Zori Noi, aprilie 1968 (Anul 21, nr. 6312-6337)
1968-04-02 / nr. 6312
( t Proletari din toate țările, uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. $1 al Consiliului popular județean provizoriu LA ÎNCEPUT DE TRIMESTRU Ca efect al temeiniicelor măsuri pregătitoare luate de majoritatea colectivelor de muncă din industrie încă din cea de a doua jumătate a anului trecut, sarcinile primului trimestru din 1968 la indicatorii de bază — producția globală, producția marfă vîndută și încasată — au fost îndeplinite pe ansamblu cu 3 zile înainte de termen. Pentru bilanțul județului și — în egală măsură — pentru economia națională, această anticipare cotidiană capătă forme foarte concrete: s-au dat peste plan însemnate cantități de barită, minereu de mangan, celuloză, plăci fibrolemnoase, cherestea, carne, brânzeturi etc. Preliminările făcute demonstrează că întreprinderile industriale din județ înregistrează la sfîrșitul trimestrului o depășire a valorii producției globale de 34 milioane lei și a sarcinii de vînzare și încasare a producției de cca. 54 milioane lei. Sunt cifre care conțin în esența lor eforturi multiple, hotărâre, abnegație, cît și factori concreți de abordare științifică a problemelor producției. Rezultatele la obținerea cărora a contribuit îndeosebi întreprinderea minieră Vatra Dorneii, C.C.H. Suceava, întreprinderile forestiere Rădăuți, Cîmpulung, Moldovița, Gura- Humorului, I.C.I.L. Vatra Dornei ș.a., constituie o garanție sigură a unor noi succese viitoare. Nu peste tot însă lucrările au evoluat favorabil. Potrivit datelor, pe primele două luni rezultă că unele întreprinderi au rămas datoare economiei cu unele valori sau cantități a căror lipsă se face — indiscutabil — resimțită în alte locuri ale angrenajului activității economice. Este cazul cu 91 tone plumb în concentrat la întreprinderea minieră din Ostra, 4 tone de utilaj tehnologic datorat beneficiarilor săi de către întreprinderea mecanică Suceava, restanța de 4.775 m.c. lemn celuloză înregistrată la I. F. Iacobeni și Broșteni, unele cantități de mobilă în valoare de peste un milion lei la IPROFIL Rădăuți și altele. Există, de asemenea, și aspecte nesatisfăcătoare în îndeplinirea sarcinilor de calitate a planului de export, toate acestea având implicații directe asupra indicatorului celui mai sintetic al activității economice — planul de acumulări. Desigur, trebuie să ne gîndim la cauze, în primul rând, unele întreprinderi nu au intrat în ritmul normal din primele zile ale anului. Fie că la mijloc a fost vorba de anumite defecțiuni în funcționarea utilajelor, în asigurarea cu mină de lucru corespunzătoare a locurilor de muncă, fie că, în unele cazuri au intervenit fenomenele „clasice“ de indisciplină (absențe, întîrzieri, învoiri de justificate), rămînerile în urmă nu pot fi scuzabile, nu își găsesc o justificare plauzibilă. Conducerile întreprinderilor, organizațiile de partid trebuie să sesizeze și să concretizeze cauzele reale ale neajunsurilor pentru a trece de îndată la eradicarea lor. Rezultatele, bune în ansamblu, obligă: îndeplinirea sarcinilor de importanță capitală pe care și le-a asumat în această perioadă fiecare colectiv de muncă, creșterea eficienței întregii activități economice nu se împacă cu ideea de a se acorda rabat cantitativ sau calitativ. Rămînerile în urmă trebuie recuperate în cel mai scurt timp, rezultatele pozitive — întărite. Intrăm în trimestrul al doilea ! In ultimele 24 de ore, vremea a fost frumoasă și călduroasă, cu cerul senin. Viatul a suflat slab, pînă la potrivit, din vest. Temperatura aerului în creștere : maximele au fost cuprinse între 16 grade la Poiana Stampei și 25 de grade la Fălticeni, iar minimele, din cursu nopții, între minus zero grade la Poiana Stampei și 10 grade la Suceava și Fălticeni. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura aerului a fost cuprinsă între zero grade la Poiana Stampei și 11 grade la Suceava și Făticeni. Pentru următoarele zile, vrem ușor instabilă, au cerul variabil. Vor cădea ploi locale. Vîntul va sufla potrivit din nord-vest. Temperatura aerului, staționară , minimele vor fi cuprinse între 3 și 7 grade, iar maximele între 13 și 18 grade. Campania agricola Timpul și forțele sa fie folosite la maximum Ultimele zile ale săptămînii trecute — deosebit de călduroase — au facilitat intensificarea ritmului lucrărilor agricole. In majoritatea cooperativelor agricole de producție din județul nostru semănatul sfeclei de zahăr a fost încheiat, ceea ce a făcut ca planul să fie îndeplinit în proporție de aproape 91 la sută.. Există însă unități în care însămînțatul acestei culturi este mult rămas în urmă. La Verești (una dintre cooperativele agricole cu cel mai mare plan în acest sens), pînă ieri dimineață nu se introdusese sămînța în sol decit pe 70 ha, din 340, la Liteni — pe circa o treime, iar la Dumbrăveni — pe abia 42,8 la sută din suprafață. Intîrzierile se datoresc și faptului că unii specialiști nu știu cum să procedeze, întrucît, în urma analizelor de laborator, mari cantități de sămînță prezintă o slabă putere de germinație. Este necesară intervenția urgentă a direcției agricole, în așa fel încît suprafețele și producțiile planificate să nu fie diminuate. In unele locuri s-a trecut și la plantatul cartofilor, cele mai mari suprafețe înregistrîndu-se la Calafindești, Drăgoești, Burdujeni, Șcheia. Intr-o singură zi (ieri), la Șcheia au fost plantate mecanic cu cartofi 25 ha. Se constată însă că se acționează cu timiditate. In această săptămînă trebuie să se ia toate măsurile pentru a se crea condițiile începerii plantatului, desfășurării din plin a acestei lucrări importante. Reținerile nu-și mai au fost. Chiar dacă vremea oscilează ! Să nu se uite că solul are puțină umezeală, iar soarele și vântul de primăvară o împuținează mereu. Totodată, este cunoscut că o eventuală scădere a temperaturii solului, pînă la 4—5 grade, nu e dăunătoare pentru cartofi. Iată de ce datoria tuturor factorilor de răspundere e să organizeze munca pentru ca timpul bun de lucru și forțele existente să fie folosite la maximum ! De asemenea, se impune terminarea arăturilor de primăvară. Procentul realizat pînă la 31 martie, pe județ, a ajuns la aproape 69 la sută. In 40 de cooperative agricole, lucrarea a fost încheiată. Dar la Horodnicul de Jos, Măneuți, Bilca, Pîrtești de Jos, Bălăceanu etc. mai este mult de arat. Este necesar ca, paralel cu intensificarea lucrului, să se țină și o strictă evidență a ceea ce s-a făcut și a ceea ce mai este de făcut. Din acest punct de vedere, situația existentă la direcția agricolă județeană nu reflectă exact realitățile. La data de 28 martie, de exemplu, în timp ce cooperativele agricole din Mihoveni, Valea Seacă și din alte locuri aveau însămînțate toate sau aproape toate culturile din prima epocă, în situație apăreau că n-au realizat nimic. Se motivează că unitățile respective n-au comunicat datele. Pe aceeași linie se înscrie și următorul aspect: la direcția agricolă, unitatea din Drăgoești figurează cu un plan de 394 ha. la alături de primăvară. Insă președintele cooperativei ne-a informat că are de arat 500 ha. întrebăm: care este adevărul? Sperăm ca direcția agricolă județeană să ne comunice măsurile luate față de toate neajunsurile semnalate. DUMITRU TARTA »XVXCCVXXVV XXXXVSXXXXXXVXXXXXXXXVVXVVVVVVVXV Cîmpulung, orașul de la poalele Rarăului, se dezvoltă de la an la an. Printre noile obiective construite aici a început să se contureze moderna fabrică de mobilă de unde vă prezentăm un aspect de pe șantier Foto : D.VINTILA Viața ■ v economica „Mica ciupeală“ intr-o mare întreprindere 7 martie 1968. Ora 10,40 I.R.A. Suceava. Muncitorul Dumitru Serseniuc se prezintă la poarta întreprinderii cu cea mai pașnică intenție : să ducă unui prieten aflat cu mașina în fața unității o găleată cu apă fierbinte. Paznicul nu-i crede și cercetează conținutul găleții. Surpriză: în apa clocotită se afla înecată... o pompă de apă ! Serseniuc își propusese o „mică“ afacere. întreprinderea urma să fie păgubită de 700 lei. 8 martie 1968. Șoferul Ioan Culichi din județul Iași este gata de plecare. Mașina cu numărul de circulație 21—IS— 1303 a fost reparată. La poartă se constată că beneficiarul își luase „rezervă“ o bobină de inducție, două oglinzi retrovizoare, două platini, un corp delcou, un platou delcou, un releu. Valoarea pieselor sustrase : 354,15 lei. „Grăbitul“ șofer a ajuns la... miliție. 11 martie 1968. Un alt beneficiar ieșean, Constantin Tăbarcă, a încercat să plece de la I.R.A. cu următoarele piese: o bobină de inducție cu rezistență, un capac de bou, un semnalizator, o bornă electrică. Valoarea furtului: 140 lei. 12 martie 1968. Ion Grecu din Fălticeni a fost găsit la poartă cu o curea de ventilator, 7 fișe, un capac de bou. Valoarea celor sustrase — 70,70 lei. 18 martie 1968. Cu zece lei (10 lei), șoferul Vasile Gîț de la I.M.T.F. Baia Mare (mașina nr. 31—MB 329) demonstrează conducerii întreprinderii posibilitatea de a se cumpăra din hala de producție tot ceea ce dorești. In cîteva minute el a cumpărat (repetăm, cu zece lei!) o bobină de inducție „Vânzător“ . Pavel Robu, muncitor la secția de pregătire, 19 martie 1968. Ora 8,30. Cu zîmbetu i profesional, secretara ne roagă să așteptăm puțin. „Tovarășul director e, deocamdată, ocupat“. Peste cîteva minute din biroul directorului descind doi întreprinderii dintre angajații însoțiți de un lucrător al miliției. Incepînd cu această zi de primăvară, Petru Radu și Mihai Mateiciuc au fost reținuți învinuiri: primul a vîndut unui șofer (prieten) un cardan nou, care costă 1050 lei, cu... numai 50 de lei! In dulapul lui din vestiar s-au mai găsit 4 cruci cardanice noi (fiecare costînd cîte 140 lei !) și două seturi de rulmenți ; al doilea inculpat s-a dovedit la fel de mărinimos. In schimbul sumei de o sută de lei a înlocuit mai multe piese de la mașina aceluiași șofer. Am relatat doar cîteva exemple de furtișaguri comise la I.R.A. Suceava în ultima lună. De pe urma lor întreprinderea și, implicit, înregistrează însemnate statul, deri. Sustragerea pieselor pierde schimb din hala de fabricație (preferințele sînt îndreptate spre capace de bou, bobine de inducție, borne electrice etc.) determină stagnări în procesul de producție, fac ca serviciul aprovizionare să se afle într-o alertă continuă. Magaziile întreprinderii se golesc văzînd cu ochii. In legătură cu sustragerile înregistrate la I.R.A. trebuie făcută următoarea precizare : autorii furturilor (altfel, nu vedem cum ar putea fi calificate cele întîmplate aici) pot fi grupați în două mari categorii : delegații beneficiarilor veniți să preia mașinile reparate și angajații (da, angajații !) I.R.A. Să vedem cum se explică aceste fenomene pentru fiecare dintre făptașii „micilor ciuperi“- Cu alte cuvinte, să încercăm mai întîi să răspundem întrebării: de ce fură delegații beneficiarilor ? Zilnic la poarta I.R.A. se eliberează între 40 și 70 bonuri delegaților beneficiarilor. Toți acești oameni intră în incinta întreprinderii, în hala de producție. Fiind chemați cu multe zile înainte ca mașinile să fie reparate, ei sunt nevoiți să-și suflece mînecile și să lucreze alături de mecanici. Reparîndu-și singuri mașinile, fiecare e tentat să schimbe toate piesele vechi și să se asigure, la plecare, cu ceva „rezerve“. Realizează acest lucru fie singur, fie cu bani, cu „ciubuc“ oferit angajaților I.R.A. Și iată cum hala de producție a unei mari și moderne întreprinderi sucevene devine un veritabil iarmaroc, în care bancurile de lucru țin loc de tejghele. La niște prețuri derizorii, echivalând cu contravaloarea „uneia mică“ sau a unei sticle cu bere, se pot obține de la angajații I.R.A. tot felul de piese auto noi sau recondiționate. (Ieftin, MARIA FLOREA (Continuare în pagina a II-a) UN NOU SORTIMENT DE ÎNCĂLȚĂMINTE Incepînd de seri, la Fabrica „Străduința“ din Suceava a început producția de serie a unui nou sortiment de încălțăminte : șase modele de pantofi bărbătești cu talpă de duraflex, lipită. Din colectivul care a creat noul produs fac parte : Ștefan Grecu, Tudor Narovici și Iohan Nsepciuc. Primele perechi de pantofi de acest fel se vor putea găsi în magazine, peste cîteva zile. în acest număr Citiți în pagina a 2-a cronica meciului Politehnica Iași — Chimia Suceava Filmul în spirituala viața a satelor in pag. 3 B CIVICE ■ DIN ȚARA în pag. 2 în pag. 3 O încheierea convorbirilor turcoiugoslave și Președintele Johnson a hotărît să nu candideze pentru un nou mandat la Casa Albă In pag. 4 Anul XXII n 63124 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef-adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, informații - 2765 ; agrară, viață de partid - 2764 ; cultură — 3195 ; construcții de stat, scrisori și corespondenți — 3096, marți 2 aprilie 1968 Vizita președintelui Consiliului de Miniștri Ion Gheorghe Maurer in Finlanda Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitația guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekaș, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului și alte persoane oficiale. A fost de față Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la București. HELSINKI 31. Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Mircea S. Ionescu, transmit : După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special la bordul căruia se aflau președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Seutula. La coborârea din avion, oaspeții români au fost salutați cu căldură de președintele Consiliului de Miniștri al Finlandei, Mauno Koivisto, și de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen.. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeților celelalte persoane oficiale venite în întâmpinare. Au fost de față Niculae Ion Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei și ai agenției economice a țării noastre în Finlanda, precum și Kaarâo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. Erau, de asemenea, prezenți numeroși ziariști finlandezi și corespondenți ai presei străine. O companie de elită a forțelor armate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, premierii României și Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniștri ai celor două state, precum și celelalte personalități au luat apoi loc în mașinile oficiale, îndreptîndu-se spre reședința rezervată oaspeților români, în marele Hotel Marski. (Citiți în pagina a IV-a alte relatări). CURSURI DE CALIFIcARE La Fabrica de conserve din lapte „Rarăul“ Cîmpulung s-a deschis, de curînd, un curs de calificare cu scoatere din producție. Cursul este urmat de tineri din fabrică și de muncitori ai noilor secții de producție a laptelui praf de pe lîngă unitățile similare din București, Timișoara și Satu Mare. Timp de o lună, cursanții, recrutați din rîndul absolvenților școlilor profesionale de specialitate, vor urmări lecții teoretice predate de cadre competente din fabrică și vor participa direct la desfășurarea procesului de producție. Pe lîngă centrul școlar - forestier din același oraș a luat ființă un curs de calificare, cu durata de 6 luni, care va pregăti pădurari (care au vechime în producție, dar nu au la bază școli de specialitate) și tractoriști rutieri și pentru exploatările forestiere. In cadrul secției cofetărie de la complexul de laboratoare culinare al T.A P.L. Suceava, se produc în medie 65—70 sortimente de prăjituri. In orașul nostru se consumă zilnic 9.000—10.000 de prăjituri, produse de lucrătorii cofetari de la acest laborator. In. foto : Emil Budiuc, șef de laborator, Aurel Broască și Maria Mihăescu, cofetarii făcînd ultimul control de calitate la un nou sortiment de prăjituri CONSTRUCȚII ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE In acest an, cooperativele agricole din județul Suceava și-au propus să ridice circa 50 grajduri, îngrășătorii de bovine, hale de păsări, saivane pentru oi, iar în 16 ferme de animale să introducă alimentarea cu apă. Lucrările de construcție a obiectivelor prevăzute în planurile de producție au început în mai multe cooperative agricole din județ. Cooperatorii din Dumbrăveni, Salcea, Fălticeni, Fîntîna Mare au amenajat solarii pe circa 13.000 m.p. unde vor cultiva roșii timpurii. La Dumbrăveni se lucrează la o hală de păsări cu o capacitate de 10.000 capete, iar la Grămești, Horodnicul de Sus și Dolhasca au început lucrările de construcție a unor grajduri pentru 300 bovine Tribuna Pe treptele progresului tehnic Fabrica de spirt din Rădăuți, în decursul anilor, a parcurs un neîntrerupt drum progresiv. Meritul colectivului constă în aceea că fără a apela la investiții spectaculoase a reușit în fiecare an să ridice gradul de înzestrare tehnică a întreprinderii. Dintr-o unitate modestă, cu utilaj vechi, întreprinderea, cunoscîind perpetue înnoiri, vizibile transformări calitative, a devenit ceea ce este astăzi, o fabrică în care noțiunile de mecanizare și automatizare au intrat în limbajul curent, ele constituie o constantă a preocupărilor cotidiene. Pentru a ajunge aici, a fost nevoie să fie corelați o sumă de factori esențiali și anume acei care constituie propriu zis sufletul, forța motrice a colectivului nostru. Este vorba de entuziasmul, dăruirea de sine a muncitorilor, capacitatea și priceperea cadrelor tehnice, cu alte cuvinte o permanentă emulație creatoare. Experiența acumulată de-a lungul anilor de colectivul nostru nu poate fi mai bine împărtășită decît marcînd cîțiva pași — de fapt, cei mai importanți — realizați de noi în introducerea progresului tehnic. Ne întoarcem cu gîndul în urmă, cînd, un prim succes a fost jalonat de renunțarea la întrebuințarea drept combustibil a rumegușului — în favoarea combustibilului lichid. Au fost necesare, bineînțeles, multiple transformări tehnice, înlocuiri de utilaje, cea mai mare parte a acestora realizate în întreprindere. Efectul ? O primă etapă spre înlăturarea unui volum ridicat de operațiuni manuale, evitarea unor cheltuieli exagerate, asigurarea continuă a cantităților de aburi necesari producției. Nu există o delimitare precisă în timp a acestei intenții, dar cred că nu este greșit să se afirme că atunci am realizat cel dinții pas pe calea rentabilizării. Devenise evidentă pentru noi inaccepțiunea ideii de a realiza produse alimentare, destinate direct consumului populației, pe seama cărora statul să piardă bani. Lucrările de modernizare au continuat prin sporirea utilajelor din toate secțiile de fabricație (fierbere, fermentație, rafinare, distilare etc.) și folosirea la întreaga capacitate. Concomitent cu aceste transformări efectuate la Fabrica de spirt Rădăuți, s-au organizat lucrări de modernizare și la secția de bere Solca, cu capacități sporite și corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar, care au înlocuit în totalitate munca manuală. De pildă : mărirea capacității de fierbere a berei, mărirea spațiilor de fermentare primară și secundară, modernizarea și mecanizarea instalațiilor de îmbuteliere a berei, introducerea frigului artificial, toate acestea asigurînd o producție permanentă în locul activității sezoniere, dictate de utilizarea frigului cu gheață naturală, cu consecințe negative în permanentizarea procesului de producție. Rezultatul pozitiv al unor asemenea măsuri, atît în ce privește sporirea producției cit și îmbunătățirea calității a putut fi confirmat și apreciat de oricare din consumatorii renumitului și gustosului produs „bere de Sosca“. Lucrările respective au dus la o creștere a producției de bere de aproximativ 5 ori față de 1951. Trebuie arătat că aceasta a avut influență favorabilă și asupra orașului Solca prin posibilitatea racordării la sursele de apă a sanatoriului T.B.C. care este și coproprietar cu fabrica de bere. Concomitent cu mărirea capacității de producție, s-au executat modernizări ale clădirilor, lucrări de asigurare a spațiilor de depozitare a materiilor prime și în general de VASILE MIHOC directorul Fabricii de spirt Rădăuți (Continuare în pagina a II-a) I Contracte comerciale externe întreprinderea românească de comerț exterior „Româno-export“ a încheiat cu firme din Canada și Sudan contracte în valoare de peste patru millioane lei valuită, pentru exportul de diferite țesături din in, cînepă, bumbac și celofibră. Alte tranzacții comerciale prevăd vînzarea de haine de blană în Elveția, mănuși de protecție în R. F. a Germaniei, precum și articole de sticlărie în Australia și Liban. Portul Constanța cunoaște la rîndul său o vie activitate comercială. Printre alte mărfuri au fost exportați mii de metri cubi de cherestea în Kuweit, precum și importante cantități de zahăr în Algeria și Izrael, semințe de floarea - soarelui în Italia. In același port au sosit minereu de fier, laminate, cauciuc natural, azbest din Algeria, Anglia, India, Italia, Singapore și Spania. Agregate și echipament pentru Porțile de Fier La cheiul șantierului naval din Galați au fost încărcate cu destinația Porțile de Fier numeroase construcții metalice ce fac parte din sistemul de ecluze al marelui baraj al Dunării. Alte agregate și echipamente pentru același obiectiv - porți în greutate de aproape 1.000 tone fiecare, construcții pentru batardouri etc. — se află în lucru la șantierul Galați și Uzina de utilaj greu din Brăila. Stațiune balneoterapeutică la Nuntași Pe malul lacului Nuntași din nord - estul Dobrogei se dezvoltă o noua stațiune balneo terapeutică. Aici se reamenajează o plajă, se delimitează locuri de instalare a corturilor pentru turiști etc. Lacul Nuntași are un nămol fin, sulfurat, negru - cenușiu, puternic mineralizat, de aceeași calitate și eficiență terapeutică cu cel de la Techirghiol. De altfel, întreaga extremitate sudică a complexului de lacuri Razelm- Sinoe din această zonă, cu o salinitate de peste 15 gr./litru, cu ape puțin adinci și condiții avantajoase ale regimului helioterm, cu cantități mari de nămol, îndeosebi în sudul lagunei Sinoe, reprezintă o adevărată rezervație balneară. Ea este întregită de plaja maritimă de la Chituc, lată de cîțiva kilometri, cu nisip fin, asemănător celui de la Mamaia. • Miercuri, 3 aprilie, Agenția Suceava a O.N.T. organizează excursie la Bacău, pentru vizionarea meciului de fotbal Chimia Suceava — Dinamo București. Plecarea, la ora 12,30. Costul transportului și al biletului de meci este de 62 lei. 1