Zori Noi, februarie 1968 (Anul 21, nr. 6260-6284)

1968-02-01 / nr. 6260

,Ki- Eiim.it­iAsi Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Legumele anului _ Două sînt problemele pro­ducției de trufandale la ora actuală. Intîi, pregătirea spații­lor, și apoi — însămînțărea culturilor legumicole. La nici una din aceste chestiuni, cul­tivatorii nu ne pot oferi pen­tru moment un răspuns pozi­tiv. Organizațiile de comerci­alizare a legumelor au încheiat contracte cu unitățile producă­toare, dar cooperativele cul­tivatoare n-au creat nici pe departe condițiile cerute. Pen­tru a satisface necesarul, zilele acestea trebuie semănate, în 6.000 m.p. răsadniță, diferite sorturi de semințe. Sarcina o cunosc toți contractanții che­mați să o îndeplinească. Insă, pînă la această dată, s-au rea­lizat 1.400 m.p. în cooperativele agricole botoșănene. Poate cre­de oare cineva că populația al­tor orașe din regiune nu soli­cită legume proaspete cît mai de timpuriu ? Contrariază acest rezultat nu numai pentru tardivitatea cu care se fac însămînțările, ci și pentru faptul că din cei 140.000 metri pătrați răsadnițe necesari, 41.000 au fost pregă­tiți , deci nu ar fi temeiuri de expectativă, ci să se trea­că efectiv la semănat. Altfel, înseși pregătirile făcute — deși nici ele nu-s încheiate — nu-și justifică eficiența. Firește că, verificînd și pregătind răsad­nițele, executînd chiar și se­­nănatul, legumicultorul nu poate considera munca sa în­cheiată. Cînd e vorba de legu­me timpurii, mai trebuie ame­najate salariile. Anul acesta cultura legumelor sub folii de polietilenă e planificată să o­­cupe 40.000 m.p. Amenajările noi s-au făcut însă doar pe 2.500 m.p. în raionul Săveni. La Botoșani, Dorohoi, Fălti­ceni și în raza orașului Sucea­va — unde urmează să fie pon­derea legumelor cultivate în a­­cest sistem, nu se constată nici o realizare. Nimeni nu contes­tă că acum programul de lu­cru al conducerilor unităților este suficient de încărcat. Dar de la aceasta și pînă la a uita de producția viitoare e mare distanță. Și fiindcă discutăm aici des­pre legume în ansamblu e ca­zul să adăugăm că nici pre­gătirile care privesc cultura în cîmp n-au fost terminate. In multe locuri nu s-a încheiat procurarea semințelor , de sta­rea utilajelor de irigat nu se ocupă nimeni, iar suprafața fertilizată nu cuprinde încă nici jumătate din cea pe care o vor cultiva cu aceste plante cooperativele agricole. Am vrea să nu fie tardive concluziile pe care le vor des­prinde consiliile agricole și u­­niunile cooperatiste asupra sta­diului actual de pregătire a producției legumicole. Iar solu­ția este să se intervină opera­tiv. I. MAXIMIUC • Ansamblul­­ de cîntece și dan­suri „Perinița" — care urmează să facă un turneu prin regiunea noastră — va fi oaspetele publicu­lui sucevean pe data de 17 fe­bruarie. In zilele următoare, cu același program, va evolua in fața spectatorilor de la Cimpulung și Vatra Dornei. • Agenția Suceava a O.N.T. „Carpați“ organizează la sfîrșitul săptămânii excursii de o zi și ju­mătate pe traseele turistice : Su­ceava — Zugreni — Vatra Moldo­­viței — Voroneț — Mănăstirea Hu­morului , Suceava — Iași și Su­ceava — Rădăuți — Putna — Su­­cevița. Plecarea, sâmbătă, 3 februarie, ora 15, din fața agenției O.N.T. Suceava. In zilele de­­ 10—31 Ianuarie, vre­mea a fost schimbătoare, cu cerul variabil. Au căzut precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare, în­­registrîndu-se intre 0,1 litri/m.p. la Suceava și Cimpulung și 2,5 li­tri/m.p. la Avrămeni. Vîntul a su­flat slab, pînă la potrivit, din sec­torul vestic. Temperatura aerului în creștere, maximele au fost cuprinse între zero grade la Avrămeni și Câmpu­lung și 3 grade la Răuseni, iar minimele din cursul nopții, între minus un grad și plus un grad. Pentru următoarele 3 zile, vreme schimbătoare, cu cerul noros. Se vor semnala precipitații locale. Vântul va sufla slab pînă la potri­vit din nord-vest. Temperatura aerului, în general staționară , minimele vor fi cuprinse între minus 4 și minus 1 grad, iar ma­ximele între zero și 4 grade. 4 La USL Fălticeni, descărcatul buștenilor din vagoane CFR se face cu ajutorul macaralei „capră“. Cu ajutorul acestui utilaj se descarcă în 8 ore o cantitate de circa 125 m.c. de bușteni, înlocuind astfel munca manuală a unei echipe, for­mată din 9 muncitori. Foto . D. VINTILA Ancheta sociala Balastul litigiilor inutile sau căi „legale" de risi­pire a timpului Răsfoiesc la comitetul sindi­catului un teanc de plîngeri. „Contest dispoziția nr... emisă de conducerea întreprinderii prin care mi s-a imputat suma de 271,30 lei...“, „...cerem prin prezenta ca tovarășul­­ să fie obligat să restituie suma de 75 lei, care reprezintă salariu înca­sat nelegal...“, „...vă rugăm să interveniți pe lingă conducerea administrativă să ne plătească . Aceasta statistica, ne-a spus Ilie Dascălu, președintele comitetului sindicatului de la IPROFIL, Rădăuți, confirmă concluzia la care am ajuns și noi, acum, la începutul noului an. Prima constatare, care se impune de la sine, este aceea că numărul litigiilor de mun­că scade de la un an la altul, chiar în condițiile în care exi­gența a crescut peste tot. Mă­surile luate pentru creșterea eficienței activității economice, pentru păstrarea și dezvoltarea avutului întreprinderilor, pen­tru respectarea — în orice loc — a legislației socialiste a muncii au un­ puternic ecou în conștiința oamenilor. Primim tot mai puține contestații la deciziile întreprinderii și, ma­joritatea pe care le primim, le rezolvăm aici, la noi. De pildă, toate cele 16 litigii ivite în 1967 au fost soluționate în termen. Important este însă, la ora ac­tuală, să înlăturăm cauzele care mai generează litigii. Fiindcă, orice s-ar spune, unele dintre ele persistă... ESENȚA RAMINE ACEEAȘI Care sînt mobilurile acestor neînțelegeri? Analizînd contes­tațiile introduse, în anul care s-a scurs, numai la două din cele 3 unități (respectiv, deplasările făcute la... pen­tru...“ etc. Cauze — în esență — foarte diferite, neînțelegeri­­ivite în procesul muncii, în­­tr-un cuvînt: litigii. IN CIFRE... O situație privind media lu­nară a litigiilor înregistrate în mai multe unități rădăuțene în cursul ultimilor doi ani. IPROFIL și IMIL­, am ajuns la următoarele categorii și pro­cente : • „bani încasați în plus din cauza diferitelor greșeli de cal­cul“ — 35 la sută. • „lipsa unor obiecte (scule, materiale) din inventar“ — 11 la sută. • „imputații pentru prejudi­cii aduse unităților (rebuturi, remedieri etc.)“ — 40 la sută. • „diferite alte cauze“ — 14 la sută. După cum se vede, gama e destul de variată. Predomină (40 la sută) litigiile provocate din neglijență în serviciu, din nepriceperea unor inși, care, neținînd pasul cu colectivita­tea, prejudiciază — prin dife­rite forme — întreprinderea. Cît despre cea de a doua ca­tegorie, înserăm părerea mun­citorului I.N. de la sectorul de tîmplărie : „Unui funcționar (și cînd spun aceasta mă gîn­­desc în primul rînd la salaria­ții serviciilor din întreprinde­re) nu îi este admis să lucreze „la întîmplare“, „pe­dibuție“. El este dator să respecte nor­mele și dispozițiile legale. In majoritatea cazurilor, anoma­liile create­­„35 la sută — bani GH. JAUCA (Continuare în pagina a II-a) Nr. Media lunară a litigiilor crt. Unitatea de muncă ____________________________­ 1966_____________1967 __ 1. IPROFIL 1,5 1,3 2. IMIL 5,5 5,7 3. URCC_________________________KU>_______________6,7 Uzina „Electroputere" din Craiova, care a livrat la export pe anul trecut o treime din producția tota­lă, va realiza, în același scop, în anul în curs, cu circa zece la sută mai mul­te produse decit in 1967. Primele 200 de transfor­matoare de puteri cuprinse între 200—315 kw. au fost expediate în U.R.S.S. și R. S. Cehoslovacă, iar pri­ma locomotivă Diesel - electrică pentru R.P. Bul­garia se află în probe. (Agerpres). •"* Proletari din toate țările, uniți-vÂ! /­jîirile Vilei ȘI-AU REALIZAT SARCINILE DE PLAN Colectivul de muncă de la I.I.L. „Lupta pentru pace“ Dorohoi și-a încheiat prima lună a anului cu realizări îmbucurătoare. Planul producției globale și marfă a fost îndeplinit cu­ 102,5 la sută. In a­­ceastă perioadă s-au produs peste prevederile planului 5.000 cable teracotă, 300 coșuri diferite (pen­tru export), 2.500 site etc. De ase­menea, la prestațiuni de serviciu, sarcinile de plan pentru luna ia­nuarie au fost depășite cu 50.000 lei. S-au evidențiat lucrătorii de la fabrica de ceramică „Granitul" — Mihăileni, atelierul mecanic Dorohoi ș.a. Indeplinindu-și planul la pro­ducția globală și marfă pe luna ianuarie cu 101,3 la sută, între­prinderea forestieră Rădăuți a dat peste prevederi 1.300 m.c. bușteni gater — rășinoase, 600 m.c. gater­­fag, 200 m.c. gater-diverse esențe, 250 m.c. bile manele, 100 m.c. che­restea, 150 m.c. lăzi fag etc. Rezultate deosebite în muncă au obținut sectoarele I Voivodeasa și V­orodina. „LUNA CARTII LA SATE* La 1 februarie se deschide tradiționala manifestare cultu­rală de masă „Luna cărții la sate“, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă și CENTROCOOP. . Actuala ediție a acestei mani­festări culturale va oferi un pri­lej de Intensificare a popularizării și difuzării cărții de toate genu­rile prin unitățile de desfacere ale cooperației de consum și de atra­gere a unor colective tot mai mari în acțiunea de râspîndire a căr­ții în mediul rural. La căminele culturale, casele de cultură, cele 818 librării vor avea loc nu­nu­meroase acțiuni cultural - educa­­tive de masă. Pe lîngă întîlnirile cu scriitori, consfătuirile cu re­dactorii de edituri, seri literare, șezători, expuneri pe teme de ști­ință popularizată, recenzii litera­re, programul celei de-a opta edi­ții a lunii cărții la sate prevede și cîteva acțiuni inedite. Printre a­­cestea notăm organizarea .,Zilei cărții pentru gospodine“, inițierea de către Editura Politică a unui concurs cu premii „Cine citește cîștigă“, ce se va desfășura în 10 localități din regiunile București, Dobrogea, Banat, Suceava și Ma­ramureș, precum și concursul „Cel mai activ difuzor de carte la sa­te“ menit să stimuleze activitatea celor 10.000 de difuzori de carte existenți în mediul rural. OLIMPIADA MESERIILOR Comitetul orășenesc U.T.C., în colaborare cu Autobaza de trans­porturi Cîmpulung, a organizat recent o olimpiadă a meseriilor, constînd în probe teoretice și practice. Concursul, care a avut loc în hala mare de montaj — revizie a noii autobaze, s-a des­fășurat în prezența a numeroși mecanici și conductori auto, care au apreciat elogios priceperea și îndemînarea celor 12 concurenți, constituiți în 4 echipe. In ordinea punctajului realizat, s-au clasat pe primele 3 locuri echipele conduse de către meca­nicii Eric Vărvăreanu, Radu Mi­­halea și Mihai Dura. Odată cu cupa și plachetele cu­cerite, cîștigătorii au primit și premii în bani. iiiiitiiiiimiiiiînmiiiiiiMiuimimiiiiniiiiiiiiiiiKiHiiiiiiiiiKiimiiiiiHitiiiiiiiiiMiiniiiiiiiMiiitiiiiimmtiniimiiiiii 1 Volumul producției globale industriale estei7 realizat în lob / ESTE CU I w* / mai mare I J k W/ decît cel O realizat I / W în 1966 Și CU In primii doi an­i ai planului cincinal producția glo­bală industrială a înregistrat un ritm mediu anual de creștere de 12,6 la sută care depășește prevede­rile pentru această perioadă. Industria mijloacelor de producție s-a dezvoltat intr-un ritm mediu anual de 12,8 la sută, iar producția bunurilor de consum intr-un ritm mediu de 12,3 la sută. PRODUCȚIA industriala a ANULUI 1967 ECHIVALEAZĂ CU PRODUCȚIA REALIZATĂ ÎN DECURSUL PRIMULUI PLAN CINCINAL 1951-1955 map' Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a Re­publicii Socialiste România pe anul 1967. ............................................... 26,8 °/c față de cel fi realizat în­­ 1965 I f Anul XXII 6260 pagini 25 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Suceava, str Tipografiei nr. 1 i telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef-adjunct - 3198 ; secretar general de redacție - 2692 ; industrie, informații - 2765 ; agrară, viață de partid - 2764 ; cultură — 3195 ; construcții de stat, scrisori și corespondenți - 3096. joi 1 februarie 1968 Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republi­cii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului de Stat. Au luat parte tovarășii Emil BodnarovȘ, Constanța Crăciun și Ștefan Paterii, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Con­stantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Con­stantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Su­­zana Gâdea, Nicolae Hudițea­­nu, Athanase Joja, Ion Po­­pescu - Puțuri, Cristofor Si­­mionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs și Iacob Te­­clu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat și a­­doptat mai multe proiecte de decrete interesînd diferite do­menii ale activității de stat. Printre acestea figurează de­cretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinței Naționa­le a Partidului Comunist Ro­mân din 6/8 decembrie 1967; decretul pentru modificarea u­nor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de a­­sigurări sociale de stat și pen­sia suplimentară ; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului și pescuitului, precum și de­cretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, u­­nele dispoziții referitoare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiți, pe aceeași dată, de obligațiile res­tante rezultate din aplicarea dispozițiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care gu­vernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiu­lui extra - atmosferic, inclu­siv Luna și celelalte corpuri cerești, semnat la 27 ianuarie 1967 și a adoptat decretul pri­vind aderarea Republicii So­cialiste România la Convenția vamală relativă la importul temporar de material, profesio­nal, încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lu­crările curente. Viața economica O întreprindere nouă cu neajunsuri vechi EFICIENTA ECONOMICA LA I.R.A. SUCEAVA In cursul unui an, pe poar­ta întreprinderii de reparații auto Suceava, a cărei construc­ție din beton, oțel și sticlă im­ CITAȚI IN NUMĂRUL DE MÎINE ARTICOLUL NOS­­TRU DESPRE APROVI­­ZIONAREA TEHNICO-MA­­TERIALA LA I.R.A. SUCEA­­VA. presionează plăcut, trebuie să iasă, reparate capital, 6.000 autovehicule (echivalente). A­­ceasta înseamnă că la fiecare 48 de minute atelierul de mon­taj general trebuie să predea o mașină. Firește că, la intrarea în funcțiune a întreprinderii, în iunie 1966, au existat o serie de greutăți. Parte din acestea au fost înlăturate ca urmare a preocupării colectivului de muncă, care a luat măsuri co­respunzătoare. Astfel, în cursul semestrului II al anu­lui trecut, efect al acțiunii de organizare științifică a pro­ducției și a muncii, s-au re­dus distanțele în transportul unor ansamble din sectorul motar, s-a barat calea curen­ților din hala de producție și s-au îmbunătățit condițiile de ventilație. De asemenea, au fost create condiții pentru pregătirea, în mod centrali­zat, a lucrului în sectorul de reparat motoare și agregate. Capacitatea de producție a sporit cu 45 la sută în peri­metrul aceleiași suprafețe teh­nologice, fără cheltuieli su­plimentare. In anul ce a tre­cut s-au realizat peste plan o economie la prețul de cost de 965.000 lei și un beneficiu su­plimentar de 1.035.000 lei. La o primă vedere s-ar pă­rea că, după aproape doi ani de activitate, lucrurile au in­trat în normal la I.R.A. Su­ceava. După o cercetare mai atentă însă se constată că unele lipsuri continuă să exis­te. Bunăoară, deși planul pro­ducției globale pe anul 1967 a fost realizat și depășit, pla­nul fizic nu a fost îndeplinit cu 153 mașini. Nerealizarea provine aproape în totalitate din ultimele două trimestre deși, în această perioadă, nu­mărul de muncitori angajați a fost cu 30 peste planul for­țelor de muncă ! Consecința nu a întîrziat să apară. Pla­nul productivității muncii a fost îndeplinit în proporție de numai 98 la sută. Depășirea planului al producției globale s-a valoric asi­gurat, între altele, și ca efect al vînzării unui număr de 228 de motoare unor cooperative agricole de producție. Cu alte cuvinte, autocamioanelor a­­duse de C.A.P.-uri pentru re­parații capitale nu li s-a efec­tuat reparația propriu-zisă a motoarelor prin recondițio­­nare, ci s-a recurs la înlocu­irea lor cu altele noi. Prin aceasta s-a asigur­at o produc­ție globală fără eforturi mari, cu avantaje vădite la fondul de salarii și prețul de cost. O practică păgubitoare pentru economia națională (Potrivit normelor de consum aprobate, numai la 200 de mașini re­parate se admite înlocuirea unui motor nou). Această metodă nu a fost tocmai avantajoasă nici pen­tru unitățile agricole, care au fost nevoite să plătească­­ peste prețul ferm, în medie, cu aproape 8.000 lei pentru fiecare mașină reparată. Cu­rios este faptul că o parte din motoarele vechi înlocuite nu au fost nici măcar restituite unităților respective, deși a­­ceasta în cazul constituie o obligație unităților coopera­tiste. Multe au fost predate ca fier vechi la I.C.M.­­ mai comod decît să fie era re­condiționate. Schimbarea motoarelor vechi cu altele practică convenabilă noi este o pentru I.R.A. Intre altele, procedeul scutește unitatea de griji și necazuri privind calitatea re­parațiilor. Nu rare sînt cazu­rile cînd, pe lîngă schimbarea motorului, se mai fac doar IOAN HALUNGA IOSIF VAISMAN din Direcția de control și revizie Suceava (Continuare in pagina a Il-a) REPARAȚIILE IN AGRICULTURĂ DURATA, CALITATEA ȘI... ARGUMENTELE Cît durează o revizie tehni­că ? dar o reparație curentă ? Inginerul Lazăr Turceac, di­rector al SMT Bucecea, ne spu­nea : — După normativ, o revizie tehnică trebuie încheiată în 50 ore/om, iar o reparație cu­rentă — 350 ore/om. Din dife­rite motive nu reușim să în­deplinim normele în toate ca­zurile. Uneori, din lipsa unor piese, dar deseori, din neutili­­zarea intensă a timpului de lu­cru de către unii­­ muncitori. In timp ce Mihai Deică, Ion But­­naru, Petru Gavril, Neculai Drețcanu, maistrul Vasile Po­­tec și alții folosesc la maxi­mum fiecare minut, fac lucrări de bună calitate și scurtează timpul reparațiilor, alții se în­­vîrt degeaba prin atelier. Mul­te tractoare au ieșit din revi­zie în 3—4 zile și din reparație curentă în 5—6 zile. Altele VN TOR : NUMĂRUL URMĂ­DESPRE „SECȚIA FANTOMA" PENTRU CO­OPERATIVELE AGRICOLE însă — după 15—20 și chiar 29 de zile. Dovedind interes, răspundere și competență, trac­toriștii Gheorghe Adam și Ser­giu Hulubeț­ au scos tractoare­le din revizie cu una și, res­pectiv, două zile înainte de termen. Mihai Aiordăchioaie­ a stat cu tractorul în revizie 6 zile, Florea Tudose — 7 zile, Gheorghe Florea — 8 zile, E­­mil Serediuc — 22 zile, iar Ion Vacarciuc — 29 zile pentru o reparație curentă La rîndul lui, Samoilă Serediuc a ținut multă vreme tractorul în re­vizie, ocupînd spațiul pentru alte reparații, pentru că lipsea zile la rînd de la serviciu, iar cînd era prezent nu făcea mare lucru — Și ce măsuri ați luat ? — Au fost pontați numai pentru timpul ce l-au justifi­cat. Lui Gheorghe Florea, de exemplu, i s-au pontat abia 43 de ore, întrucît circa jumă­tate din timpul de lucru l-a irosit. DUMITRU TURTA (Continuare in pagina a tl-a) • In cursul anului trecut, S.M.T. Spătărești a realizat economii la prețul de cost în valoare de circa 1.000.000 de lei. Jumătate din aces­­tea provin de la reparații. 20 de brigăzi, din care 3 fi­­tosanitare, au înregistrat economii la cheltuielile pla­nificate, iar 3 (una fitosa­­nitară) și-au soldat activi­tatea cu depășiri. I. L­a aceeași stațiune, pla­nul anual de venituri a fost depășit cu peste 3 milioa­ne lei. • In actuala perioadă de reparații, la S.M.T. Spăta­­rești se evidențiază, prin lucrări de bună calitate, mecanicii Vasile Lupu, Pe­tru Isar loan Mandiuc, șe­fii de brigadă Petru Manea și Mihai Rotăriței. Comisia internă de recepție a dat numai calificative bune lu­crărilor efectuate de către aceștia. • Aprecieri asemănătoa­re au primit și Mihai Crai­­niciuc, Lazăr Avasiloaie, Cornel Nichifor, Grigore Lupu, Ilie Anichitei de la S.M.T. Ilișești.

Next