Zori Noi, octombrie 1967 (Anul 20, nr. 6156-6181)
1967-10-18 / nr. 6170
i SPRE NOI CULMI ALE PROGRESULUI ECONOMIC ȘI SOCIAL AL PATRIEI Lărgirea inițiativei și răspunderii întreprinderilor Măsurile preconizate prin proiectul Directivelor C.C. al P.C.R., dezbătute și aprobate de recenta plenară, dovedesc încă o dată înalta competență și justețea politicii partidului nostru în conducerea economiei naționale. Dezvoltarea impetuoasă a economiei a impus perfecționarea formelor și metodelor de organizare și conducere a producției. Așa cum se arată și în proiectul de Directive, formele și metodele de conducere a economiei socialiste nu constituie un scop în sine, ci ele trebuie să reprezinte în fiecare etapă pîrghii eficiente în valorificarea muncii sociale și a bogățiilor naturale, în canalizarea eforturilor spre realizarea obiectivelor fundamentale ale progresului social. înaltului nivel tehnic de dezvoltare a economiei noastre naționale i se impune o îmbunătățire corespunzătoare a metodelor și formelor de organizare și conducere, pentru a crea posibilitatea angajării fiecărei întreprinderi cu toate resursele și rezervele ei în circuitul economic. Măsurile preconizate vin tocmai să înlăture unele neajunsuri din activitatea de conducere a economiei. Participarea activă la conducerea concretă a unor mari întreprinderi din ramura industriei chimice mi-a dat posibilitatea să constat că unele forme de dirijare și îndrumare frînau inițiativa creatoare a colectivelor de conducere din întreprinderi prin așteptarea dispozițiilor directe de la forul tutelar care, nu în toate situațiile, își găseau rezolvarea în condiții optime. Concentrarea excesivă a conducerii la nivelul ministerului și direcțiilor generale a dus, pe de o parte, la slăbirea inițiativei,a posibilităților de colaborare directă între unități — fie că era vorba de întreprinderi pendinte de același for tutelar, fie că era vorba de unități din cadrul altor departamente. Pe de altă parte, însuși rolul pe care și-l luau ministerele și direcțiile generale de a conduce pînă în cele mai mici amănunte, privau conducerile întreprinderilor de a lua unele măsuri operative și în cunoștință de cauză. O altă frînă în bunul mers al producției o constituie în momentul de față formele de avizare ce trebuie obținute de la diferite Ing. VICTOR ȘENCHEA director general al C.C.H. Suceava (Continuare in pagina a IlI-a) Avînt și prosperitate Ri&Âtin proiect de Directive cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, corespunzător noii etape de dezvoltare socialistă a României, este o urmare firească a tot ceea ce partidul a inițiat și inițiază pentru continua prosperitate materială și spirituală a patriei noastre. Izvorîte din cunoașterea profundă a realităților vieții, a caracteristicilor specifice dezvoltării economiei românești, măsurile preconizate vor declanșa un nou avînt în toate ramurile și activitățile productive. Considerentele de ordin științific și cele rezultate din vasta experiență căpătată în construcția socialistă pe care se fundamentează actualele Directive, le conferă clarviziune și realism, certitudinea că vor duce cu siguranță pe o treaptă calitativ superioară, mai productivă, munca întregului popor. Atotcuprinzător, proiectul de Directive, dezbătut și aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a.c., oferă cîmp larg de Investigații pentru toți specialiștii și oamenii muncii din economie, obligă la studiu și cercetare pentru găsirea celor mai moderne și productive căi de valorificare deplină a resurselor de care dispunem. In condițiile posibilităților oferite de revoluția tehnico - științifică pe care o trăim, de schimbările și transformările spectaculoase ale tehnologiilor de fabricație, cadrul și măsurile preconizate de Directive se impuneau cu multă stringență. Aprobarea și aplicarea lor ne vor asigura dezvoltarea în pas susținut a economiei în ritmurile cele mai rapide ce se înregistrează pe plan mondial. Studiind cu atenție măsurile preconizate, mi-am dat seama că fiecare dintre ele își găsește aplicarea și în întreprinderea noastră. Mi-am dat seama, o dată în plus, de marea rezervă ce o constituie permanenta perfecționare a conducerii, sub toate aspectele, a treburilor unei unități economice. Apreciez deosebit ideea constituirii comitetelor de direcție care vor sta în fruntea întreprinderilor și vor elabora pînă în cele mai mici amănunte programele de lucru menite să asigure înfăptuirea exemplară și depășirea sarcinilor de plan. Am certitudinea că acestea vor oferi un cadru mult mai propice pentru valorificarea în interesul producției a inițiativei colectivului, că vor ridica la locul cuvenit principiul conducerii colective. Directorul nu va mai avea acel drept de „veto“ în luarea hotărîrilor care, în suficiente cazuri, s-a Ing. GH. COSMA director al Filaturii de in și dnepă Fălticeni (Continuare în pagina a IlI-a) CCI Proletari din toate țările, uniți-vă! IN ACEST NUMĂR: 2 Debutul elevilor pe șantiere . Expoziția Iuliei Hălăucescu in CONTRAPUNCT 3 Buletinul circulației rutiere • SPORT FOTBAL DIVIZIA C LUPTE GRECO-ROMANE ® CALEIDOSCOP Actol XXII nr. 6170 4 pagini 25 bani miercuri 18 octombrie 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional IN CURÂND 1UGEAVA D(0 O) yj (I CD DIN SUMAR: B Un personaj ce se recomandă singur: Muntele ? Culorile Bucovinei H Quo vadis, medicina? O O descoperire neobișnuită la Cetatea de Scaun a Sucevei Ü Cine a pictat mănăstirea Humorului ? Ü Versuri și proză, articole, reportaje, cronici literare R Literatură universală . Michel Botor - La modification. Dumitru Enăchioiu — șef de tură la stația de 110 kw. din Fălticeni OHO O ÎNSEMNĂRI Toamna își condensează aromele și le închide în cămări. Dar vremea este încă prielnică monetăriei din crînguri : banii de aramă ai toamnei, în mari emisii, acopăr cu un foșnet de mătase melancoliile anotimpului. Iarna nu există, deocamdată, decit în teama noastră de a nu veni prea devreme. Se știe însă, o dată cu primul dans diafan și zbor antigravitațional, în complicate desene albe, executate ca în filmul mut, cu o muzică a gesturilor, dispoziția noastră temperamentală capătă o rotire bruscă și zăpada ni se așterne calmă la picioare în vreme ce pășim prin noul anotimp cu toate gîndurile înfășurate în jurul bucuriei juvenile cu care salutăm din totdeauna sosirea iernii. Bucuriile au durata grijii pe care le-o purtăm. Sînt bucurii mari și grave, de o profunzime amețitoare și doar maturitatea se suportă beția fără să se clatine. Sînt bucurii mici și sprințare, le place să sară într-un picior și să-și dea capul pe spate, într-un rîs sonor, care declanșează toți clopoțeii văzduhului. Talentul bucuriei se exersează iarna într-un climat de vibrații nalte. Nu sîntem niciodată prea bătrîni pentru bucuriile mici, chiar dacă ne sfiim să batem din picior pentru a ni se satisface dorința de a traversa anotimpul în vîrtejul săniușului sau de a modela vise în superba alunecare pe suprafața patinoarului. Sîntem însă destul de înțelepți pentru a oferi bucuriile mici marelui contingent de dansatori candizi, care așteaptă iarna cu nerăbdare adolescentină, gata de suave evoluții pe oglinzile de cristal ale imperiului alb- S-ar putea oare concepe iarnă fără asurzitoarea larmă a copiilor și iureșul săniilor? Fără dansul perechilor în grădinile cu flori de gheață ale patinoarelor ? Sîntem relativ aproape de cea dintîi fluturare a iernii și a ne minți — nu fără un gust amar — că în anii din urmă Suceava n-a avut nici măcar un singur patinoar ca lumea (cum n-a avut, vara, ștranduri), nu-i o anticipație prea riscantă. Din ce dificultăți se alcătuiește, la urma urmei, un patinoar ? O suprafață plană, apă la dispoziție, pe care frigiderul iernii o transformă rapid în parchetul unui salon de dans și — acolo unde civilizația nu lipsește — niște cabine din scînduri, din plăci de orice consistență, dar care să ofere adăpost pentru îmbrăcat și dezbrăcat. Cam atît. Unii sportivi au fost, se pare, Iernile trecute, ușor privilegiați. Patinoarul lor s-a preschimbat, pentru tineretul și copiii orașului, în locul mult rîvnit, acoperit de avalanșe de suspine. De ce oare ? Iarna își va turna iarăși asfaltul pe străzi și, mai cu seamă, pe aleile dintre blocuri. Spectacolul încrucișărilor de viteză pe patine am vrea, în iarna aceasta, să se mute în spații rezervate. Cu puțină imaginație, statul popular orășenesc poate să-și rezerve satisfacția de a deveni părintele bucuriilor inspirate de anotimpul celei mai tonice respirații. Ce ar fi dacă s-ar găsi și niște locuri — special indicate și definitivate pentru schi și — altele, bineînțeles — pentru săniuș ? Iarna r debuta cu o viguroasă alură sportivă, iar anticipațiile făcute cu pofta dilatată de aromele dense ale toamnei, s-ar dovedi de bun augur. PAN SOLCAN ANTICIPAȚII 18.800 elevi Alături de cele 32 de licee de cultură generală, cu aproape 10.000 de elevi, regiunea noastră mai are o vastă rețea de instituții pentru învățămîntul profesional și tehnic de specialitate. Licee industriale, economice, agricole, de muzică și pedagogice, școli profesionale și tehnice etc. Aproximativ 6.000 de tineri se pregătesc, în anul școlar 1967 - 1968, în 14 școli profesionale pentru a deveni muncitori calificați în cele mai diverse sectoare ale producției și economiei: chimie, exploatarea și industrializarea lemnului, minerit, construcții, agricultură, comerț. In alte 6 școli pentru personal tehnic, circa 450 de absolvenți ai liceelor de cultură generală învață pentru a deveni cadre de înaltă calificare necesare principalelor industrii ale regiunii (celuloză și hîrtie , mobilă, forestieră etc.). Acestora li se adaugă alte două școli tehnice de maiștri, cu 220 de cursanți. In total, pe regiune, la cursurile de zi ale diferitelor forme de învățămînt (exclusiv școlile elementare de 8 ani), sînt frecventate de aproape 18.800 de elevi. învățămîntul la zi nu-i însă singura formă de pregătire a viitoarelor cadre. Un număr de 2.600 tineri muncitori și funcționari din economia și administrația regiunii urmează cursurile serale ale diferitelor școli și licee, iar 1.300 sunt înscriși la cursurile fără frecvență. Cifre pline de semnificație care vorbesc despre pregătirea pentru viață a tinerei generații, despre preocuparea și grija ce se manifestă pentru ea. Barajul de la Dragomirna Lucrările barajului ce se construiește la Dragomirna avansează. După cum ne-a declarat tovarășul inginer Gheorghe Pătrașcu, șeful șantierului Suceava al întreprinderii de lucrări hidrotehnice speciale, acest important obiectiv hidrotehnic va fi terminat încă în acest an. Principala caracteristică tehnică a barajului o constituie faptul că e, în întregime construit din pămînt. Lung de 659 metri și înalt de 15 metri, pentru construcția lui e necesară dislocarea și compactarea a 480.000 m.c. pămînt. Din această imensă cantitate, constructorii — șantierul din Suceava al întreprinderii pentru lucrări hidrotehnice speciale — mai au depus 90.000 metri cubi. Cînd va fi gata, barajul va permite crearea unui lac de acumulare de 6.200.000 m.c. apă — suprafața lacului fiind de 100 ha. luciu apă. Lacul va fi umplut cu apă din rîul Suceava, printr-o conductă de aducțiune, lungă de 3 km., avînd diametrul de 1.000 mm. Instalarea conductei este terminată, iar acum se lucrează intens la stația de captare din rîul Suceava. Lacul va furniza întreprinderilor sucevene necesarul de apă industrială. In afară de aceasta, proiectul de ansamblu prevede crearea unui loc de agrement pentru suceveni. Vor fi amenajate o bază nautică, debarcader etc. SPRIeeONTUL BENEFICII Valorificarea producției . în realizarea veniturilor bănești determinantă Convorbire cu D. Maxim, director, și D. Candescu, șef la filiala Rădăuți a Băncii Naționale Ne aflăm în momentul cînd, cu fiecare zi, bugetul anual de venituri și cheltuieli în cooperativele agricole își capătă conturul său definitoriu. Este normal acest lucru, deoarece principalele produse agricole destinate vînzării se valorifică acum, spre toamnă. Pe ce dimensiuni se înscriu deci veniturile bănești, cum vor afecta ele valoarea zilei - muncă ? Din convorbirea avută la Rădăuți, tovarășii Maxim și Candescu remarcau : — Unele cooperative agricole vor reuși să realizeze și chiar să depășească veniturile bănești planificate. Ne referim la Bălcăuți, Calafindești și altele. Un control făcut la aceste unități ne-a permis să constatăm că valoarea în bani a zilei - muncă va fi depășită. Firește că realizarea veniturilor e determinată în primul rînd de îndeplinirea producțiilor planificate. Acum, recoltatul cu atenție, fără pierderi, mai are un cuvînt greu de spus asupra rezultatelor. Dar posibilitatea practică de a mai influența mărimea producției este limitată. Realizarea veniturilor ține, în prezent, mai mult de atenția cu care se fac sortarea și valorificarea produselor, de o anumită abilitate comercială a cadrelor de conducere din cooperative, de priceperea lor de a valorifica orice disponibilități ale cooperativei. Remarcam la început că veniturile la Bălcăuți vor fi depășite. Dar, de la cartofi, probabil că aici nu vor fi realizate venituri la nivelul anului trecut. Totuși, consiliul de conducere a găsit alte surse prin care să suplinească acest neajuns, generat de condițiile anului. Au fost valorificate paie, cooperativa a prestat diverse servicii altor unități, ceea ce a contribuit mult la echilibrarea balanței de venituri și cheltuieli. Avem în raion și cooperative agricole în care posibilități certe, la îndemînă, ce nu implică prea mare efort și imaginație nu sunt puse în valoare. La fiecare tonă de in livrată, cooperativa agricolă din Satu Mare a pierdut 500 serviciu lei pentru că nu a sortat producția. Și volumul pierderilor pe această cale se ridică la circa 50.000 lei. Este de înțeles că în asemenea cazuri valoarea în bani a zilei - muncă nu poate să rămînă neafectată. Esențial este ca în această perioadă consiliile de conducere să înțeleagă că realizarea veniturilor depinde numai și numai de recoltarea în întregime a producției, fără pierderi, și valorificarea ei la calități superioare. Conducerile unor cooperative agricole par să nu fie convinse de importanța majoră a unei asemenea probleme. La Arbore, președintele era de părere acum cîteva zile că 700 tone cartofi vor fi livrați sub condițiile cerute de statul în vigoare. Dar și a(Continuare în pagina a IlI-a) Moara „Plop“ din Rădăuți. Laboranta Margareta Rotaru determinind umiditatea faunei 12 pagini — 1,50 lei Stația meteorologică Suceava comunică: In ultimele 24 de ore, vremea a fost, în general, frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vintul a suflat slab, pînă la potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura aerului, în creștere ușoară, maximele au fost cuprinse între 21 de grade la Cîmpulung și 25 de grade la Dorohoi, iar minimele din cursul nopții, între 7 grade la Dorohoi și 14 grade la Avrămeni. Azi dimineață, la ora opt, temperatura a fost cuprinsă între 10 grade la Rădăuți și Cîmpulung, și 14 grade la Avrămeni. La Rarău, temperatura a oscilat între 7 și 14 grade, iar azi dimineață, la ora opt, temperatura a fost de 8 grade. Pentru următoarele zile , vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Se vor semnala ploi locale. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura aerului, în scădere ușoară, mai ales spre sfîrșitul intervalului, minimele vor fi cuprinse între 7 și 11 grade, iar maximele, intre 16 și 20 de grade. Ceață locală. URGENȚE IN AGRICULTURA îmbunătățirea organizării Pe primul plan, in prezent, se situează transportul și valorificarea produselor. La cartof , produs foarte ușor afectat de eventualele temperaturi scăzute, este de executat, un volum important de transporturi. Cum se desfășoară această lucrare . Ing. Mircea rectorul I.A.S. Irimescu, diRădăuți, ne răspunde : — Cu autocamioane sîntem bine deserviți, recoltatul, față de anul trecut, se desfășoară într-un ritm mai viu. Ceea ce ne mulțumește în prezent este felul cum se face descărcatul la centrele de preluare. La Rădăuți, de exemplu, de multe ori camioanele se descarcă direct în vagoane. N-ar fi nici un lucru rău în asta, dacă descărcarea s-ar face operativ. Dar așa , se formează coloane de 3—4 camioane ce-și așteaptă rîndul la descărcat. Vinerea trecută, un șofer, văzînd că nu-i mai vine rîndul, s-a întors cu cartofii la fermă. Că acest procedeu se practică de către ORVLF Rădăuți aveam să ne convingem și în baza Gălănești (Foto 1). Conductorul de pe camionul 21 — Sv —444, menționa că descărcatul în felul acesta durează cam 40 minute — deci, peste timpul normal, cam tot atît cît durează și încărcatul iar el pierde zilnic cam două curse. Dispunînd de asemenea rezerve de ridicare a productivității camioanelor, trebuie luate măsuri hotărîte pentru scurtarea timpului de deservire. In baza Gălănești, pe rampă se află circa 500 tone cartofi, încărcarea se face manual. Acest lucru contrastează cu faptul că numai la 250 m. se află linia electrică și, deci, existau posibilități pentru mecanizarea operației de încărcare a vagoanelor. In legătură cu aceasta, Ion Babiuc, președintele Uniunii raionale Rădăuți a cooperativelor agricole, ne spun— ORVLF a făcut demersurile necesare, dispune de fonduri în acest scop. A survenit însă o neînțelegere între direcția C.F.R. și I.R.E. — trebuia traversată linia ferată — și instalația nu a mai fost făcută. Cum s-ar spune, cînd doi se ceartă, al treilea păgubește. Este, socotit, de competența uniunii regionale a cooperativelor agricole să intervină, căci de aici se îndreaptă în fiecare an către alte re I. MAXIMIUC Foto: 1. NEGREA (Continuare în pagina a III-a Foto : 1