asemenea, la punct un dispozitiv electronic îmbunătățit de supraveghere a atenției mecanicilor de pe aceste locomotive. Dispozitivul oprește locomotiva în clipa în care mecanicul pierde controlul asupra conducerii. La Herning, în Danemarca, Oficiul Național de Turism a organizat o expoziție turistică de fotografii color și alb - negru ilustrînd cele mai importante zone și obiective turistice ale României. Sunt expuse numeroase obiecte de artizanat, vase de ceramică, țesături și cusături. Un colectiv de medici de la Clinica de chirurgie maxilo - facială din Cluj a izbutit, pentru prima dată în stomatologie, să efectueze grefe durabile de muguri dentari. După 65 de zile de la transplantarea acestor dinți noi, s-a putut constata apariția opacității corespunzătoare smalțului și dentinei, precum și formarea coroanei. Animalele supuse experienței au fost operate în prealabil, extirpîndu-li-se timusul, glanda care joacă rolul principal în reacția imunologică. Recenta Hotărire conduce la creșterea atribuțiilor, competențelor și răspunderii lucrătorilor din agricultura de stat Hotărirea plenarei C. C. al P.C.R. din 27-28 martie 1967, cu privire la îmbunătățirea conducerii, planificării, finanțării și organizării gospodăriilor agricole de stat, a stirnit un viu interes în nudul nostru, al lucrătorilor din acest sector. inscriindu-se pe linia măsurilor luate de partid in ultima vreme, pentru traducerea în viață a programului stabilit de Congresul al IX-lea, noua hotărire creează premise pentru creșterea intr-un ritm susținut a producției și productivității muncii, reducerea substanțială a cheltuielilor materiale și de muncă, pentru asigurarea rentabilității tuturor unităților agricole de stat și sporirea contribuției lor la dezvoltarea întregii economii naționale. In cuvîntul meu aș vrea să mă opresc, în mod deosebit, asupra citorva din prevederile acestei Hotărîri. Așa după cum rezultă din Hotărîre, pentru a crea cadrul organizatoric corespunzător aplicării măsurilor stabilite, Plenara consideră necesară îmbunătățirea structurii agriculturii de stat prin care, în esență, se va realiza lărgirea atribuțiilor, a competențelor și răspunderii celor ce lucrează în sfera nemijlocită a producției agricole. Asemenea măsuri se consider de o utilitate deosebită. Anul trecut și în prezent, lucrătorii din secția noastră au obținut rezultate bune , ei și-au adus o substanțială contribuție la succesele care au condus la declararea gospodăriei de stat Burdujeni fruntașă pe țară în întrecerea socialistă desfășurată în anul 1966. Fără să exagerăm cu nimic, apreciez că am fi putut avea rezultate și mai bune dacă fiecare lucrător de la noi, pînă la ultimul, ar fi purtat răspunderea materială pentru îndeplinirea planului. Căci, in practică se mai întîmplă și următoarea situație : brigada iși depășește planul de producție, in timp ce 2-3 muncitori nici nu și-l realizează. Avem exemple cînd, datorită neglijenței unor lucrători, la unele loturi de scroafe, cu toate că s-a realizat o natalitate bună, efectivul înțărcat nu a atins nici nivelul planificat. Noile măsuri ce vor fi aplicate ne vor permite să întărim răspunderea fiecăruia față de felul cum muncește, față de rezultatele activității sale, să-l obligăm să suporte pierderile de care se face vinovat; în același timp, va crește și răspunderea fiecăruia dintrei noi. Pe scurt am să mă opresc și la un alt aspect. Hotărirea de față precizează că in sistemul agriculturii de stat, ferma agricolă va fi unitatea economică de producție de bază și va fi profilată, fie în sectorul vegetal, fie în cel animal, pe un număr limitat de ramuri. Cum stau lucrurile in secția noastră din acest punct de vedere ? Cu tot caracterul pronunțat zootehnic al secției (întreținem 700 scroafematcă, cu 16 purcei de la fiecare), eu mă ocup și de sectorul vegetal. Suprafața nu este mare - 76 ha. Și totuși, mărturisesc că în timpul campaniilor agricole, personal, cheltui 60 la sută din timp pe cîmp, 10 la sută pentru întocmirea documentelor ce se cer în sectorul vegetal și abia 30 la sută il afectez sectorului de bază. Este un raport complet neechitabil, care nu poate să nu influențeze rezultatele economice. Actualele măsuri adoptate vor permite să se concentreze mai mult forțele specialistului asupra producției, și, in special, asupra unui anumit tip de producție, ceea ce conferă avantaje mari atît calității îndrumării, cit și creșterii competenței, gradului de specializare a fiecărui inginer sau medic veterinar; în plus, ne vom putea crea și timp pentru studiu, pentru aprofundarea diverselor aspecte pe care le ridică producția și tehnica mondială și le vom putea da o rezolvare la un nivel superior. De asemenea, se vor crea condiții ca un mare număr de cadre inginerești și medici veterinari, ce se ocupă in prezent cu diverse munci de birou, să intre în producție și să-și aducă contribuția la nivelul calificării pe care o au. Sigur, n-aș putea să mă refer aici la toate avantajele pe care la aduce noua hotărire. Sunt convins însă că aplicarea măsurilor stabilite va conduce la creșterea aportului întreprinderilor agricole de stat la venitul economiei noastre în ansamblu și în acest sens sînt hotărît să-mi aduc contribuția. Ing. AURELIAN COBAN șeful secției Șcheia a C.A.S. Burdujeni Stația meteorologică Suceava comunică: Joi și vineri, vremea a fost Închisă și umedă, cu cerul mai mult acoperit. Au căzut precipitații sub formă de ploaie, înregistrîndu-se între 2,2 litri/m.p. la Suceava și Dorohoi și 5 11tri/m.p. la Răuseni. Vîntul a suflat slab din nord - vest. Temperatura aerului, variabilă ; maximele au fost cuprinse între 7 grade la Rădăuți și 12 grade la Cîmpulung, iar minimele din cursul nopții, între 3 grade la Rădăuți și Cîmpulung și 5 grade la Botoșani, Răuseni și Doroh.° LA 1 dimineața, la ora opt, temperatura aerului a fost cuprinsă intre 4 grade la Avrameni, Rădăuți și Cîmpulung și 1 grad la Botoșani și Răuseni. La Rarău, temperatura a oscilat între zero grade și 5 grade, iar ieri dimineață, la ora opt, a fost de zero grade. In zilele următoare , vreme instabilă și în răcire ușoară, cu cerul temporar noros. Vor cădea averse izolate de ploaie. Vîntul va sufla potrivit din est. Temperatura aerului, ușor variabilă ; minimele vor fi cuprinse între 2 grade și 5 grade, iar maximele, între 8 grade și 15 grade. FLORI INSERA Răspunsul în scris și faptic la un articol critic la numărul 5.905 din 8 decembrie 1966 al ziarului „Zori noi“ a fost publicat articolul intitulat „Una din cărțile de vizită ale orașului“. Se criticau cîteva aspecte ale deservirii și ținutei unor unități de alimentație publică din Fălticeni. Răspunsul care ne-a parvenit de la T.A.P.L. Fălticeni, semnat de N. Pasmangiu, directorul filialei, foarte sumar de altfel, ne informează că respectivul articol a fost prelucrat cu tot personalul, că „cei vinovați au fost sancționați“ și că s-au luat „toate măsurile de instruire a personalului, periodic“. Deci, un răspuns la tonul general, lipsit de conținut, în genul multora ce sosesc încă la redacție, care, faptic, nu spun nimic. După 4 luni de la apariția articolului amintit, am vizitat din nou cîteva unități de alimentație publică, urmărind, de data aceasta, eficiența criticii aduse prin coloanele ziarului*. Reținem astfel că la restaurantul „Central“ a fost selecționat un personal adecvat unei unități reprezentative, măsură cu efecte pozitive în deservirea consumatorilor. Noul responsabil al unității, căruia îi apreciem bunele intenții (cu condiția de a nu le uita pe drum), afirma că nici un client nu va pleca nemulțumit din local. Orice dorință, orice preferință a oaspetelui, în măsura posibilităților, va fi satisfăcută de gazde. La care noi mai adăugăm și un plus de atenție alcătuirii meniurilor, ținînd seama că a început sezonul turistic și că orașul Fălticeni este una din porțile regiunii. La restaurantul „Stînișoara“ am apreciat inițiativa bucătarului , aceea de a prepara diverse gustări la băuturi. Chiftelele calde și mai ales cartofii prăjiți, serviți la bere, au un mare succes. De unde concluzia : deverul mic al vînzărilor unor unități poate crește dacă există inițiativă. La „Central“ se solicită mult „ciolanul cu fasole“ și „plăcinta moldovenească“ ; la „Stînișoara“ — grătarul și gustările amintite. Gastronomia oferă și alte preparate care să deschidă apetitul și să fie un punct de atracție pentru consumatori. De pildă, nicăieri în regiune nu se servesc pateuri calde, iar plăcinta cu brînză sau cu carne, nefiind bine preparată, nu e solicitată ca în alte localități din țară. Dacă fiecare unitate își va crea o personalitate prin care să atragă o serie de clienți, atunci așa-zisa concurență a cantinelor (unde omul poate mînca ieftin și bun) nu va mai fi un motiv de îngrijorare pentru activitatea multor unități. CARMEN PANĂ (Continuare în pagina a 4II-a) De mai multe săptămîni, între drumul de acces către stația C.F.R. și noul depozit de combustibil din Dorohoi, stau zeci de tone de îngrășăminte chimice ale cooperativelor agricole din raion, fără să se ia vreo măsură pent fi transportate. De pe rampă au fost mutate. Cînd însă vor ajunge și pe tarlale ? ?0' — Am auzit că se vor ridica îngrașamintele ce zac vecinătatea stației C.F.R. Dorohoi — Ha, ha, ha! Păcăleală de 1 aprilie! Desen de GROSU MIHAI m