Zori Noi, noiembrie 1967 (Anul 20, nr. 6182-6207)

1967-11-01 / nr. 6182

"T y de Condiții valorificare potențialului economic Și uman Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional DOCUMENTELE PLENAREI C.C. aL P.C.R. DIN 5-6 OCTOMBRIE 1967 Sistematizarea permite economisirea muncii sociale Ca oricare altă comună din regiune, Cîndeștii, din raionul Dorohoi, a cunos­cut în ultimii ani o dezvoltare înflo­ritoare. Școli noi, cămin cultural, cine­matograf, bibliotecă, dispensar sanitar, iată cîteva dintre instituțiile noi ale satelor, la care am putea adăuga e­­lectrificarea, îmbunătățirea deservirii populației prin magazine, casele nou construite ce, evident, înscriu comuna în ritmul dinamic al ascensiunilor sa­tului românesc contemporan. Sesiunea sfatului popular comunal, care dezbate proiectul principiilor me­nite să stea la baza viitoarei împăr­țiri teritorial - administrative și siste­matizării rurale, nu recapitulează cîte s-au înfăptuit, ci, mai curînd, cum adesea se spune, se află cu fața spre viitor. Deputații discută despre lărgirea unor drumuri, de repararea podurilor, de abaterea unui curs de apă prin amenajări speciale, de elec­trificare. Firesc, aici, documentele ple­narei C.C. al P.C.R. din 5—8 octom­brie a.c. sînt abordate foarte concret. O comună mare, cu peste 4.700 locui­tori, răspîndită pe șase sate, din care jumătate au sub 150 case. Iar unul cu numai 72, ridică probleme de însem­nătate covîrșitoare pentru dezvoltarea viitoare. Densitatea spațiului construit este încă foarte redusă chiar și în vetrele de sat. La Vițcani, de exemplu, o casă revine cam la 2 ha. Dacă în rîndu­­iala actuală a satelor nu s-ar produce nici un fel de modificări, pentru a-i crea, să zicem, locuitorului Ion D. Foca condiții de viață civilizată, po­sibile la casele aflate în zona mai densă din comună, ar trebui ca so­cietatea să cheltuiască — în calcul s-au luat numai cîteva elemente mi­nime de confort — circa 18.000—20.000 lei, ceea ce ar însemna o mare risi­pă. Acest exemplu nu e unic. Nume­roase alte case răpîndite pe un terito­riu vast împiedică judicioasa organi­zare interioară a perimetrului coope­rativei agricole, reduc posibilitățile de mecanizare a diverselor lucrări. Aceas­ta sub aspect economic. Dar sînt și implicații social - culturale mult mai largi. De exemplu, deservirea prin ma­gazine, Instruirea copiilor la școală și a tuturor sătenilor la căminul cultu­ral (de la ultima casă din Talpa­ș pînă la cămin sînt circa 6 km.), ex­tinderea rețelei de electrificare etc., ri­dică probleme destul de greu de re­zolvat în condițiile actuale, cînd sa­tele sînt dispersate. Situația prezen­tă contravine cerințelor firești pe care le ridică modernizarea satului contem­poran, tendințelor justificate ale popu­lației rurale spre o viață civilizată Stabilirea pe baze științifice a vetre­lor de sat, sistematizarea interioară, ți­­nîndu-se seama de criteriile elaborate de conducerea partidului — așa după cum a reieșit și din dezbaterile sesiu­nii — vor duce nemijlocit la econo­misirea de muncă socială. Va deveni astfel posibil ca eforturi mai mari să fie îndreptate spre creșterea prospe­rității populației rurale, a întregii noastre patrii. Aici își are originea și atașamentul organic al deputaților, al tuturor locuitorilor satelor la princi­piile stabilite de conducerea partidului privind organizarea teritorial - admi­nistrativă și sistematizarea rurală. Activul de partid al organi­zației P.C.R. de la IPROFIL Rădăuți a dezbătut documen­tele elaborate de plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a.c. — proiectul de Directive cu privire­­ la perfecționarea conducerii și planificării eco­nomiei naționale și Hotărârea cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor. La­ dezbateri a luat parte to­varășul Ion Papară, secretar al Comitetului regional Suceava al P.C.R., care a făcut o am­plă expunere asupra impor­tanței măsurilor stabilite și preconizate de plenară, subli­niind că aplicarea lor va de­termina o nouă și puternică dezvoltare a societății, valori­ficarea superioară a potenția­lului economic și uman al pa­triei, ridicarea pe o treaptă superioară a­ nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. Muncitori, ingineri, tehni­cieni, cadre de conducere din întreprindere și-au exprimat deplina adeziune față de hotă­­rîrile și măsurile preconizate de conducerea partidului, ma­­nifestîndu-și dorința de a de­pune toate eforturile pentru traducerea lor în viață. Nume­roasele referiri, cu exemple, pe care colectivul le-a des­prins din activitatea de pro­ducție, au venit să arate că a­­tît pentru economia întregii țări cît și pentru fiecare uni­tate luată separat proiectul de Directive elaborat de plenară e o nouă dovadă a politicii ști­ințifice, clarvăzătoare a parti­dului nostru. — Aprofundînd fiecare pre­vedere din proiectul de Direc­tive cu privire la perfecționa­rea conducerii și planificării economiei naționale, m-am oprit îndeosebi asupra pro­blemelor tratînd aprovizio­narea și desfacerea — a spus în cuvîntul­­ său tov. Mircea Ruși, șeful serviciu­lui aprovizionare. Actualele re­glementări în acest sens nu permit întreprinderii noastre să-și desfășoare pe deplin ac­tivitatea, centralismul excesiv punîndu-ne în situația înfrun­tării unor greutăți. Astfel, și­nele materiale sunt dirijate de diferite departamente și mi­nistere, aprovizionarea și des­facerea se fac greoi, sunt ne­cesare multe formalități. Actu­alul sistem de aprovizionare face, de exemplu, ca produse­le fieroase să le aducem de la Brașov, alte materiale de la Oradea. Dar și aceste baze, la rîndul lor, se aprovizionează și depind de diferite alte or­gane centrale. Lipsa de ritmi­citate în aprovizionare impune asalturi la sfîrșit de lună, ceea ce influențează negativ calita­tea produselor și desfacerea lor. Iată de ce prin înființarea centralelor industriale, o serie de încorsetări, de anomalii, care încă mai există, vor dis­părea, determinând desfășura­rea cu maximum de eficiență a întregii activități economice a unităților. Desigur, bogăția de idei, de soluții și prevederi, cuprinsă în proiect, exemplele pe care le putem da, nu pot fi exprimate în cîteva cuvinte. Aș vrea să fac, în legătură cu cele arătate, cîteva propuneri : planul de producție să fie no­minalizat pe sortimente cu cî­teva luni înainte, astfel ca re­partițiile de materiale să se asigure în condiții mai bune , bazele teritoriale să aibă ma­teriale și pentru nevoile de întreținere ale întreprinderi­lor. Ing. Tiberiu Vicaș, șeful serviciului tehnologic, arăta necesitatea continuării activi­tății de organizare științifică a producției și a muncii, sub­liniind că prin crearea centra­lelor industriale, prin aplica­rea tuturor măsurilor de per­fecționare a conducerii și pla­nificării economiei, studiile și EMIL MOREA (Continuare în pagina a IlI-a) BIB3UQÎ EC­A CENTRALĂ UNI­VERSIT­ARĂ „M. EMINESCU* IAȘI Siguranța timpului Intr-un oraș al viitorului, pe malul Bistriței : Broștenii. Cîteva zeci de gospodari și intelectuali ai satului vorbeau in seara aceasta de sfîrșit de octombrie despre înfățișarea de ieri, de azi și de mîine a locurilor. O expresie cotidiană ar putea re­zuma discuția în mod lapidar la o obișnuită ședința a comitetului executiv al sfatului popular comunal. Dar nu a fost numai atît. Oamenii au adus în sala imaginea unui complex tablou al locuri­lor, dimensionîndu-le apoi la scara regiunii și prefigurînd, în ace­lași timp, fața noua a patriei. Se încerca sub ochii noștri și se traia un autentic sentiment al timpului. Se alcătuia cu multa si­guranța un crîmpei din vasta geografie a viitorului. „Am citit undeva - spunea medicul Mircea Enache - despre inaugurarea unei moderne case de nașteri în raionul Gura - Hu­morului. La un număr de 30 de paturi, unitatea aceea era asi­gurata cu efectivul necesar de personal medical. Mă gindesc la spitalul nostru , ducem lipsă de cadre de specialitate. Cineva spunea că trăim aici ca într-o văgăună. Și, intr-adevăr, mulți me­dici caută de obicei circumscripții mai apropiate de mediul cita­din, caută confortul orașului. Dar cind deosebirile dintre sat și oraș vor dispare. . L-am ascultat vorbind despre viitorul comunei pe bâtrînul crescător de animale Vasile Candrea, în vîrstă de 70 de ani. Un director de școală a adus în sală imaginea Broștenilor lui Crean­ga, amintind de nostalgia celor ce se despart de satul patriarhal. Se discuta despre copiii care umblă zilnic la școală, parcurgind pe jos zeci de kilometri. Se auzeau propuneri foarte precise pri­vind asistența medicală a sătenilor, transportul în comun, alte și alte treburi gospodărești vizînd unitatea satului, căutîndu-se so­luții împotriva risipirii așezărilor de munte. Am asistat, împreună cu primul secretar al comitetului raional de partid, la o eferves­centă și unanimă aprobare a măsurilor preconizate de conduce­rea partidului pentru înflorirea și ridicarea satului românesc pe cele mai înalte și moderne trepte ale civilizației. Gospodarii din viitorul oraș al minerilor de pe malul Bistriței vorbeau cu multă siguranță despre valorile timpului. ALEXEI RUDEANU Puncte . Perspectivele de dezvoltare a comunei Liteni, raionul Fălticeni, prin înființarea unor unități social-culturale și edilitare de primă necesitate, au fost puse în discuția parti­cipanților la sesiunea sfatului popular comunal; înainte de toate, afirma deputatul Nicolae Struț, este nevoie de extinderea rețelei de electrificare. In saite ca Siliștea, Bodăi, școlile sunt bine dotate cu aparate, necesare aplicațiilor practice. Acestea însă continuă să rămîn­ă închise în dulapuri și nefolosite pentru că amintitele școli nu bene­ficiază de lumină electrică. Fără îndoială că viitorul localităților rurale nu poate fi conceput în afara acestei cuceriri a civilizației. In localități împrăștiate, insă, lucrările de electrificare costă enorm de scump, sunt nerentabile. Iată de ce plenara C.C. al P.C.R. acordă o importanță deosebită stabilirii vetrei­­ satului,­­unde oamenii să-și construiască viitoarele locuințe pentru crearea unor localități compacte, cu frumoase perspective. De patru ani mă aflu la Liteni, spunea medicul stoma­tolog Albert Wagner, și încă nu a fost repartizat nici un tehnician dentar. Deși există întreaga aparatură necesară, deși­ cabinetul deservește circa 40 de mii de cetă­țeni, totuși­ nu sra asigurat încă un local corespunzător. Fosta clădire a gostatului este lăsată în paragină. Toate intervențiile noastre de a nu se ceda o parte din ea au fost zadarnice. Mulți localnici sunt de părere că această con­strucție, pentru care s-au cheltuit importante sume de bani, ar putea fi transformată­­ într-un spital. Ceea ce ar fi foarte bine. Iar prin repartizarea unui tehnician dentar am putea înființa un centru stomatologic de care să beneficieze toate localitățile din jur. Spicuim și alte propuneri reieșite din discuțiile parti­cipanților. — înființarea unui depozit de combustibil, avînd în ve­dere neajunsurile actuale în aprovizionarea localnicilor cu lemne de foc ; — necesitatea unui depozit competrol, prin care să se facă aprovizionarea cu butelii de aragaz ; — urgentarea deschiderii unei brutării. CARMEN pana Anul XXII nr. 6182 1 pagini 25 bani miercuri 1 noiembrie 1967 Cu prilejul semi­centenarului MARII REVOLUȚII SOCIALISTE DI OCTOMBRIE EXPUNERE La Casa de cultură din Dorohoi, tovarășul Ion Niculi, vechi mili­tant al mișcării muncitorești din țara noastră, a făcut o expunere despre Marea Revoluție Socialistă din Octombrie și ecoul acesteia în rîndul muncitorilor români. Expunerea a fost audiată cu deo­sebit interes de peste 300 de oa­meni ai muncii din orașul Doro­hoi. EXPOZIȚIE La cinematograful „Modern" din Suceava a fost organizată o expo­ziție intitulată „FILMUL SOVIETIC INTRE ANII 1917—1967". Expozi­ția redă aspecte ale dezvoltării ci­nematografiei sovietice în cei 50 de ani ce au trecut de la Marea Revoluție Socialistă din Octom­brie. O expoziție asemănătoare fost organizată și la cinematogra­a­ful „Luceafărul" din Botoșani. PROIECȚII CINEMATOGRAFICE Pe ecranele cinematografelor din regiune continuă să ruleze filme artistice de lung metraj și docu­mentare — producții ale studiou­rilor sovietice. Astfel, la Cîmpu­­lung și Rădăuți, au rulat filmele „Trei primăveri ale lui Lenin" și, respectiv, documentarul „Manuscri­sele lui Lenin". Textiliștii de la Uzina „Mol­dova" din Botoșani au vizionat, în sala clubului lor, documenta­rul „50 de ani de realizări ale științei și tehnicii sovietice". Producții cinematografice sovie­tice au rulat, de asemenea, la Dorohoi și în numeroase alte lo­calități. MICROFOILETON SECRETUL DE FABRICAȚIE Este adevărat...și toată lumea știe, că sînt prăjituri cu sau fără frișcă, prăjituri coapte la cuptor sau chiar la soare, cum sînt cele din Japonia. Dai­ de prăjituri la indigon nu s-a m­­ai pomenit atît de la descoperi­rea mierii de albine, cît și de la fabricarea zahărului. Orice invenție are istoricul ei. Și, cum în prezent invenția este „brevetată“, secretul de fa­bricație nu mai e un secret, iată deci istoricul ciudatei descoperiri. La Școala de mecanici agri­coli din Botoșani, alocația de hrană pentru elevi este sub­stanțială. Cei ce aveau „griji" cu alimentația elevi­lor au în­ceput să aibă insomnii. Elevii prea se îngrășau. Oamenii grași, în general, nu dau ran­dament. Se impunea reduce­rea caloriilor, dar nu și a chel­tuielilor. Adică să nu se îngra­­șe elevii, dar să se îngrașe pungile grijuliilor gospodari. Constantin Canciuc, ges­tionar, și Sergiu Balano­­vici, administrator la a­­ceastă școală, au meditat pro­fund, însă nu rezolvaseră te­ma. Mai trebuia un colabora­tor. Și-au găsit o colaboratoare: Eudochia Tudose, gestionară la cofetăria „Violeta" din cadrul T.A.P.L. Botoșani. După lungi studii, au des­coperit și tehnica de lucru. Prăjituri la indigou ! Se lua un facturier, se pu­neau două indigouri și cu un creion chimic se scria : „fac­turat Școlii de mecanici a­­gricoli din Botoșani 1.000 bu­căți prăjituri x 1,50 = 1.500 lei1*. Și nu o dată, de mai multe ori. Prăjiturile nu se li­vrau. Nici de la laborator nu s-ar fi putut primi atîtea cite se facturau. Banii se virau de școală către T.A.P.L. și apoi se împărțeau. Juma cei de la școală,, fuma cea de la cofe­tărie. Această invenție a fost ex­perimentată mult timp. Din 1964 și pînă în martie 1967. Peste 17.000 de prăjituri s-au fabricat la indigon. Cine nu crede, să cerceteze „breve­­tul care se află,în dosarul, de la tribunal. Acum se aș­teaptă a­ni grei, cu mese fără desert. Timp suficient de me­ditație pentru a găsi și tehni­ca muncii cinstite. Vă­ întrebați cum de a pu­tut dura afacerea aproape 4 ani, fără ca cei de la școală, T.A.P.L., atîția și atîția revizori și suprarevizori să nu fi des­coperit excrocheria ? Cred că e vorba de un stoc supranor­mativ de gură cască ! Din păcate, lor nu li s-a servit încă nimic. Consumă în continuare prăjituri dulci. IONAȘ VLAICEANU Adela Abelcioaie, muncitoare la Uzina textilă „Moldo­va" din Botoșani, lucrînd la mașina de răsucit H UI Slljlllllllll Un raport echitabil între acumulare și consum Consolidarea economico­­organizatorică a cooperative­lor agricole de producție, prin creșterea producției globale și marfă, în condițiile sporirii continue a eficienței economi­ce a producției agricole, con­stituie o sarcină deosebit de importantă în etapa actuală. Creșterea producției agricole nu poate avea loc decît nu­mai în­­ condițiile reproducției socialiste lărgite, care cere ca o parte din venitul net să fie alocată pentru reluarea proce­sului de mai mare­ producție pe scară Numai în aceste condiții poate crește baza­ tehnico - materială, fără de care nu­­ putem vorbi de o a­­gricultură modernă, capabilă să valorifice­ toate posibi­litățile pămîn­tu­lui. Aceas­ta impune o analiză adîncită, în corelație cu toate fenome­nele economice, a modului cum se face repartiția produc­ției nete în cooperativele agri­cole. Mijloacele pentru lărgi­rea producției în cooperati­vele agricole se formează, în general, din resurse proprii, creditele obținute de la stat urmînd să fie rambursate în­tr-un­ anumit termen. Așa după cum se­ arată in proiectul Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la perfec­ționarea conducerii și planifi­cării economiei naționale: „Re­­­­lizarea unei rate înalte, optime acumulării sporirii avuției este: chezășia naționale, a asigurării unui ritm susținut de dezvoltare , în toate ramu­rile, reprezintă una din cele mai importante legități ale e­­­­conomiei socialiste". Cooperativele agricole din regiunea Suceava au stabilit, în general, proporții juste în­tre fondul de acumulare și consum, ca rezultat al unei analize aprofundate a situa­ției economico - financiare. Au fost asigurate mijloacele necesare, în vederea asigură­rii­­ fondurilor, pentru investi­­■­­ții,­­ lărgirea continuă a pro­­­­prietăților obștești, și, îmbunătă­­■­țirea, retribuției munitii un ,‘ra­­­,­port cu ■­­creșterea­, productivi­tății muririi. Pe regiune, în a­­nul 1966, s-a alocat, pentru fondul de acumulare 20 la sută din producția, netă, față de 22­­ la sută, proporție, maximă prevăzută de statut. Averea obștească — izvorul principal al creșterii puterii economice a cooperativelor agricole și al nivelului de trai al coopera­torilor, ca urmare a acestor e­­forturi — s-a dublat față de a­­­­nul 1962. In 1966, față de 1962, veniturile bănești la 100 ha. au sporit cu sută la sută. Apare însă uneori, la multe consilii de conducere, tendin­ța de a avea grijă mai mult­­ de situațiile de moment, ne­­glijînd dezvoltarea în perspec­tivă a cooperativei agricole. Anul trecut au fost cazuri cînd cooperative agricole, deși au depășit veniturile bănești pla­nificate, au rămas în restan­ța cu alocările la fondul de acumulare. Printre­, acestea se află cooperativele agricole din Fîntînele, restantă cu 116 mii lei, Fîntîna Mare, cu 288 mii lei, Băișești, cu 310 mii lei. Experiența, de pînă acum a­­rată că, în unele cooperative, volumul­­ mijloacelor bănești prelevate pentru nevoile­ cu­rente ale producției nu cores­punde cheltuielilor necesare pentru asigurarea continuității procesului de producție în a­­nul următor, ci doar acoperă valoarea acelor mijloace de DUMITRU ȘOLDAN director adjunct la Sucursala Suceava a Băncii Naționale (Continuare în pagina a IlI-ai la Record Ostra Colectivul­­ de mineri de la secția bariță — Ostra au înscris în cartea lor de vizită un nou și remarca­bil, succes îndeplinirea, cu 80 de­ zile înainte de ter­­­­men, a planului anual. Recorder la Ostra. Nimic spectaculos. Oamenii au muncit creator, respectînd­­ riguros orele de lucru. Tehnica modernă,­ mînuită de muncitori pricepuți, și-a spus cuvîntul. Mașinile , și utilajele din dotație n-au cunoscut timpi morți. Or­­ganizarea pe baze științi­fice a producției și a mun­cii a preocupat întregul co­­­­lectiv de muncă. Și, astfel, graficele de producție au­­ consemnat ,zilnic ,un con­­­­tinuu. , crescendo. Seria , succeselor,’ e legată de­­ mulți, foarte mulți ortaci. 1 Fără a minimaliza apor­tul celorlalți înserăm aici i numele cîtorva dintre fran- i­tași. : Dumitru Bejenaru, maistru, Constantin Scri­­joschi,­ Vasile Pătraș, Vla­dimir C. Robaniuc, șefi de brigadă, Gheorghe­­ Dochi­­ța, Simion I. Haja, artifi­cieri. Oameni și succese la al­titudine. La Ostra bătălia pentru noi recorduri în producție continuă. . .

Next