Zori Noi, iunie 1967 (Anul 20, nr. 6053-6078)

1967-06-01 / nr. 6053

Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional 4 pagini 25 bani Joi 1 iunie 1967 Folosirea cu randa­ment maxim a timpului de către constructori este strîns legată de răspunderea cu care muncesc cei ce orga­nizează și conduc producția șantierelor Rezultatele unei recente a­­nalize a utilizării timpului de muncă pe șantierele a­­parținînd Trustului regional de construcții Suceava re­flectă concludent resursele mari existente în acest do­meniu. Numai în primul tri­mestru, în procesul de pro­ducție s-au înregistrat, din di­ferite motive, 20.462 zile/om întreruperi, 3.558 zile învo­iri, 1.022 absențe nemotivate etc. Aceasta dovedește că măsurile luate de T.B.C., ca organ de coordonare, mare și control, pentru îndru­or­ganizarea­­ corespunzătoare a producției pe șantiere și în­tărirea disciplinei în muncă nu și-au dovedit încă eficien­ța. De altfel, privind mai a­­tent, se constată că nici timpul care apare în pontaje, ca fiind efectiv prestat, nu este folosit corespunzător­. La majoritatea șantierelor se pierde foarte mult timp cu deplasările pentru procura­rea diferitelor materiale, în­­tîrzierea la lucru sau pleca­rea înainte de terminarea programului, prelungirea pau­zelor pentru masă, rezolva­rea diferitelor chestiuni per­sonale etc., etc. La Grupul 4 Suceava, făcînd sondaje în 4 zile de muncă, la cîteva puncte de lucru, s-a consta­tat că la începerea și termi­narea programului fiecare sa­lariat pierde zilnic aproxima­tiv 15—30 de minute. Rapor­tat la numărul muncitorilor, înseamnă că într-un an se pierd aproape 200.000 de ore. Mult timp se irosește și dato­rită faptului că unii șefi de echipă, de brigadă sau maiș­tri manifestă îngăduință față de cei care absentează din motive mai puțin sau­ solicită învoiri serioase, pentru probleme ce se pot rezolva tot atît de bine și după pro­gramul de muncă. Irosirea în acest mod a timpului productiv are conse­cințe negative,­­care se re­flectă­ în diminuarea produc­tivității muncii. In perioada amintita, indicele de utilizare a fondului de timp a fost de numai 90,3 la sută. In acest interval, după­­ cum rezultă în urma efectuării unor calcule, se putea realiza o producție valorică de 2.680.000 lei. Pentru înlăturarea acestor surse de pierdere a timpului s-a trecut la efectuarea pon­ta­j­ului de către maiștri la locul de muncă al fiecărui muncitor, învoirile și conce­diile fără plată se aprobă nu­mai de către conducerile grupurilor. De asemenea, s-a renunțat la ținerea ședințelor în­ timpul programului de muncă, la scoaterea din pro­ducție a unor salariați pentru activități cultural - sportive, sau pentru alte acțiuni cu caracter obștesc. la Una din cauzele care duc folosirea nerațională a timpului este strîns legată, așa după cum aminteam, de organizarea defectuoasă a ac­tivității șantierelor. Nu s-au luat întotdeauna măsurile cuvenite spre a asigura con­diții de muncă dintre cele mai bune în perioada timpu­lui nefavorabil. Frontul de lucru pentru iarnă nu a fost pregătit din vreme, ceea ce a dus la consumarea unui mare fond de timp fără să se realizeze aproape Această stare de lucruri nimic­ ne vorbește de la sine de nece­sitatea adoptării unor măsuri tehnice și organizatorice pen­tru a folosi cu maximă efici­ență timpul de muncă, atît în perioada de vară cît și în sezonul friguros. Au existat și mai există pe șantierele trustului_ stagnări îndelungate datorită slabei a­­provizionări și dirijării defec­tuoase a materialelor la punctele de lucru. In pri­mele luni ale anului construc­ îng. MIRCEA SOARE din T.R.C. Suceava (Continuare în pagina a Ill-a) Anul XXI nr. 6053 Bilanț rodnic 11 milioane lei la producția globală industrială și 12 milioa­ne lei la producția marfă vîn­­dută și încasată. Cifrele repre­zintă valoarea depășirilor înre­gistrate de chimiștii suceveni in primele cinci luni din 1987. In această perioadă, secțiile combinatului au produs peste plan 300 tone celuloză, 1.100 tone litrile și 300.000 saci. Bilanțul este rodnic și reflec­tă, în cadrul restrâns al cifre­lor, eficiența unor importante măsuri aplicate în procesul de fabricație, în scopul îmbunătă­țirii întregii activități econo­mice, organizării științifice producției și a muncii. Cîteva­­ exemple. Realizarea in combi­nat a instalației de repompa­­re a nodurilor in fierbătoare are ca urmare îmbunătățirea calității hârtiei, micșorarea pierderilor de material fibros. Spălarea mai bună a nămolu­lui asigură reducerea pierde­rilor de săruri sodice de la 1,5—1,6 la sută la 0,3—0,6 la sută. Cantitățile de săruri re­ținute din leșiile folosite s-au dublat prin modificarea cuvei de colectare a rezervorului de amestec de la filtrul electro­static. L-am întilnit în diferite ipos­taze și, de ce să n-o spunem deschis, adesea el a fost cel mai puternic. Adesea el s-a dovedit a avea o armură de nepătruns. Și-a jucat impene­trabilitatea în fața ochilor noș­tri contrariați, și a dispărut în­văluit chiar într-o aureolă de adevăr. Ne-am dat seama că e o mis­tificare, că o combinație cu a­­bilitate și inteligență alcătui­tă, e revărsată asupră-ne cu rol detergent. Justificatorul e o stare de spirit, o atitudine, un mod de a fi care se include în sfera pasivității. Efortul lui, realmen­te apreciabil, este precum ne­gativul unei fotografii. Ii lip­sește lumina care să umple cu viață contururile ; există con­tururile cărora li se aplică un conținut fals. Efortul lui este un efort negru, de cel mai a­­dînc subsol, unde, repet, cu o perseverență demnă de cau­ze pozitive, sapă, adună, în­cearcă să se apere. Justificatorul e o stare de spirit, din sfera pasivității, lip­sită de sens chiar pentru ea însăși. Justificatorul nu justi­fică pentru un scop anume, din motive precise, nu se în­scrie pe o relație cauză-efect. El justifică în sine, cu o vagă teamă de nou, nu fiindcă ar fi, în esență, împotriva nou­lui, ci pentru că noul presu­pune zone pe care nu le cu­noaște, pe care le-ar accepta, dar fără contribuție proprie. De aceea, preferă sensul in­vers, drumul în jos, clișeul. Este de neînchipuit cită stră­duință depune spre a nu atin­ge și a nu fi atins de nou. Munți de elocvență, torente de motive. Punem degetul, în cîte­va rînduri de tipar, pe rana sensibilă a unor neorîndueli din cutare întreprindere, și jus­tificatorul ne răspunde prin­­tr-un număr apreciabil de pa­gini cu motive „obiective“, pro­punem un drum mai scurt în­tre două momente ale produc­ției, justificatorul invocă im­posibilitatea generată de obiș­nuință, sugerăm o economie de fier sau aramă, de lemn ori ci­ment, dumnealui apelează la „procentul admis“, ne expri­măm nedumerirea în legătu­ră cu o anomalie în organiza­rea muncii, justificatorul o re­cunoaște, dar așteaptă instruc­țiuni „pe cale ierarhică“. ‘ Urmă­rindu-i timp mai înde­lungat, ajungi la concluzia că justificarea devine mai mult decît un automatism. „Insă“, „dar“, „din cauza“ etc., etc., nu sunt la el simple cuvinte, ci a­­sem­enea unor fluide de plumb îi umplu venele, arterele, mențin într-o forțată și initi­al lă verticală. Efectul nociv al justificato­rului nu mai trebuie, cred, ex­plicat. Dar poate cel mai grav e că obișnuit cu inerția, cau­tă să ne-o transmită , justifi­­cînd-o, caută să ne obișnuias­că și pe noi. El ține, deci, în loc, subtil, perfid, cu un ar­senal divers și uneori mai greu de anulat din prima lo­vitură. La umbra justificărilor, precum o vegetație vîscoasă, se întinde climatul de risipă, dez­ordine, tolerare a neajunsuri­lor, acceptare a minimei rezis­tențe. Răsfoind răspunsuri pri­mite la semnalele ziarului, ne înfundăm deseori în hățișurile de justificări asupra nemulțu­mitoarei aprovizionări cu măr­furi a unor orașe, dereglarea serviciilor de deservire a ce­tățenilor de către întreprinde­rile de gospodărie orășeneas­că, minima califcare a unor ma­nifestări de cultură. Se invo­că circumstanțe, greutăți, se găsesc scuze pentru orice, în­­cît, adunîndu-le, s-ar putea al­cătui un fel de „catalog pen­tru justificarea operativă a de­ficiențelor“. In acest imaginar catalog, de exemplu, nuanța­tele explicații ale comitetului de cultură al orașului Sucea­va, potrivit căruia nu se poate forma, în localitate, un audito­riu pentru muzica simfonică, ar excela prin bogăția fante­ziei. . . Sînt imbatabili justificatorii ? Oare nu pot fi întorși cu fața către exigențele realității? Hotărîtor aici e ochiul colec­tivului. Hotărîtoare, atmosfera, ambianța, de­ al cărei grad de prospețime depinde coeficien­tul de justificare în fața ve­chiului. . .­­ Aici și astfel să acționăm. Justificatorul e recuperabil, dar trebuie-ndreptată spre el opinia exigentă, intransigentă față de toți și fiecare. PLATON PARDAUJ Justificatorul ADUNAREA ACTIVULUI DE BAZA AL FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA în­ zilele de 30 și 31 mai, în. Aula Academiei militare generale din Capitală a avut loc adunarea activului de bază al Forțelor Armate ale Republicii Socialiste Româ­nia, care a făcut bilanțul ac­tivității de pregătire profe­sională și politică a militari­lor, desfășurată în­­­ cadrul unui ciclu de instrucție. Au luat parte generali și ofițeri din comandamente de armată și de armă, din di­recțiile centrale ale Ministe­rului Forțelor Armate, co­mandanți de mari unități și unități, secretari ai consilii­lor politice și ai comitetelor de partid. La lucrările adunării au participat tovarășii Nicolae Ceaușescu,­Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Vasile Patitineț. La discuții au luat cuvîn­­tul generali și ofițeri, co­mandanți și activiști de partid din armată. Expri­­mînd mîndria patriotică a militarilor pentru marile realizări obținute de oame­nii muncii din patria noas­tră în construirea socialis­mului, adeziunea lor deplină la întreaga politică internă și externă a Partidului Co­munist Român, vorbitorii au relevat hotărîrea tuturor ofi­țerilor și ostașilor Forțelor Armate de a nu precupeți nici un­­ efort pentru transpu­nerea în viață a politicii partidului, pentru îndeplini­rea, în cele mai bune condi­­țiuni, a nobilei misiuni în­credințate de popor. In acest spirit ei au analizat activita­tea desfășurată pînă acum în unități și mari unități, au subliniat căile și metodele pentru continua perfecționa­re a pregătirii profesionale și politice a militarilor pa­triei noastre. în cuvîntul său, generalul­colonel Ion Ioniță, ministrul Forțelor Armate ale Repu­blicii Socialiste România, a subliniat rezultatele obținu­te de militari în pregătirea de luptă și politică în ciclul de instrucție care s-a înche­iat și a înfățișat sarcinile care stau în fața Forțelor Armate în perioada urmă­toare. Primit cu vii și puternice aplauze, a luat cuvîntul, în­­ încheierea lucrărilor, to­va­rrusul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Comitetu­­­­lui Central al Partidului Co­munist Român. Stația meteorologică Suceava comunică: ZILELE DE 39—31 MAI a.c., vremea a fost, în general, frumoasă,­cu cerul variabil, mai mult senin. Vintul a suflat slab, până la potrivit, din nord-vest. Temperatura aerului, în scăde­re ,­ maximele au fost cuprinse între 16 grade la Suceava, Ră­dăuți și Fălticeni, și 19 grade la Răuseni, iar minimele din cursul nopții, între zero grade la Cîmpulung și 7 grade la Avrămeni. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura aerului a fost cu­prinsă între 5 grade la Cîmpulung și 11 grade la Avrămeni. La Rarău, temperatura aerului a oscilat între zero grade și 7 gra­de, iar ieri dimineață, la ora opt, a fost de 3 grade. PENTRU URMĂTOARELE ZILE , vreme ușor instabilă, cu cerul variabil, mai mult noroi. Vor cădea ploi locale, iar izolat, se vor semnala averse de ploaie, însoțite de descărcări electri­ce. Vîntul va sufla potrivit din sectorul sudic. Temperatura aerului în creștere ușoară; minimele vor­­ fi cuprinse, între 8 grade și 11 grade, iar maximele, între 18 grade și 22 grade. Ostra, secția barita. Co­ntrolul calității minereului Foto : I. NOUK Agerpres transmite: • Un colectiv de specialiști de la Institutul de fizioterapie din Tg. Mureș, condus de dr. Szabó Paul, a pus la punct un procedeu d­e alimentare cu bio­xid de carbon a băilor carbo­­gazoase artificiale. Noua meto­dă este simplă și deosebit de eficientă. Față de metodele u­­tilizate pînă în prezent, ea duce la dublarea concentra­ției de bioxid de carbon din apa destinată băilor, factor deosebit de important pentru tratament. Procedeul consti­tuie o valoroasă inovație și poate fi realizat și la alte cen­tre de fizioterapie din țară, cu investiții minime. Totodată, in­stalația construită cepția specialiștilor după con­tîrghiure­­șeni este de zece ori mai iefti­nă decît cele similare prove­nite­ din import. • Miercuri dimineața a sosit în Capitală o delegație de spe­cialiști în economia forestieră din R. P. Ungară, condusă de László Földes, locțiitor al mi­nistrului agriculturii și indus­triei alimentare, șeful Departa­mentului silviculturii. In timpul șederii în țara noastră, delegația va face o vi­zită de studii în exploatări fo­restiere, combinate, de indus­trializare a lemnului, institute de cercetări și proiectări din acest sector, școli profesiona­le și tehnice de învățămînt su­perior. • La rectoratul Universității din București, în cadrul unei festivități care a avut loc miercuri dimineața, ambasado­rul Marii Britanii la București,­ Sir John Chadwick, a oferit a­­cestui înalt for de învățămînt din țara noastră o colecție de cărți din partea lui British Council. Colecția cuprinde pes­te 400 volume de limbă și lite­ratură engleză pentru uzul ca­tedrei de engleză a Universi­tății din București. Acad. Gheorghe Mihoc, rec­torul Universității bucureștene, a mulțumit călduros ambasa­dorului britanic pentru această donație. Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragi tovarăși. Aș dori să încep prin a vă salute în numele conducerii de partid și de stat pe dv., pe toți ofițerii, subofițerii și sol­dații armatei noastre populare. (Aplauze, urale). Adunarea la care participă cadrele de bază ale armatei a făcut bilanțul activității, des­fășurate pentru ridicarea pre­gătirii de­­ luptă și politică a trupelor. Din rapoartele pre­­­­zentate și din cuvîntul vorbi­torilor au reieșit, multe aspec­te pozitive, privind atît activi­tatea de pregătire de luptă și politică, cît și întărirea disci­plinei și ordinii militare, în expunerea tovarășului Ion Ioniță, ministrul Forțelor Ar­mate, au fost arătate pe larg rezultatele obținute în perioa­da precedentă, succesele înre­gistrate de unitățile și marile unități ale Forțelor Armate ale Republicii Socialiste Româ­nia. Putem spune că nivelul de pregătire al trupelor este bun din toate punctele de­ vedere, că armata patriei noastre este pregătită­ pentru a-și putea în­deplini în orice moment înda­torirea față de popor, față de patrie. (Aplauze). După cum știți, partidul și guvernul acordă o atenție deo­sebită înzestrării armatei cu tehnica de luptă necesară. In general, putem aprecia că în­zestrarea actuală cu armament, mai cu seamă cu cel clasic, este satisfăcătoare. Unitățile noastre militare dispun de mijloacele necesare pentru a putea îndeplini cu succes orice misiune de luptă. In mod deosebit consider necesar de subliniat faptul că dispunem de un corp de ofițeri cu înalte calități, cu o bună pregătire tactică, cu solide cunoștințe militare și politice, atașați trup și suflet intereselor poporului român, hotărîți să-și îndepli­nească cu cinste îndatorirea de a apăra cuceririle revoluțio­nare ale poporului român. (A­­plauze). De asemenea, subofițerii, toți militarii sunt animați de un­­ înalt spirit patriotic, muncesc cu rîvnă pentru a-și însuși cu­noștințele de care au nevoie spre a îndeplini orice misiune de luptă, a-și face datoria fa­ță de patrie. Putem spune cu satisfacție că întreaga noastră armată — ofițeri, subofițeri și soldați — este temeinic pregă­tită și strîns unită în jurul partidului și guvernului, corp comun cu întregul popor, ur­mează neabătut politica inter­nă și externă a Partidului Co­munist Român și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice). Doresc să exprim satisfacția deplină a conducerii de partid și de stat pentru nivelul înalt­ de pregătire a tuturor milita­rilor noștri, pentru rezultatele bune obținute în pregătirea militară și politică, în ridica­rea capacității de luptă a tru­pelor, vă felicit din toată ini­ma pe dv., pe toți ofițerii, sub­ofițerii și soldații armatei noastre socialiste. (Aplauze, urale). Tovarăși. După­ cum știți, ne aflăm în al doilea an al planului cinci­nal. Primul an s-a încheiat cu­ realizări importante, cu depă­șirea sarcinilor de plan în in­dustrie, în agricultura, cu suc­cese în toate sectoarele activi­tății sociale. De asemenea, pro­ducția industrială în primele patru luni ale acestui an re­prezintă 113 la sută față de producția perioadei Similare a anului 1966. In întreaga țară se desfășoară o activitate in­tensă pentru înfăptuirea sarci­­­nilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obținute pînă a­­cum dovedesc realismul pre­vederilor Congresului și­ tot­odată, evidențiază faptul că a­­vem toate condițiile pentru a îndeplini și chiar depăși obiec­tivele planului cincinal. Cu toate acestea, considerăm că în economia noastră există încă mari rezerve care, puse în va­loare, pot determina un ritm și mai înalt de dezvoltare a patriei noastre. Așa cum s-a subliniat la Plenara din de­cembrie 1966 a Comitetului Central, este necesar să acor­dăm mai multă atenție crește­rii eficienței economice a în­tregii noastre activități. Tre­buie să facem totul ca pentru fiecare leu cheltuit să obținem o producție mai mare, un be­neficiu mai ridicat. In aceasta constă eficiența unei bune ac­tivități economice. Numai ast­fel vom asigura condiții pen­tru dezvoltarea în ritm tot mai înalt a economiei noastre, nu­mai astfel ne putem apropia într-un termen mai scurt de țările avansate din punct de vedere economic. O atenție deosebită acordăm bunei organizări a producției și a muncii, creșterii produc­­­­tivității muncii, întăririi disci­plinei în producție. în primele patru luni, productivitatea crescut cu 10 la sută, ceea ce a reprezintă un nivel superior prevederilor planului. Dar tre­buie să spunem că și în acest domeniu mai avem încă rezer­ve mari. In multe întreprin­deri și instituții forța de mun­că nu este folosită în mod ra­țional. Pentru un produs sau o activitate care ar putea fi e­­xecutate de un om, la noi sunt necesari de multe ori doi sau chiar trei oameni­. Este­ de la sine înțeles că nu putem ad­mite o asemenea stare de lu­cruri dacă dorim să asigurăm un mers înainte tot mai rapid al patriei noastre. Or, întregul nostru popor dorește să lichi­deze cît mai iute moștenirea regimului burghezo moșie­resc , să ajungă într-un timp cît mai scurt, la nivelul țări­lor economicește dezvoltate, să creeze condiții pentru desăvîr­­șirea și perfecționarea Con­strucției socialiste, pentru tre­cerea la comunism. (Aplauze). Timpul de lucru de 8 ore nu este peste tot folosit în mod rațional. După constatările fă­cute în multe întreprinderi și instituții, în fapt se lucrează 1 ore și imunele locuri chiar mai puțin. Aceste stări de lu­cruri au determinat Comitetul Central și guvernul să adopte­­ recenta­­ hotărâre care regle­mentează folosirea judicioasă a timpului de lucru, asigură întărirea disciplinei în produc­ție și în muncă și implicit creșterea productivității mun­cii sociale, îmbunătățirea în­tregii noastre activități. Desigur, tovarăși, că în per­spectivă — probabil la elabo­rarea noului plan cincinal — va trebui să ne gîndim la o reducere a timpului de lucru. Pentru a ajunge acolo trebuie însă să asigurăm folosirea cît mai rațională a timpului de lu­cru. Reducerea în viitor a timpului de lucru va fi făcută în mod organizat, prin întări­rea disciplinei, nu pe calea in­disciplinei și a dezordinii. Iată de ce considerăm că tocmai în vederea reducerii în perspecti­vă a timpului de lucru, ordi­nea și disciplina în muncă sunt absolut indispensabile. Numai astfel se poate aborda în mod rațional și cu eficacitate a­­ceastă problemă în viitor. Partidul și guvernul au luat o serie de măsuri privind îm­bunătățirea conducerii activi­tății economice, perfecționarea organizării și planificării sec­torului agricol de stat, intensi­ficarea comerțului exterior și altele. Toate aceste măsuri au drept scop să așeze pe baze ști­ințifice întreaga activitate eco­nomică și socială, să asigure folosirea cît mai judicioasă a mijloacelor materiale, finan­ciare și a forței­ de muncă în vederea îndeplinirii în cele mai bune condițiuni a directi­velor trasate de Congresul al IX-lea al Partidului, a accele­rării progresului multilateral al României socialiste. In mod deosebit ne preocu­păm de ridicarea nivelului de viață al oamenilor muncii. Anul trecut, veniturile oame­nilor muncii au fost mai mari cu 10 la sută decît în 1965, cele ale salariaților crescînd cu 11 la sută. De la începutul acestui an se aplică noul sistem de pensionare care prevede îmbu­nătățirea regimului general de acordare a pensiei, precum și mărirea pensiilor actuale — măsură de care, după cum știți, au beneficiat și ofițerii și subofițerii pensionari. Au fost mărite salariile la unele cate­gorii de salariați, s-au redus prețurile la o serie de produse industriale. Comitetul Central și guvernul au în vedere ca în lunile următoare să adopte măsuri de ridicare a salariilor oamenilor muncii cu salarii mai mici, astfel ca încă în a­­cest an să realizăm sarcina pusă de Congresul al IX-lea al partidului de a ridica pla­fonul minim al salariilor la 700 lei. Realizarea acestei mă­suri în 1967, în loc de 1968— 1969 cum era prevăzut în Di­rectivele Congresului al IX-lea, se datorește rezultatelor bune obținute în dezvoltarea, econo­miei, posibilităților create prin creșterea productivității mun­cii și ridicarea eficienței eco­nomice. Pe această cale s-au putut crea mijloacele­ necesare realizării încă din acest an a acestei sarcini pe care noi o considerăm deosebit de im­portantă. (Aplauze).­­ Punînd în centrul activității sale preocuparea pentru dez­voltarea continuă a tuturor ra­­murilor economiei, partidul se îngrijește, totodată, de dezvol­tarea științei, învățămînntu­­lui, culturii, de perfecționarea, continuă a întregii activități sociale. Este cunoscut că construirea socialismului, a comunismului este strîns legată de folosirea a tot ceea ce a creat mai bun societatea omenească. A con­strui socialismul, comunismul înseamnă­ a organiza întreaga activitate socială pe baza celei mai înalte științe și culturi na­ționale și universale. Numai astfel noua societate își va do­vedi superioritatea, va asigura bunăstarea oamenilor muncii, va demonstra că este societa­tea cea mai avansată din lume. (Aplauze). Preocupîndu-ne continuu de dezvoltarea patriei noastre, sun­tem­ conștienți că ne îndepli­nim atît o îndatorire naționa­lă, cît și o îndatorire interna­țională, deoarece cu cît este mai puternică fiecare țară so­cialistă în parte, cu cit condi­­țiunile de viață ale poporului sînt mai bune, cu atît este mai puternic sistemul mondial, so­cialist, cu atît forța de atracție, influența socialismului în lume e mai puternică. Totodată, avem în vedere că întărirea forței economice a țării creează condiții și pentru înzestrarea armatei cu mijloa­cele de luptă n­ecesare, sporeș­te capacitatea de apărare a patriei noastre. Aș dori, tovarăși, să mă re­fer la cîteva probleme ale si­tuației internaționale, după cum vă este cunoscut, în cen­trul politicii externe a Româ­niei stă dezvoltarea și întări­rea continuă a relațiilor­ de co­­­laborare și prietenie cu toate țările socialiste. In același timp, acordăm o atenție deo­sebită dezvoltării relațiilor cu toate statele, indiferent de o­­rînduirea lor socială. Princi­piile de bază ale politicii ex­terne ale partidului și statului nostru, sînt respectarea inde­pendenței și suveranității na­ționale, neamestecul în tre­burile interne, egalitatea în drepturi și avantajul reciproc. Aceste principii găsesc o ade­ziune din ce în ce mai largă în rîndul popoarelor, a cercu­rilor largi ale opiniei publice mondiale, ceea ce dovedește că ele corespund în mod obiec­tiv dezvoltării sociale, relații­lor de viitor dintre țări și po­poare. în ultima vreme situația in­ternațională a fost tulburată de o serie de acțiuni agresive ale­­ imperialismului, și îndeo­sebi ale imperialismului a­­merican, care, prin actele lor, pun în pericol securitatea pacea lumii. Intensificarea ac­ți­țiunilor agresive ale Statelor Unite ale Americii în Vietnam, bombardarea marilor centre și orașe ale Republicii Democra­te Vietnam de către aviația a-1 Continuare in pagina a III-*)

Next