Zori Noi, februarie 1968 (Anul 21, nr. 6260-6284)
1968-02-01 / nr. 6260
,Ki- Eiim.itiAsi Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Legumele anului _ Două sînt problemele producției de trufandale la ora actuală. Intîi, pregătirea spațiilor, și apoi — însămînțărea culturilor legumicole. La nici una din aceste chestiuni, cultivatorii nu ne pot oferi pentru moment un răspuns pozitiv. Organizațiile de comercializare a legumelor au încheiat contracte cu unitățile producătoare, dar cooperativele cultivatoare n-au creat nici pe departe condițiile cerute. Pentru a satisface necesarul, zilele acestea trebuie semănate, în 6.000 m.p. răsadniță, diferite sorturi de semințe. Sarcina o cunosc toți contractanții chemați să o îndeplinească. Insă, pînă la această dată, s-au realizat 1.400 m.p. în cooperativele agricole botoșănene. Poate crede oare cineva că populația altor orașe din regiune nu solicită legume proaspete cît mai de timpuriu ? Contrariază acest rezultat nu numai pentru tardivitatea cu care se fac însămînțările, ci și pentru faptul că din cei 140.000 metri pătrați răsadnițe necesari, 41.000 au fost pregătiți , deci nu ar fi temeiuri de expectativă, ci să se treacă efectiv la semănat. Altfel, înseși pregătirile făcute — deși nici ele nu-s încheiate — nu-și justifică eficiența. Firește că, verificînd și pregătind răsadnițele, executînd chiar și senănatul, legumicultorul nu poate considera munca sa încheiată. Cînd e vorba de legume timpurii, mai trebuie amenajate salariile. Anul acesta cultura legumelor sub folii de polietilenă e planificată să ocupe 40.000 m.p. Amenajările noi s-au făcut însă doar pe 2.500 m.p. în raionul Săveni. La Botoșani, Dorohoi, Fălticeni și în raza orașului Suceava — unde urmează să fie ponderea legumelor cultivate în acest sistem, nu se constată nici o realizare. Nimeni nu contestă că acum programul de lucru al conducerilor unităților este suficient de încărcat. Dar de la aceasta și pînă la a uita de producția viitoare e mare distanță. Și fiindcă discutăm aici despre legume în ansamblu e cazul să adăugăm că nici pregătirile care privesc cultura în cîmp n-au fost terminate. In multe locuri nu s-a încheiat procurarea semințelor , de starea utilajelor de irigat nu se ocupă nimeni, iar suprafața fertilizată nu cuprinde încă nici jumătate din cea pe care o vor cultiva cu aceste plante cooperativele agricole. Am vrea să nu fie tardive concluziile pe care le vor desprinde consiliile agricole și uniunile cooperatiste asupra stadiului actual de pregătire a producției legumicole. Iar soluția este să se intervină operativ. I. MAXIMIUC • Ansamblul de cîntece și dansuri „Perinița" — care urmează să facă un turneu prin regiunea noastră — va fi oaspetele publicului sucevean pe data de 17 februarie. In zilele următoare, cu același program, va evolua in fața spectatorilor de la Cimpulung și Vatra Dornei. • Agenția Suceava a O.N.T. „Carpați“ organizează la sfîrșitul săptămânii excursii de o zi și jumătate pe traseele turistice : Suceava — Zugreni — Vatra Moldoviței — Voroneț — Mănăstirea Humorului , Suceava — Iași și Suceava — Rădăuți — Putna — Sucevița. Plecarea, sâmbătă, 3 februarie, ora 15, din fața agenției O.N.T. Suceava. In zilele de 10—31 Ianuarie, vremea a fost schimbătoare, cu cerul variabil. Au căzut precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare, înregistrîndu-se intre 0,1 litri/m.p. la Suceava și Cimpulung și 2,5 litri/m.p. la Avrămeni. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit, din sectorul vestic. Temperatura aerului în creștere, maximele au fost cuprinse între zero grade la Avrămeni și Câmpulung și 3 grade la Răuseni, iar minimele din cursul nopții, între minus un grad și plus un grad. Pentru următoarele 3 zile, vreme schimbătoare, cu cerul noros. Se vor semnala precipitații locale. Vântul va sufla slab pînă la potrivit din nord-vest. Temperatura aerului, în general staționară , minimele vor fi cuprinse între minus 4 și minus 1 grad, iar maximele între zero și 4 grade. 4 La USL Fălticeni, descărcatul buștenilor din vagoane CFR se face cu ajutorul macaralei „capră“. Cu ajutorul acestui utilaj se descarcă în 8 ore o cantitate de circa 125 m.c. de bușteni, înlocuind astfel munca manuală a unei echipe, formată din 9 muncitori. Foto . D. VINTILA Ancheta sociala Balastul litigiilor inutile sau căi „legale" de risipire a timpului Răsfoiesc la comitetul sindicatului un teanc de plîngeri. „Contest dispoziția nr... emisă de conducerea întreprinderii prin care mi s-a imputat suma de 271,30 lei...“, „...cerem prin prezenta ca tovarășul să fie obligat să restituie suma de 75 lei, care reprezintă salariu încasat nelegal...“, „...vă rugăm să interveniți pe lingă conducerea administrativă să ne plătească . Aceasta statistica, ne-a spus Ilie Dascălu, președintele comitetului sindicatului de la IPROFIL, Rădăuți, confirmă concluzia la care am ajuns și noi, acum, la începutul noului an. Prima constatare, care se impune de la sine, este aceea că numărul litigiilor de muncă scade de la un an la altul, chiar în condițiile în care exigența a crescut peste tot. Măsurile luate pentru creșterea eficienței activității economice, pentru păstrarea și dezvoltarea avutului întreprinderilor, pentru respectarea — în orice loc — a legislației socialiste a muncii au un puternic ecou în conștiința oamenilor. Primim tot mai puține contestații la deciziile întreprinderii și, majoritatea pe care le primim, le rezolvăm aici, la noi. De pildă, toate cele 16 litigii ivite în 1967 au fost soluționate în termen. Important este însă, la ora actuală, să înlăturăm cauzele care mai generează litigii. Fiindcă, orice s-ar spune, unele dintre ele persistă... ESENȚA RAMINE ACEEAȘI Care sînt mobilurile acestor neînțelegeri? Analizînd contestațiile introduse, în anul care s-a scurs, numai la două din cele 3 unități (respectiv, deplasările făcute la... pentru...“ etc. Cauze — în esență — foarte diferite, neînțelegeriivite în procesul muncii, într-un cuvînt: litigii. IN CIFRE... O situație privind media lunară a litigiilor înregistrate în mai multe unități rădăuțene în cursul ultimilor doi ani. IPROFIL și IMIL, am ajuns la următoarele categorii și procente : • „bani încasați în plus din cauza diferitelor greșeli de calcul“ — 35 la sută. • „lipsa unor obiecte (scule, materiale) din inventar“ — 11 la sută. • „imputații pentru prejudicii aduse unităților (rebuturi, remedieri etc.)“ — 40 la sută. • „diferite alte cauze“ — 14 la sută. După cum se vede, gama e destul de variată. Predomină (40 la sută) litigiile provocate din neglijență în serviciu, din nepriceperea unor inși, care, neținînd pasul cu colectivitatea, prejudiciază — prin diferite forme — întreprinderea. Cît despre cea de a doua categorie, înserăm părerea muncitorului I.N. de la sectorul de tîmplărie : „Unui funcționar (și cînd spun aceasta mă gîndesc în primul rînd la salariații serviciilor din întreprindere) nu îi este admis să lucreze „la întîmplare“, „pedibuție“. El este dator să respecte normele și dispozițiile legale. In majoritatea cazurilor, anomaliile create„35 la sută — bani GH. JAUCA (Continuare în pagina a II-a) Nr. Media lunară a litigiilor crt. Unitatea de muncă ____________________________ 1966_____________1967 __ 1. IPROFIL 1,5 1,3 2. IMIL 5,5 5,7 3. URCC_________________________KU>_______________6,7 Uzina „Electroputere" din Craiova, care a livrat la export pe anul trecut o treime din producția totală, va realiza, în același scop, în anul în curs, cu circa zece la sută mai multe produse decit in 1967. Primele 200 de transformatoare de puteri cuprinse între 200—315 kw. au fost expediate în U.R.S.S. și R. S. Cehoslovacă, iar prima locomotivă Diesel - electrică pentru R.P. Bulgaria se află în probe. (Agerpres). •"* Proletari din toate țările, uniți-vÂ! /jîirile Vilei ȘI-AU REALIZAT SARCINILE DE PLAN Colectivul de muncă de la I.I.L. „Lupta pentru pace“ Dorohoi și-a încheiat prima lună a anului cu realizări îmbucurătoare. Planul producției globale și marfă a fost îndeplinit cu 102,5 la sută. In această perioadă s-au produs peste prevederile planului 5.000 cable teracotă, 300 coșuri diferite (pentru export), 2.500 site etc. De asemenea, la prestațiuni de serviciu, sarcinile de plan pentru luna ianuarie au fost depășite cu 50.000 lei. S-au evidențiat lucrătorii de la fabrica de ceramică „Granitul" — Mihăileni, atelierul mecanic Dorohoi ș.a. Indeplinindu-și planul la producția globală și marfă pe luna ianuarie cu 101,3 la sută, întreprinderea forestieră Rădăuți a dat peste prevederi 1.300 m.c. bușteni gater — rășinoase, 600 m.c. gaterfag, 200 m.c. gater-diverse esențe, 250 m.c. bile manele, 100 m.c. cherestea, 150 m.c. lăzi fag etc. Rezultate deosebite în muncă au obținut sectoarele I Voivodeasa și Vorodina. „LUNA CARTII LA SATE* La 1 februarie se deschide tradiționala manifestare culturală de masă „Luna cărții la sate“, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă și CENTROCOOP. . Actuala ediție a acestei manifestări culturale va oferi un prilej de Intensificare a popularizării și difuzării cărții de toate genurile prin unitățile de desfacere ale cooperației de consum și de atragere a unor colective tot mai mari în acțiunea de râspîndire a cărții în mediul rural. La căminele culturale, casele de cultură, cele 818 librării vor avea loc nunumeroase acțiuni cultural - educative de masă. Pe lîngă întîlnirile cu scriitori, consfătuirile cu redactorii de edituri, seri literare, șezători, expuneri pe teme de știință popularizată, recenzii literare, programul celei de-a opta ediții a lunii cărții la sate prevede și cîteva acțiuni inedite. Printre acestea notăm organizarea .,Zilei cărții pentru gospodine“, inițierea de către Editura Politică a unui concurs cu premii „Cine citește cîștigă“, ce se va desfășura în 10 localități din regiunile București, Dobrogea, Banat, Suceava și Maramureș, precum și concursul „Cel mai activ difuzor de carte la sate“ menit să stimuleze activitatea celor 10.000 de difuzori de carte existenți în mediul rural. OLIMPIADA MESERIILOR Comitetul orășenesc U.T.C., în colaborare cu Autobaza de transporturi Cîmpulung, a organizat recent o olimpiadă a meseriilor, constînd în probe teoretice și practice. Concursul, care a avut loc în hala mare de montaj — revizie a noii autobaze, s-a desfășurat în prezența a numeroși mecanici și conductori auto, care au apreciat elogios priceperea și îndemînarea celor 12 concurenți, constituiți în 4 echipe. In ordinea punctajului realizat, s-au clasat pe primele 3 locuri echipele conduse de către mecanicii Eric Vărvăreanu, Radu Mihalea și Mihai Dura. Odată cu cupa și plachetele cucerite, cîștigătorii au primit și premii în bani. iiiiitiiiiimiiiiînmiiiiiiMiuimimiiiiniiiiiiiiiiiKiHiiiiiiiiiKiimiiiiiHitiiiiiiiiiMiiniiiiiiiMiiitiiiiimmtiniimiiiiii 1 Volumul producției globale industriale estei7 realizat în lob / ESTE CU I w* / mai mare I J k W/ decît cel O realizat I / W în 1966 Și CU In primii doi ani ai planului cincinal producția globală industrială a înregistrat un ritm mediu anual de creștere de 12,6 la sută care depășește prevederile pentru această perioadă. Industria mijloacelor de producție s-a dezvoltat intr-un ritm mediu anual de 12,8 la sută, iar producția bunurilor de consum intr-un ritm mediu de 12,3 la sută. PRODUCȚIA industriala a ANULUI 1967 ECHIVALEAZĂ CU PRODUCȚIA REALIZATĂ ÎN DECURSUL PRIMULUI PLAN CINCINAL 1951-1955 map' Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1967. ............................................... 26,8 °/c față de cel fi realizat în 1965 I f Anul XXII 6260 pagini 25 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Suceava, str Tipografiei nr. 1 i telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef-adjunct - 3198 ; secretar general de redacție - 2692 ; industrie, informații - 2765 ; agrară, viață de partid - 2764 ; cultură — 3195 ; construcții de stat, scrisori și corespondenți - 3096. joi 1 februarie 1968 Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Emil BodnarovȘ, Constanța Crăciun și Ștefan Paterii, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudițeanu, Athanase Joja, Ion Popescu - Puțuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs și Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat și adoptat mai multe proiecte de decrete interesînd diferite domenii ale activității de stat. Printre acestea figurează decretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din 6/8 decembrie 1967; decretul pentru modificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară ; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului și pescuitului, precum și decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziții referitoare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiți, pe aceeași dată, de obligațiile restante rezultate din aplicarea dispozițiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extra - atmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești, semnat la 27 ianuarie 1967 și a adoptat decretul privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenția vamală relativă la importul temporar de material, profesional, încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. Viața economica O întreprindere nouă cu neajunsuri vechi EFICIENTA ECONOMICA LA I.R.A. SUCEAVA In cursul unui an, pe poarta întreprinderii de reparații auto Suceava, a cărei construcție din beton, oțel și sticlă im CITAȚI IN NUMĂRUL DE MÎINE ARTICOLUL NOSTRU DESPRE APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALA LA I.R.A. SUCEAVA. presionează plăcut, trebuie să iasă, reparate capital, 6.000 autovehicule (echivalente). Aceasta înseamnă că la fiecare 48 de minute atelierul de montaj general trebuie să predea o mașină. Firește că, la intrarea în funcțiune a întreprinderii, în iunie 1966, au existat o serie de greutăți. Parte din acestea au fost înlăturate ca urmare a preocupării colectivului de muncă, care a luat măsuri corespunzătoare. Astfel, în cursul semestrului II al anului trecut, efect al acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii, s-au redus distanțele în transportul unor ansamble din sectorul motar, s-a barat calea curenților din hala de producție și s-au îmbunătățit condițiile de ventilație. De asemenea, au fost create condiții pentru pregătirea, în mod centralizat, a lucrului în sectorul de reparat motoare și agregate. Capacitatea de producție a sporit cu 45 la sută în perimetrul aceleiași suprafețe tehnologice, fără cheltuieli suplimentare. In anul ce a trecut s-au realizat peste plan o economie la prețul de cost de 965.000 lei și un beneficiu suplimentar de 1.035.000 lei. La o primă vedere s-ar părea că, după aproape doi ani de activitate, lucrurile au intrat în normal la I.R.A. Suceava. După o cercetare mai atentă însă se constată că unele lipsuri continuă să existe. Bunăoară, deși planul producției globale pe anul 1967 a fost realizat și depășit, planul fizic nu a fost îndeplinit cu 153 mașini. Nerealizarea provine aproape în totalitate din ultimele două trimestre deși, în această perioadă, numărul de muncitori angajați a fost cu 30 peste planul forțelor de muncă ! Consecința nu a întîrziat să apară. Planul productivității muncii a fost îndeplinit în proporție de numai 98 la sută. Depășirea planului al producției globale s-a valoric asigurat, între altele, și ca efect al vînzării unui număr de 228 de motoare unor cooperative agricole de producție. Cu alte cuvinte, autocamioanelor aduse de C.A.P.-uri pentru reparații capitale nu li s-a efectuat reparația propriu-zisă a motoarelor prin recondiționare, ci s-a recurs la înlocuirea lor cu altele noi. Prin aceasta s-a asigurat o producție globală fără eforturi mari, cu avantaje vădite la fondul de salarii și prețul de cost. O practică păgubitoare pentru economia națională (Potrivit normelor de consum aprobate, numai la 200 de mașini reparate se admite înlocuirea unui motor nou). Această metodă nu a fost tocmai avantajoasă nici pentru unitățile agricole, care au fost nevoite să plătească peste prețul ferm, în medie, cu aproape 8.000 lei pentru fiecare mașină reparată. Curios este faptul că o parte din motoarele vechi înlocuite nu au fost nici măcar restituite unităților respective, deși aceasta în cazul constituie o obligație unităților cooperatiste. Multe au fost predate ca fier vechi la I.C.M. mai comod decît să fie era recondiționate. Schimbarea motoarelor vechi cu altele practică convenabilă noi este o pentru I.R.A. Intre altele, procedeul scutește unitatea de griji și necazuri privind calitatea reparațiilor. Nu rare sînt cazurile cînd, pe lîngă schimbarea motorului, se mai fac doar IOAN HALUNGA IOSIF VAISMAN din Direcția de control și revizie Suceava (Continuare in pagina a Il-a) REPARAȚIILE IN AGRICULTURĂ DURATA, CALITATEA ȘI... ARGUMENTELE Cît durează o revizie tehnică ? dar o reparație curentă ? Inginerul Lazăr Turceac, director al SMT Bucecea, ne spunea : — După normativ, o revizie tehnică trebuie încheiată în 50 ore/om, iar o reparație curentă — 350 ore/om. Din diferite motive nu reușim să îndeplinim normele în toate cazurile. Uneori, din lipsa unor piese, dar deseori, din neutilizarea intensă a timpului de lucru de către unii muncitori. In timp ce Mihai Deică, Ion Butnaru, Petru Gavril, Neculai Drețcanu, maistrul Vasile Potec și alții folosesc la maximum fiecare minut, fac lucrări de bună calitate și scurtează timpul reparațiilor, alții se învîrt degeaba prin atelier. Multe tractoare au ieșit din revizie în 3—4 zile și din reparație curentă în 5—6 zile. Altele VN TOR : NUMĂRUL URMĂDESPRE „SECȚIA FANTOMA" PENTRU COOPERATIVELE AGRICOLE însă — după 15—20 și chiar 29 de zile. Dovedind interes, răspundere și competență, tractoriștii Gheorghe Adam și Sergiu Hulubeț au scos tractoarele din revizie cu una și, respectiv, două zile înainte de termen. Mihai Aiordăchioaie a stat cu tractorul în revizie 6 zile, Florea Tudose — 7 zile, Gheorghe Florea — 8 zile, Emil Serediuc — 22 zile, iar Ion Vacarciuc — 29 zile pentru o reparație curentă La rîndul lui, Samoilă Serediuc a ținut multă vreme tractorul în revizie, ocupînd spațiul pentru alte reparații, pentru că lipsea zile la rînd de la serviciu, iar cînd era prezent nu făcea mare lucru — Și ce măsuri ați luat ? — Au fost pontați numai pentru timpul ce l-au justificat. Lui Gheorghe Florea, de exemplu, i s-au pontat abia 43 de ore, întrucît circa jumătate din timpul de lucru l-a irosit. DUMITRU TURTA (Continuare in pagina a tl-a) • In cursul anului trecut, S.M.T. Spătărești a realizat economii la prețul de cost în valoare de circa 1.000.000 de lei. Jumătate din acestea provin de la reparații. 20 de brigăzi, din care 3 fitosanitare, au înregistrat economii la cheltuielile planificate, iar 3 (una fitosanitară) și-au soldat activitatea cu depășiri. I. La aceeași stațiune, planul anual de venituri a fost depășit cu peste 3 milioane lei. • In actuala perioadă de reparații, la S.M.T. Spătarești se evidențiază, prin lucrări de bună calitate, mecanicii Vasile Lupu, Petru Isar loan Mandiuc, șefii de brigadă Petru Manea și Mihai Rotăriței. Comisia internă de recepție a dat numai calificative bune lucrărilor efectuate de către aceștia. • Aprecieri asemănătoare au primit și Mihai Crainiciuc, Lazăr Avasiloaie, Cornel Nichifor, Grigore Lupu, Ilie Anichitei de la S.M.T. Ilișești.